Pomenirea Sfântului Cuvios Ioan de la Peșterile Vechi [de la Lavra cea Veche sau Paleolavritul]

 

Acest Ioan a dus viața monahiceștilor nevoințe la așa-numita Lavră Veche a lui Hariton cel Mare, din Palestina.
Iubindu-l pe Hristos din fragedă vârstă din toată inima sa, din tot cugetul său și din toată virtutea sa, el a început de tânăr a călători pe la sfintele locuri, ascultând învățăturile și sfaturile bătrânilor îmbunătățiți.
La sfârșit s-a sălășluit la Peșterile cele Vechi sau Lavra Veche din Palestina, numită și peșterile lui Hariton. Acolo el s-a dăruit deplin tuturor nevoințelor, petrecând zile și ani de postiri aspre, rugăciune și priveghere, cugetând pururea la ceasul morții și învățându-se la deplina smerenie.
Pe el l-a cules ca pe un rod copt Domnul, la ceasul sfintei sale ieșiri, răsădindu-l pe el în locașurile Sale cele cerești.
Cuviosul Ioan a trăit și s-a săvârșit cu pace în veacul al optulea.