REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  F rați creștini, L uminat și slăvit este praznicul Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, pe care îl sărbătorim astăzi. Despre el ne povestește Sfânta Evanghelie, pe care ați auzit-o la Sfânta Liturghie, și care începe așa: „Cu șase zile mai înainte de Paști, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr cel pe care îl înviase din morți. Acolo, i-au făcut un ospăț, iar Marta slujea. Și Lazăr era unul dintre cei ce ședeau cu El la masă“. (Ioan 12, 1-2) D upă ce Domnul a înviat pe Lazăr în Betania, a plecat de acolo și a mers într-o cetate, care se numea Efraim. Dar cu șase zile mai înainte de praznicul Paștilor evreiești, Iisus a venit din nou în Betania, unde se afla și Lazăr, pe care îl înviase din morți. Deci, acolo, în casa lui Simon leprosul, cum mărturisesc Evangheliștii Matei și Marcu, l-au pregătit Lui ospăț. Marta, ca și altă dată, slujea, pregătind cele trebuincioase pentru ospăț, iar Lazăr, fratele ei, era și el unul din cei care ședeau cu Iisus Hristos la mas

  F rați creștini, C redincioșii, care citesc sau ascultă dumnezeieștile Scripturi, știu că diavolul dintru început a invidiat pe om, văzând așezarea fericită și slăvită din rai în care îl pusese Dumnezeu. După aceea, el n-a încetat niciodată vicleniile lui, ci cu toată puterea s-a străduit și se străduiește să înșele pe om și să-l vatăme, așa cum s-a arătat în Sfânta Evanghelie care s-a citit astăzi. Această Evanghelie ne arată însă și cele trei arme puternice: credința, postul și rugăciunea, prin care se poate goni și nimici toată puterea diavolului. De aceea mult folos sufletesc va aduce ascultarea tâlcuirii cuvintelor Evangheliei ce s-a citit astăzi, care ne spune că: „În vremea aceea, s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui și zicând: Invățătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are un duh mut. Și oriunde îl apucă, îl zdrobește și face spume la gură și scrâșnește din dinți și înțepenește“. (Marcu 9, 17-18) S finții evangheliști n-au arătat nici neamul, nici

  F rați creștini, S fântul Apostol Pavel ne spune că credința este din auz, iar auzul prin cuvântul lui Dumnezeu. Adevărul acestor cuvinte apostolice îl înțelegem mai cu seamă din spusele Evangheliei care s-a citit astăzi. Minunea ce s-a făcut cu slăbănogul a avut o mare putere să încredințeze pe toți cei ce au văzut-o cu ochii lor, că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat. Cine altul cunoaște păcatele cele ascunse, sau înțelege gândurile cele din adâncul inimii, sau numai printr-un cuvânt poate să întărească mădularele slăbănoage și neputincioase, afară de Cunoscătorul inimilor, Atotputernicul Dumnezeu? Însă cărturarii iudeilor ziceau că Iisus Hristos este un om hulitor, iar poporul de rând zicea că este numai un făcător de minuni. Mulțimea oamenilor n-a văzut nici celelalte minuni ale lui Iisus Hristos, nici pe aceasta, ci numai prin cuvintele evanghelice a auzit povestirea minunilor lui Iisus Hristos și a crezut că Iisus Hristos, Care le-a făcut, este Dumnezeu desăvârșit. Zadarni