REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

S e pomenește Sfântul Apostol Petru în această zi din pricina lanțurilor în care îl legase nelegiuitul Irod și care la venirea îngerului în temniță au căzut de pe Apostol: Și iată un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a strălucit lumină. Și lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deșteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Și lanțurile i-au căzut de la mâini (Fapte 12:7). L anțurile au fost luate și păstrate de creștini din generație în generație, atât pentru pomenirea Apostolului, cât și pentru vindecările care se lucrau prin ele, ca și prin ștergarele Apostolului Pavel, căci mulți bolnavi se însănătoșeau la atingerea lor: încât și peste cei ce erau bolnavi se puneau ștergare sau șorțuri purtate de Pavel, și bolile se depărtau de ei, iar duhurile cele rele ieșeau din ei (Fapte 19:12). S fântul Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului, dădu aceste lanțuri în dar împărătesei Eudochia, soția exilată a împăratului Teodosie cel Mic. Ea le-a despărțit în două, trimițând o ju...

    POPORUL ROMÂN S-A NĂSCUT CREȘTIN FIIND ÎNCREȘTINAT CHIAR DE PRIMUL CREȘTIN CEL DITÂI CHEMAT LA APOSTOLAT SFÂNTUL APOSTOL ANDREI. AȘA CUM FRUMOS ZICE POETUL GEORGE COȘBUC ÎN POEZIA SA SCUT ȘI ARMĂ:, Noi prin vremi ce ne-ncercară                         Altă armă n-am avut                         Numai dragostea de ţară                         Ce strămoşii ne-o lăsară,                         Şi pe Sfântul Domn de scut." AVÂND ÎN VEDERE CĂ SUNTEM UN NEAM CREȘTIN ȘI ÎL AVEM CA OCROTITOR PE SFÂNTUL APOSTOL ANDREI. AVÂND ÎN VE...

  A cest Sfânt mucenic a fost chinuit pentru credința lui în Hristos împreună cu alți patru mii de creștini, preoți, monahi, monahii, bărbați, femei și copii. A reta era eparhul cetății Nagran din sudul Arabiei, care era ținutul Omirului. (Vezi și Sinaxarul din Minei, unde se spune: "Acesta a fost căpetenie a cetății Negran din Etiopia, pe vremea împărăției lui Iustin, în anii 442. Iar în Etiopia împărățea Elezvoi prea credinciosul împărat și în țara omeriților împărățea păgânul Dunaan, evreul; această țară a omeriților în Sfânta Scriptură se numește Sava [Saba], iar de greci este numită Arabia fericită. ") El era în vârstă de nouăzeci și cinci de ani când a luat mucenicia. D unaan, sălbaticul prigonitor al creștinilor, era pe atunci stăpânitorul Omirului. El era hotărât să extermine creștinismul din ținuturile lui și de aceea, înconjurând cetatea creștină a Nagranului, a trimis cuvânt cum că îi va ucide pe toți dacă nu se vor lepăda de Hristos. C etățenii au închis porț...

  S fântul Agatonic a fost cetățean al Nicomidiei iar cu credința, creștin. Plin de râvna Duhului, el a întors mulțime de elini de la idolatrie la credința în Hristos, întru care bine i-a povățuit și i-a întărit. L a porunca împăratului Maximian, guvernatorul cetății a pornit o prigoană sângeroasă împotriva creștinilor din Nicomidia. E l l-a prins pe Sfântul Zotic la un loc numit Carpe. El i-a răstignit pe ucenicii Sfântului Zotic, iar pe însuși Zotic l-a adus la Nicomidia, unde îi adusese prinși și pe Agatonic, Princeps, Teoprepie, Achindin, Severianus, Zeno și mulți alții. Legați și cu pază mare, ei au fost duși cu toții la Bizanț [Constantinopol]. S finții Zotic, Teoprepie și Achindin au murit în timpul acestui marș forțat, din pricina rănilor și epuizării. Severianus a fost omorât lângă Calcedon. Agatonic și ceilalți au fost duși la Silybria, în Tracia. Acolo, după ce au fost din nou torturați bestial înaintea împăratului, au fost omorâți prin decapitare. S ufletele lor s...

  S fântul Proroc Ilie - văzătorul de Dumnezeu, făcătorul de minuni și zilotul dumnezeieștii credințe - s-a născut din seminția preoțească a lui Aaron în pământul Arabiei, în cetatea Tesvi pentru care pricină s-a și numit Tesviteanul. C ând s-a născut pruncul Ilie, tatăl lui, Sovac, a văzut îngerii lui Dumnezeu cum șed în jurul copilului și îl înfășoară cu foc și îl hrănesc cu pară de foc. Aceasta a preînchipuit caracterul de foc al Sfântului Ilie și puterea lui de Dumnezeu dăruită. El și-a petrecut anii tinereții în cugetări dumnezeiești și în rugăciune, retrăgându-se adesea în pustie și rugându-se singur în liniște și tăcere, înaintea Domnului. Î n acea vreme regatul lui Israel era împărțit în două părți disproporționate: Regatul lui Iuda consta numai din două seminții, ale lui Iuda și Veniamin, cu capitala la Ierusalim; iar regatul lui Israel consta din celelalte zece seminții, având capitala la Samaria. R egatul lui Iuda era guvernat de descendenții marelui Rege Solomon, f...

  S fântul Acvila a fost unul dintre cei șaptezeci de Apostoli mai mici. El era evreu și a locuit mai întâi la Roma, împreună cu soția lui, Priscilla. Când împăratul Claudius a decretat izgonirea evreilor din Roma și din Italia, Acvila s-a dus și s-a sălășluit în Corint. A colo l- a cunoscut întâi Sfântul Apostol Pavel și a rămas în casa lui timp de un an și jumătate, botezându-l atât pe el cât și pe soția lui. A rzând de râvna pentru Sfânta credință, Acvila și Priscilla l-au însoțit pe Sfântul Apostol Pavel la Efes și i-au slujit lui în nevoințele apostolești. L a Efes, Sfântul Pavel a scris întâia Epistolă către Corinteni, în care zice: Vă îmbrățișează mult, în Domnul, Acvila și Priscila, împreună cu Biserica din casa lor (I Corinteni 16:19). D upă moartea împăratului Claudius, evreilor li s-a permis să se întoarcă la Roma și astfel Acvila și Priscila s-au întors și ei în vechea cetate. C ând mai târziu Sfântul Apostol Pavel a scris Epistola către Romani din Corint, el i-a...

 

 Zi de mare sărbătoare și de bucurie pentru creștini ortodocși din arhiepiscopia Râmnicului astăzi 6 ianuarie 2025 înalt Preasfințitul Părinte Varsanufie împreună cu un sobor de preoți . Au săvârșit Sfânta și dumnezeiasca Liturghie dar și slujba de sfințire a apei aghiasma mare prilejuită de sărbătoarea bobotezei sau epifania mare sărbătoare care își are originea în vremea botezului văzut a Domnului și mântuitorului nostru Iisus Hristos în râul Iordan făcut de slujitorul său Ioan botezătorul. Aceasta este penultima sărbătoare din ciclul sărbătorilor de iarnă care au început la data de 21 noiembrie cu intrarea Maicii Domnului în biserică și se vor încheia pe data de 7 ianuarie cu soborul sfântului Ioan botezătorul înainte mergătorul Domnului și verișorul acestuia după trup așadar dacă Moș Andrei deschidea poarta ielele iată că Moș Ion o închide. Articol de  Redactor Elena Mădălina Jugănaru 

                  Odovania Intrării în Biserică a Maicii Domnului: O Sărbătoare Plină de Semnificație **Odovania Intrării în Biserică a Maicii Domnului** este o sărbătoare importantă în calendarul Bisericii Ortodoxe, care ne aduce aminte de un moment esențial din viața Maicii Domnului. Această sărbătoare subliniază rolul special pe care Maica Domnului îl are în istoria mântuirii și ne invită să ne inspirăm din credința și smerenia ei. ### Ce semnifică această sărbătoare? * **Consacrarea Maicii Domnului lui Dumnezeu:** La vârsta de trei ani, Maica Domnului a fost adusă de părinții ei la Templul din Ierusalim și încredințată slujirii lui Dumnezeu. Acest moment reprezintă o consacrare totală a vieții ei în mâinile lui Dumnezeu. * **Împlinirea profeției:** Intrarea Maicii Domnului în Templu împlinește profețiile vechi testamentale despre venirea Mesiei. * **Un model pentru creștini:** Maica Domnului devine un model pentru toți creștinii, arătându...

  Î n provincia Volhynia, la Poceaev, se află o vestită Mânăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Aici Maica Domnului s-a arătat mai întâi pe la anul 1340, unia dintre cei doi monahi care se nevoiau într-o peșteră din apropiere. De atunci înainte, în locul acela s-au lucrat statornic nenumărate minuni.

  S fântul Arhanghel Gavriil este vestitorul întrupării Fiului lui Dumnezeu. El este unul dintre cei șapte arhangheli care stau înaintea Tronului Celui Preaînalt. E l s-a înfățișat lui Zaharia și i-a vestit nașterea fiului lui, a lui Ioan, care avea să fie Botezătorul Domnului. D espre sine Sfântul Arhanghel Gavriil zice: Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu (Luca 1:19). Numele Gavriil însemnează „Dumnezeu-Om". C ugetând la taina Buneivestiri, Sfinții Părinți arată cum cu dreptate a trimis Dumnezeu un arhanghel cu un asemenea nume să vestească Fecioarei taina începutului mântuirii omenești: prin chiar numele lui, Arhanghelul Gavriil arată Fecioarei cine va fi și cum va fi Cel Care Se va naște din ea: El va fi Dumnezeu și Om, Dumnezeu Atotputernic. U nii Sfinți Părinți cred că tot Arhanghelul Gavriil le-a vestit și Părinților Fecioarei, Ioachim și Ana, nașterea fiicei lor; că tot el l-a călăuzit pe Moise în pustie să scrie Cartea Facerii. S finții Părinți mai cr...

S fântul Isihie era ostaș creștin și făcea parte din legiunea armatei romane de la Dunăre, staționată în cetatea Durostor din provincia Moesia Inferior, în timpul împăraților Dioclețian și a ginerelui său, Maximian Galeriu. B iruința repurtată împotriva perșilor în anul 297 a dat prilej celui din urmă să persecute pe creștini. Încă de mai înainte, el îi socotea că sunt niște cetățeni nefolositori societății, de vreme ce cred într-un Dumnezeu Atotputernic, nevăzut, iubitor de oameni și de pace pe pământ. Împăratul amintit arunca chiar cauza slăbirii Imperiului Roman asupra lor. De aceea a poruncit să fie îndepărtați din armată. A stfel au fost arestați, judecați și condamnați la moarte prin decapitare soldații creștini Pasicrate și Valention, Nicandru și Marcian, veteranul Iuliu, cărora le-a urmat ostașul Isihie. S finților Pasicrate și Valention li s-au tăiat capetele la 24 aprilie, iar Sfântului Iuliu, la 27 mai. În ziua pătimirii veteranului Iuliu, Sfântul Isihie, care se afla la...

      Acest izvor tămăduitor, se află la Biserica ridicată de Leon care se găsește şi azi la Constantinopol, oraş cunoscut acum ca Istanbul... „Maica Domnului, eşti aici! Te-am găsit!“a zis Leon, Maicii Domnului atunci.   De acest izvor făcător de minuni mai sunt  legate şi multe alte povestiri. Se spune că izvorul a înviat şi un mort. Omul era din Tesalia şi, plecând el cu corabia în pelerinaj spre izvor, a murit pe drum. Dar înainte să-şi dea duhul, i-a rugat pe corăbieri să nu-l arunce în mare, ci să-l ducă să-l îngroape la biserica izvorului, şi acolo să toarne pe el de trei ori din apa tămăduitoare. Corăbierii au făcut întocmai, iar mortul, stropit cu apă, a înviat.    Secolele au trecut unul după altul şi, în ciuda vitregiilor istoriei, Izvorul Tămăduirii de la Constantinopol nu a secat niciodată, aducând celor credincioşi bucurie şi vindecare sufletească şi trupească. După Primul Război Mondial, statul turc, pe teritoriul căru...

  A cesta este numele icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe care Sfântul Sava sârbul a adus-o de la Mânăstirea Sfântului Sava cel Sfințit, de lângă Ierusalim. Ș i așa s-a împlinit prorocia Sfântului Sava cel Sfințit, pe care o făcuse cam cu opt sute de ani mai înainte, că va veni un anume preot sârb cu numele Sava, și că acestuia i se vor da un toiag arhieresc și această icoană. C ând Sfântul Sava sârbul a cercetat Mânăstirea Sfântului Sava cel Sfințit, monahii și-au amintit de prorocia întemeietorului mânăstirii lor și i-au dăruit lui Sava cel din Serbia toiagul și icoana. A ceastă icoană a fost așezată de-a dreapta Ușilor împărătești de pe iconostasul sihăstriei Sfântului Sava din Karies, în Sfântul Munte Athos [numită ”Casa tăcerii“], iar toiagul a fost pus într-o chilie alăturată, cunoscută sub numele de ”Paterica“.

  „S-au rușinat toți cei ce erau împotriva Lui” (Luca 13, 17) Ne este de folos să fim dojeniți C ine laudă toate fără deosebire, atât faptele noastre cele vrednice de ocară, cât și pe cele vrednice de laudă, acela nu ne este prieten, ci un amăgitor sau batjocoritor. C ând cineva laudă ceea ce este lăudabil, dar, pe de altă parte, ocărăște greșelile și păcatele, acesta este prietenul cel adevărat. Și ca să vedeți că cel care în toate ne laudă și în toate ne proslăvesc nu ne este prieten, ci un amăgitor, ascultați ce grăiește Dumnezeu prin Proorocul Isaia: „Poporul meu, cei ce vă fericesc vă înșeală pe voi și cărarea picioarelor voastre o strică” (Isaia 3, 12). P e un vrăjmaș nu-l putem suferi, chiar când ne laudă, iar pe un prieten îl îmbrățișăm, chiar și când ne dojenește. Acela ne este potrivnic chiar și când ne sărută, iar acesta ne este plăcut chiar și când ne rănește. Sărutarea vrăjmașului este foarte bănuitoare, iar rana ce ne face un prieten purcede de la grija lui pent...

  „Iar el cu mult mai vârtos striga: Iisuse, fiul lui David, miluiește-mă”. (Luc. 18, 39) Răbdarea în suferințe C ât de multe neplăceri nu întâmpinăm noi în toate zilele, și ce suflet tare se cere, spre a nu fi cineva supărat și nerăbdător, ci a proslăvi, a lăuda și a cinsti pe cel ce îngăduie a veni asupra noastră astfel de ispite? C ât de multe nenorociri și buimăceli neașteptate nu dau peste noi? Și totuși cineva trebuie să înăbușească gândurile cele rele, și să nu învoiască limbii a grăi lucruri păcătoase, încă și fericitul Iov a răbdat mii de patimi, și totuși n-a încetat de a proslăvi pe Domnul. Î ntre noi însă sunt oameni, care când li se va întâmpla ceva rău, când sunt jigniți de cineva, sau cad în boală, fie aceasta durere de picioare, ori de cap, sau oricare alta, îndată izbucnesc din ei hulele. Ei suferă chinul bolii, dar folosul, ce ar putea ei să tragă dintru aceasta pentru mântuirea lor sufletească, și-l răpesc ei înșiși. Ce faci o omule? hulești tu pe Dumnezeu ...

  A cest sfânt, unul dintre cei mai noi sfinți canonizați de Biserica Greciei în acest secol, s-a născut în anul 1846, în Selivria Traciei, din Părinți săraci, dar foarte evlavioși. Din botez a primit numele de Anastasie, bucurându-se din pruncie de o aleasă educație creștinească. După primii ani de școală, Anastasie este trimis să învețe carte la Constantinopol, unde studiază teologia și scrierile Sfinților Părinți. Aici sufletul său începe să-L descopere pe Hristos în inima sa prin rugăciune, prin citirea cărților sfinte și prin cugetarea la cele dumnezeiești. L a vârsta de douăzeci de ani, tânărul Anastasie se stabilește în insula Hios, povățuit de Duhul Sfânt, unde predă religia la o școală de copii. Apoi, fiind chemat de Hristos, intră în nevoința monahală în vestita chinovie, numită "Noua Mânăstire", primind tunderea monahicească la șapte noiembrie 1876, sub numele de Lazăr. Mai târziu, la tunderea în marele și îngerescul chip al schimniciei, avea să primească numele...

  D in vremurile cele mai vechi Biserica a cinstit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ca patroană și apărătoare a poporului creștinesc de pretutindeni care, prin rugăciunile ei mijlocitoare cheamă mila Fiului ei asupra noastră, a păcătoșilor. A jutorul Preasfintei Maicii Domnului s-a arătat limpede și mereu de-a lungul timpului, atât către persoane, cât și către comunități de oameni și popoare, pe timp de pace și pe timp de război, în pustiile sihaștrilor și în mijlocul cetăților și vuietului lumii. E venimentul pe care îl prăznuiește astăzi Biserica ortodoxă de pretutindeni confirmă limpede că Maica Domnului este pururea apărătoarea poporului creștinesc. Spre ziua de întâi octombrie a anului 911 (Sinaxarul Sărbătorii din Mineiul pe Octombrie menționează că acea zi era o Duminică (București: Ed. Inst. Bibi. și de Misiune al B. O. R. , 2004, p. 32).), în timpul domniei împăratului Leon cel înțelept, se făcea în Sfânta Biserică Vlaherne din Constantinopol priveghere de toată ...

  De voiești să fii desăvârșit, mergi, vinde-ți averile tale tale și le dă săracilor și vei avea comoară în cer. După aceea vino și urmează-Mi (Matei 19, 21) I ubiți credincioși, I dealul fiecărui creștin pe pământ este mântuirea sufletului, adică dobândirea vieții veșnice. Până la întruparea și învierea Domnului nostru Iisus Hristos, nimeni nu se putea mântui, căci raiul era închis și nu era revărsat peste lume harul Duhului Sfânt. De aceea toți drepții Vechiului Testament așteptau izbăvirea sufletelor lor prin moartea și învierea Fiului lui Dumnezeu. M ântuirea, după învățătura Sfintei Evanghelii și a Bisericii Ortodoxe, se dobândește prin păzirea poruncilor date de Dumnezeu oamenilor, cuprinse atât în decalogul Legii Vechi, cât și în Noul Testament, numit și legea Harului. Orice creștin care dorește să se mântuiască trebuie să săvârșească aceste trei condiții: să aibă credință dreaptă în Dumnezeu; să aibă harul Duhului Sfânt, care se dă tuturor prin cele șapte Sfinte Tain...

  S fântul Tit a fost unul dintre cei șaptezeci de apostoli mai mici. El s-a născut în insula Creta, unde a primit cea mai înaltă educație clasică a vremii. El cunoștea toată filosofia și toate operele poetice grecești. Î n urma unei vedenii din vis, el a început să citească cu luare aminte Cartea Prorocului Isaia, în urma căruia a lepădat toate concepțiile lui elinești. A uzind de Hristos Domnul, Tit a călătorit la Ierusalim împreună cu alți cretani, iar acolo L-a văzut pe Domnul cu ochii lui, L-a auzit predicând cu urechile sale și a fost martorul ocular al minunilor Lui preaputernice. I nima tânără a cretanului Tit s-a închinat atunci cu desăvârșire lui Hristos. Mai după aceea el a primit Sfântul Botez din mâinile marelui Pavel, căruia i-a slujit așa cum slujește un fiu credincios tatălui lui iubit, la lucrarea Predicării Evangheliei. Sfântul Apostol Pavel l-a iubit pe Tit atât de mult, încât în unele locrui din epistolele lui îl numește fiul lui iubit (Tit 1:4), iar în alt...