REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Imnul Acatist” de la Mănăstirea Dionisiu 20 Aprilie 2024

  I coana Maicii Domnului „Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră” a fost zugrăvită de maicile Mănăstirii Leushinski cu binecuvântarea sfântului Ioan de Kronstandt în anul 1894. Însuși sfântul Ioan a sfințit-o și s-a rugat dinaintea ei numind-o „Mântuitoarea Rusiei”. T rei ani mai târziu, sfântul Ioan l-a binecuvântat pentru rugăciune și nevoință dinaintea acestei icoane pe sfântul Serafim de Virița, care pe atunci viețuia încă în lume, spunându-i: – Vei fi schimnic al Lavrei Alexandru Nevski. Roagă-te pentru mântuirea Rusiei înaintea acestei icoane. Ș i îi porunci să repete nevoința sfântului Serafim de Sarov: să se roage Preacuratei Maici a Domnului să trimită pace țării. D upă mutarea sa la Virița, în anul 1937, sfântul Serafim se rugă dinaintea acestei icoane 1000 de zile și nopți, cerând Maicii Domnului să trimită pace Rusiei. O dată, o familie și-a adus pruncul bolnav de la Sankt Petersburg la sfântul Serafim să se roage pentru sănătatea copilului, însă când intrară la

  A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost pictată în anul 1299, după ce Maica Domnului i s-a arătat Sfântului Maxim, Mitropolitul Vladimirului (prăznuit pe 6 decembrie). Sinaxarul acestei sfinte icoane a fost scris pe piatra de mormânt a sfântului. Fecioara Maria este zugrăvită în statură deplină, ținând pe Pruncul Hristos în mâna stângă. Cu mâna Sa dreaptă, Născătoarea de Dumnezeu îi oferă Sfântului Mitropolit Maxim (care este zugrăvit stând în genunchi sau în picioare) omoforul episcopal. Arătarea Maicii Domnului Sfântului Maxim a avut loc atunci când sfântul venise în vizită de la Kiev la Vladimir. Maica Domnului i-a spus: Slujitorul meu Maxim, bine ai venit pentru a vizita orașul meu! Ia acest omofor și păstorește turma aceasta pe care ți-o încredințez. Când sfântul s-a trezit, avea în mâinile sale omoforul oferit de Fecioara Maria. Arătarea Maicii Domnului a fost un semn de binecuvântare pentru mutarea Scaunului Mitropolitan de la Kiev la Vladimir. O moforul

  I coana Maicii Domnului „Ilyin-Cernigov” Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost pictată în anul 1658 de către iconograful Grigorie Dubenski (care a intrat mai apoi în monahism, luând numele de Ghenadie). Î n anul 1662, din icoana Maicii Domnului au curs lacrimi timp de opt zile (16-24 aprilie). În același an, tătarii au atacat și devastat Cernigovul. La miezul nopții au atacat Mănăstirea Sfânta Treime, intrând în biserică au răsturnat toate icoanele și au luat toate podoabele, dar icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a rămas neatinsă. O putere nevăzută i-a izbit pe necredincioși, împiedicându-i să se atingă de sfânta icoană. După aceea, Împărăteasa Cerului nu le-a permis inamicilor să intre în peștera Sfântului Antonie al Peșterilor. Aici erau adăpostiți frații din mănăstire de frica tătarilor. Imediat după tentativa lor de a intra și în peșteră, tătarii au avut o vedenie de care s-au îngrozit, fugind de îndată din acele ținuturi. M inunea săvârșită de Ma

  C onform tradiției, icoana Maicii Domnului din Vilnius a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Ea a aparținut vreme îndelungată familiei împăraților greci ai Constantinopolului. I coana Maicii Domnului din Vilnius este prăznuită pe 15 februarie (ziua mutării sale în Lituania, 1495) și pe 14 aprilie (ziua pomeniri Sfinților Mucenici și frați Antonie, Ioan și Eustație din Lituania). C onform tradiției, icoana Maicii Domnului din Vilnius a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Ea a aparținut vreme îndelungată familiei împăraților greci ai Constantinopolului. În anul 1472, nepoata ultimul împărat bizantin Constantin al XI-lea Paleologul, Zoe, a primit Sfântul Botez cu numele Sofia și s-a căsătorit cu Marele Cneaz al Moscovei Ivan al III-lea, numit și „cel Tânăr” (1462-1505). C neaghina Sofia a adus cu ea la Moscova, pe lângă alte odoare și icoana Maicii Domnului. Î n 1495, Marele Cneaz a dăruit această icoană ca binecuvântare fiicei sale Elena, înainte

  E ste o icoană care a fost adusă la Murom din Kiev, de către apostolul acestei zone îndepărtate, Prințul Sfânt Constantin, în sec. XII. A cesta a încercat să-i convingă pe păgânii din Murom să se convertească la creștinism, dar ei nu au acceptat ci au hotărât să-l asasineze. Sfântul însă a venit între păgâni cu Icoana Maicii Domnului pe care o adusese de la Kiev, cunoscând intențiile lor. Harul care se răspândea de la Maica Domnului, din expresia feței sale, a mișcat inimile păgânilor. Ei au cerut iertare prințului și au dorit botezul creștin. M ai târziu, Sfântul Vasile de Riazan a fost ajutat de Sfânta Icoană să meargă pe apa râului Oka, pe mantia sa, de la Murom la Riazan, având Icoana în brațe, contra curentului. Sfântul episcop fusese acuzat pe nedrept de păcat, iar locuitorii cetății păstorite de el doreau să-l judece și să-l omoare. Toată noaptea el se rugase lui Dumnezeu și Maicii Domnului să-l ajute, apoi luase Icoana cu sine. Mersul lui minunat a arătat cetățenilor că a

  A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a aflat inițial într-una din bisericile ortodoxe din regiunea Moghilău (Belarus). După încheierea Uniației (1596), icoana a trecut în posesia catolicilor, și a fost așezată în mănăstirea catolică Belânici. Această mănăstire a fost înființată în perioada 1622-1624, de către Marele Hatman al Lituaniei, Lev Sapega, pe malurile râului Druță, la 45 de vestre (unitate de lungime = 1,067 km) de Moghilău. Î n anul 1832, mănăstirea a fost desființată, biserica mănăstirii devenind biserică parohială. Apoi, în anul 1876, icoana a ajuns din nou în posesia ortodocșilor odată cu preluarea și restaurarea bisericii. Pe 12 aprilie a aceluiași an, biserica a primit hramul Nașterea Maicii Domnului, odată cu sfințirea ei de către un episcop ortodox. Acesta a săvârșit prima Liturghie pe masa Sfântului Altar. I coana Maicii Domnului „Belâniciskaia” este cinstită în întreaga lume creștină.

  I coana Maicii Domnului „Floarea nepieritoare” este prăznuită pe 3 aprilie. Această icoană mai este numită și „Floarea neprihănită” sau „Floarea de crin”. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este zugrăvită în această icoană ținându-L pe Pruncul Hristos cu mâna Sa dreaptă, iar în mâna stângă poartă un buchet simbolic de flori, în care predomină crinii albi (sau chiar un singur crin alb). Crinul simbolizează floarea cea nepieritoare a fecioriei și neprihănirii Preacuratei Fecioare Maria, căreia Biserica i se adresează în imnuri cu „Tu ești rădăcina fecioriei și Floarea cea neveștejită a curăției ”. Din aceste cântări închinate Maicii Domnului se trage și denumirea icoanei. Î n unele icoane, pe lângă crini mai sunt zugrăviți trandafiri, bujori sau alte flori. H ristos este zugrăvit purtând coroană și îmbrăcat cu veșminte împărătești. El binecuvântează cu mâna Sa stângă , iar în mâna dreaptă ține un glob pământesc ce are deasupra o cruce (glob crucifer), ceea ce înseamnă că El es

  I coana Maicii Domnului „a Semnului” din Novgorod este prăznuită pe 27 noiembrie și pe 28 martie. În icoana Maicii Domnului „a Semnului” din Novgorod, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este reprezentată cu mâinile înălțate în rugăciune, având Pruncul Iisus în dreptul pântecelui ei, înconjurat de o mandorlă luminoasă și binecuvântând. A ceastă reprezentare iconografică a Maicii Domnului este considerată una dintre primele imagini iconografice ale Fecioarei Maria. O astfel de icoană se păstrează în Bazilica „Sfânta Agnesa” din Roma (secolul IV). De asemenea, există o icoană veche a Maicii Domnului „Nikopea” din secolul al VI-lea, unde Fecioara Maria este reprezentată șezând pe tron și ținând în mână un scut pe care se află chipul lui Iisus Hristos Emanuel. Î n România, această reprezentare iconografică a Maicii Domnului este numită „Oranta”, iar în Grecia este cunoscută sub numele de „Platitera”. În Rusia, această icoană este cunoscută sub numele de Icoana Maicii Domnului „a Semnulu

O , Dulcea Sărutare a sufletelor noastre, cu roua rugăciunilor Tale curățește inimile noastre și le fă izvorâtoare de gânduri dumnezeiești. Cu razele minunilor Tale împodobit-ai mănăstirea în care ești cinstită, tuturor închinătorilor dăruindu-le din belșug untdelemnul darurilor Tale. Auzi-ne și pe noi, cei ce de la marginile lumii cu bătăile rugăciunii căutăm să aflăm deschiderea ușii milostivirii Tale. C a și cu o dulce sărutare cu darul Tău veselești sufletele întristate și ridici povara mâhnirilor noastre. Deci, și acum, Te rugăm să cauți cu milostivire spre robii Tăi și să potolești valurile păcatelor. Povățuiește-ne pe noi pe cărarea ascultării de Fiul Tău și cu înfrânarea îngrădește mișcările sufletului și trupului nostru. D eschide-ne nouă ușa îndurărilor dumnezeiești, căci din pricina păcatelor noastre am depărtat de la noi pe făcătorii de bine. Rugăciunea paraclisierului Ioanichie ai ascultat-o cu blândețe și întăritu-l-ai pe dânsul întru nădejde, ca Una Ce purtai neîncet

  " A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu mai este numită și icoana Maicii Domnului „Muntele umbrit”. I coana Maicii Domnului s-a aflat pentru aproximativ 250-300 de ani într-una din mănăstirile de monahi din Tver, până când a fost dăruită de stareț lui Cosma Volcianinov, unul din ctitorii mănăstirii. Icoana a fost transmisă în familia ctitorului din generație în generație, până când un strănepot a lui Cosma a considerat-o învechită și a aruncat-o într-un pod. T ânărul era cunoscut pentru insultele pe care i le aducea soției sale în mod repetat. Necăjindu-se tare, femeia și-a pus în gând să se sinucidă într-o baie părăsită din casă. Î n drum spre baie, i s-a arătat un monah care i-a spus: Unde te duci, tu nefericito? Întoarce-te în casa ta, caută icoana Maicii Domnului „Muntele umbrit”, roagă-te înaintea ei și vei trăi în pace cu soțul tău . U imită fiind, femeia s-a întors acasă și a povestit cele întâmplate familiei. Aceștia chiar au mers și au căutat călugă

  I coana Maicii Domnului „Lubiatov” este prăznuită pe 19 martie. A ceastă sfântă icoană a Maicii Domnului, care datează din secolul al XV-lea, s-a aflat pentru o vreme spre închinare în biserica Mănăstirii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Lubiatov, regiunea Pskov. P e spatele icoanei era prinsă înainte o plăcuță de argint cu o inscripție datând din anul 1890. D in inscripție aflăm că țarul Ivan cel Groaznic a venit în anul 1570 să pedepsească locuitorii din Pskov pentru o presupusă trădare. Novgorodul și Pskovul erau bănuite de țar că s-au aliat cu Prințul Lituaniei. Aflând aceasta, locuitorii din Pskov s-au rugat cu toții, în prima săptămână a Postului Mare , ca Țarul să se îmblânzească și să-și schimbe hotărârea. Î n drumul său spre Pskov, țarul a poposit la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Lubiatov. Î n timpul Utreniei, pe când se ruga înaintea icoanei Maicii Domnului, el a strigat: „ Fiți milostivi în sufletele voastre, puneți înapoi săbiile și opriți uciderea!”. G ând

  I coana Maicii Domnului din Smolensk „Dulcea sărutare” este prăznuită pe 19 martie. A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a proslăvit prin minuni în anul 1103, în Smolensk. M ai există și o altă icoană, lângă Okopa (mai jos de Smolensk), de același tip și cu aceeași denumire, probabil o copie realizată după original. I coana Maicii Domnului din Smolensk „Dulcea sărutare” s-a aflat între anii 1611-1613 în tabăra militară a armatei ruse care apăra orașul Smolensk de asediatorii polonezi. Soldații ruși, conduși de comandantul Sein, s-au rugat înaintea icoanei Maicii Domnului , iar asediatorii polonezi au fost învinși .

  C onform tradiției, Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sfântul Teodor a fost pictată de către Sfântul Evanghelist Luca, și seamănă cu celebra Icoană a Maicii Domnului din Vladimir. A ceastă Icoană și-a primit numele de la Marele Voievod Iaroslav Vsevolodovici (+ 1246), tatăl Sfântului Alexandru Nevski, care la Sfântul Botez a primit numele Teodor, în cinstea Sfântului Teodor Stratilat (8 februarie). C onform tradiției, fratele său mai mare, Sfântul Gheorghe (4 februarie), a găsit Icoana într-o capelă veche din lemn din apropierea orașului Gorodeț. După descoperire, a zidit pe locul vechii capele, Mănăstirea Sfântul Teodor – Gorodeț. Când cetățenii din Gorodeț au părăsit orașul în urma unui atac, nu au avut timp să ia Icoana cu ei. Î n 1239, locuitorii din Kostroma au văzut Icoana purtată prin orașul lor de către o figură radiantă care semăna cu Sfântul Teodor Stratilat. A doua zi, Icoana a fost găsită într-un copac de către prințul Vasile din Kostroma, fratele mai mic al Sf

  O Icoană de pază la granița ruso-chineză F luviul Amur (Tamur), numit de chinezi „Fluviul dragonului negru", reprezintă astăzi granița naturală dintre China și Rusia, pe mai multe sute de km. Pe malul rus al fluviului, în orașul Blagoveșcensk, în biserica Buneivestiri, se află paznica de frontieră: Icoana Albazin a Maicii Domnului, recunoscută de toți localnicii drept ocrotitoare a credincioșilor, și făcătoare de minuni. N umele Icoanei, „Albazin", provine de la fortăreața Albazin de pe apa Amurului, ridicată în 1650 de către conducătorul cazac Hierotheus Khabarov, pe locul așezării prințului daurian Albaza. De fapt, cazacii au poposit în zonă abia în sec. XVII. Aici viețuiau populațiile păgâne de daurieni și tungusieni. C azacii au conviețuit cu băștinașii, ridicând deci fortăreața Albazin. Chinezii au sesizat situația și au atacat, o primă confruntare având loc la 24 martie 1652. Deși la început rușii au rezistat, chinezii au atacat continuu, până când, în 1658, au

  I coana Maicii Domnului „a Semnului” (a Rădăcinii din Kursk) este prăznuită pe 8 martie, 8 septembrie și 27 noiembrie. I coana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „a Semnului” (a Rădăcinii din Kursk) a fost descoperită pe 8 septembrie 1295 în pădure, nu departe de orașul Kursk (Rusia). Un vânător a găsit-o cu fața în jos la rădăcinile unui stejar bătrân. De îndată ce a ridicat icoana, un izvor cu apă limpede a țâșnit din pământ din locul în care a fost ridicată. Și în prezent acest izvor se află în acel loc. V ânătorul a construit un paraclis mic de lemn, în cinstea icoanei descoperite. Din acel moment, oamenii au venit pentru a cinsti Icoana Maicii Domnului „a Semnului”, numită și „a Rădăcinii din Kursk” (pentru că a fost găsită la rădăcinile unui stejar). Aici au avut loc multe minuni datorită icoanei: Î n 1383, preotul Bogoliub care trăia aproape și slujea în paraclis a fost capturat de către tătarii care invadaseră Rusia. Tătarii au incendiat paraclisul și au rupt icoana în

  I coana Maicii Domnului „Chezașa celor păcătoși” este prăznuită pe 7 martie, 29 mai și în joia de după Duminica Tuturor Sfinților. A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este cunoscută sub acest nume datorită inscripției de pe icoană: „Eu sunt Chezașa celor păcătoși dinaintea Fiului meu, care m-a încredințat că îi va auzi pe ei, iar cei ce îmi vor aduce bucurie prin ascultarea lor, vor primi bucurie veșnică prin Mine”. Î n această icoană, Maica Domnului este reprezentată ținând pe Pruncul Hristos pe mâna stângă. Mâna ei dreaptă este ținută în mâinile Fiului, astfel: degetul ei mare este ținut de Prunc cu mâna dreaptă, iar degetul cel mic ‒ de mâna stângă a Acestuia. Acest gest semnifică faptul că Fecioara Maria este Chezașă (Mijlocitoare) pentru toți păcătoșii care îi cer mijlocirea. D eși nu se cunoaște originea acestei icoane (când a apărut sau cine a pictat-o), se crede că la baza zugrăvirii ei a contribuit un verset din Acatistul Acoperământului Maicii Domnului

  I coana Maicii Domnului „Chezașa celor păcătoși” este prăznuită pe 7 martie, 29 mai și în joia de după Duminica Tuturor Sfinților. A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este cunoscută sub acest nume datorită inscripției: „Eu sunt Chezașa celor păcătoși dinaintea Fiului meu, care m-a încredințat că îi va auzi pe ei, iar cei ce îmi vor aduce bucurie prin ascultarea lor vor primi bucurie veșnică prin mine”. M aica Domnului este reprezentată ținând pe Pruncul Hristos pe mâna stângă. Mâna ei dreaptă este ținută în mâinile Fiului, astfel: degetul ei mare este ținut de Prunc cu mâna dreaptă, iar degetul cel mic ‒ de mâna stângă a Acestuia. Acest gest semnifică faptul că Fecioara Maria este Chezașă (Mijlocitoare) pentru toți păcătoșii care îi cer ajutorul. D eși nu se cunoaște originea acestei icoane (când a apărut sau cine a pictat-o), se crede că la baza zugrăvirii ei a contribuit un verset din Acatistul Acoperământului Maicii Domnului: „Bucură-te, Cea care întinzi mâin

  A ceastă icoană fu proslăvită pentru harul facerii de minuni la sfârșitul veacului al XIX-lea, chiar dacă este mai veche de atât. Obârșia icoanei este necunoscută, știm despre ea numai că a fost făcută în Italia și a fost adusă în Rusia de una dintre însoțitoarele împărătesei Elisabeta (1741-1761). C ea care avea icoana se căsători cu un militar din Ucraina, luând icoana cu sine. În veacul al XIX-lea, a aparținut familiei contelui Vladimir Kapnist, care o păstra cu evlavie în satul Kozelscina, guberia Poltava. În Săptămâna brânzei a Postului Mare din anul 1880, Maria, fiică a contelui Vladimir, își fractură piciorul. Doctorul satului spuse că nu este grav. Nici doctorul Grube, vestit chirurg din Harkov, nu socoti accidentul grav, punând numai un pansament și recomandând băi fierbinți și suplimente de fier. Pentru că Maria mergea anevoios, i se făcu un pantof special cu benzi din metal pentru piciorul vătămat. La sfârșitul postului, nu se văzu nici o ameliorare. D upă praznicul Sf

  . I coana Maicii Domnului din Cipru aparține stilului Panachrana. Aici Maica Domnului este pictată șezând pe tron cu Pruncul Sfânt în brațe, cu câte un înger de ambele părți. S fânta icoană a făcut prima minune în anul 392 pe insula Cipru, la mormântul Dreptului Lazăr (prăznuit în 17 octombrie) și este păstrată într-o mănăstire de-acolo. La Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Moscova și în Biserica Nikolo-Golutvin din satul Stromyn, dioceza Moscovei, se găsesc replici faimoase ale acestei icoane. Î n săptămâna triumfului ortodoxiei, în Sinaxarul Grecesc există informații despre o anumită icoană, care poate fi chiar această icoană din Cipru. Se spune că în insula Cipru un arab trecea pe lângă o biserică dedicată Preasfintei Fecioare. Ca să-și manifeste ura față de creștinism, acesta a tras o săgeată într-una din icoanele Maicii Domnului care se aflau afară la poartă. Săgeata a lovit genunchiul Fecioarei din care a început să curgă sânge. Îngrozindu-se, arabul s-a urcat pe cal