REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​Într-un ținut muntos, străjuit de stânci abrupte și măcinat de vânturile reci ale brumei noiembrie, trăia un bătrân meșter ferar pe nume Iorest. O fâșie îngustă și adâncă de prăpastie despărțea satul său de mănăstirea de pe deal, singurul loc unde sufletele găseau mângâiere și adăpost duhovnicesc în ceasurile de încercare. Peste această prăpastie trecea un pod vechi din lemn, șubrezit de vreme și de asprimea iernilor trecute. ​În fiecare zi, Iorest cobora în canion și lucra cu migală. Unii săteni îl priveau nedumeriți și îl întreabă batjocoritor: – Moșule Iorest, de ce îți pierzi vremea bătând piroane noi și înlocuind scândurile putrede ale unui pod pe care oricum trec atât de puțini drumeți? Vântul îl va rupe din nou la prima furtună. Nu mai bine te odihnești lângă vatră? ​Bătrânul ridica fruntea brăzdată de osteneli, își ștergea sudoarea de pe frunte și le răspundea cu blândețe: – Copiii mei, eu nu meșteresc doar pentru pașii care se aud astăzi, ci pentru clipa în care vi...

  ​Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilință recunosc și mărturisesc că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale dumnezeiești. Deci, astăzi, că este luni și începutul săptămânii, mă rog cu umilință îndurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie și fără de voie și-mi ajută să pun început bun și să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care Ai răbdat atâtea dureri la Sfânta Ta Răstignire! ​O, Doamne! astăzi Îți dau sufletul și trupul meu și voința mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine după buna plăcere Ta. ​Pedepsește-mă, Doamne, după îndurarea Ta, în această lume, iară nu în cealaltă viață, și iartă pe cei vii și pe cei răposați, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici și pe toți ne învrednicește de mărirea Ta în Rai. ​La aceasta pun mijlocitori pe Sfinții Tăi Îngeri, către care zic: O, cereștilor slujitori și paznici ai oamenilor, vouă mă închin și vă mulțumesc pentru ajutorul și conducerea ce ne-o dați în toate zilele, nouă, nevrednicilor și păcătoșil...

  16 Iată, Eu vă trimit c a pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii. 17 Feriți-vă de oameni, căci vă vor da pe mâna soboarelor, și'n sinagogile lor vă vor biciui. 18 Din pricina Mea veți fi duși înaintea conducătorilor și a regilor, ca să le fiți mărturie lor și păgânilor. 19 Iar când vă vor da în mâna lor, nu vă îngrijorați de cum sau ce veți vorbi, că în ceasul acela vi se va da vouă ce să vorbiți; 20 fiindcă nu voi sunteți cei ce vorbiți, ci Duhul Tatălui vostru este Cel ce grăiește întru voi. 21 Și va da frate pe frate la moarte și tată pe fiu și se vor scula copiii împotriva părinților și-i vor ucide. 22 Și veți fi urâți de toți din pricina numelui Meu; dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui.

  Troparul Sfinților Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Anempodist, glasul al 2-lea: P urtătorilor de lupte ai Domnului, fericit este pământul care s-a adăpat cu sângele vostru și sfinte locașurile care au primit trupurile voastre. Că în priveliște pe vrăjmași ați biruit și pe Hristos cu îndrăznire ați propovăduit, pe Acela ca pe un Bun rugați-L să mântuiască sufletele noastre. Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmosul: D eschide-voi gura mea și se va umple de Duhul și cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici și mă voi arăta luminat prăznuind și voi cânta minunile ei, bucurându-mă. Stih: Sfinților mucenici, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. A părători fericiți ai Preasfintei Treimi, într-o unire v-ați arătat închinători Cinstitei Treimi și stați înaintea Scaunului, cei ce sunteți sprijinitori celor ce aleargă la voi. Stih: Sfinților mucenici, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. N eîncetat izvorâți harul fără de primejdie sfinților, dându-l tuturor celor ce se ...

  Glasul 2 P urtătorilor de lupte ai Domnului, fericit este pământul care s-a adăpat cu sângele vostru și sfinte locașurile care au primit trupurile voastre. Că în priveliște pe vrăjmași ați biruit și pe Hristos cu îndrăznire ați propovăduit, pe Acela ca pe un Bun rugați-L să mântuiască sufletele noastre.

  S avorie, împăratul Persiei, fiind întunecat cu închinarea la idoli și plin de toată fărădelegea, a ridicat prigoană mare asupra creștinilor în pământul său. În acea vreme, printre slugile care slujeau în curțile lui, erau în taină și trei creștini: Achindin, Pigasie și Anempodist, care, slujind într-ascuns lui Hristos, pe mulți îi aduceau, cu învățăturile lor, la aceeași dreaptă credință. P e aceștia trei i-a clevetit un oarecare la împărat, cum că nu numai ei singuri cred în Cel răstignit, ci și pe alții îi vatămă cu aceeași credință ca și cu o otravă. Împăratul a zis cu mânie către clevetitori: "Pentru ce voi, știindu-i pe unii ca aceștia de demult, nu mi i-ați arătat, nici nu i-ați adus la mine?" Ei au răspuns: "De vei porunci, stăpânitorule împărate, în acest ceas îi vom aduce înaintea ta". D eci, îndată poruncind împăratul, trimișii s-au dus să-i prindă. Sosind la casa unde petreceau sfinții, au găsit ușile încuiate, căci credincioșii robi ai Domnului, s...

  A cești Sfinți au fost din pământul Persiei, pe vremea împărăției lui Saporie cel Mare (310-379), cel care a ridicat prigoana împotriva creștinilor. În vremea aceea, între oamenii care slujeau la curte erau în taină și creștini. Dintre Sfinții pomeniți astăzi erau Achindin, Pigasie și Anempodist, oameni mai de frunte și întăriți în credință. D eci, au fost pârâți aceștia trei la împăratul, nu numai că ei cred în Cel Răstignit, dar și că, în ascuns, pe mulți alții îi vătăma cu aceeași învățătură. Drept aceea, prigonitorii spărgând ușile casei, unde erau adunați Sfinții, la rugăciune, i-au prins și, legându-i i-au adus în fața împăratului. Și, mărturisind credința, au fost dați la chinuri. Au fost bătuți cu toiege ghimpoase, spânzurați și arși pe coaste cu făclii aprinse și i-au întins pe paturi de fier arse în foc. Ci Sfinții, prin rugăciune, au surpat jos pe un idol de seamă al perșilor. Au fost băgați apoi în căldări cu smoală și cu plumb topit în clocot și aruncați în mare. ...

  A chindin martirul și Pegasie cu dânsul, V iteazul Anempodist cu Aftonie lnâgă el, I ar cu ei toți blândul prinț Elpidifor, C a niște miei fără de glas pentru Hristos s-au jertfit. E i robi aleși s-au arătat ai Treimii Preasfinte, Ș i-ntr-a lui Sa porfață au mărturisit pe Hristos. L or praznic luminat le-a fost mucenicia, C ăci pe Hristos au iubit mai mult decât multe bogății. H ristos le-a fost mai scump decât sceptre de rege, M ai scump decât cinstea, decât însăși viața lor. B ogățiile lumii ei le-au jertfit pentru Domnul, Ș i s-au jertfit și pe ei pentru dragostea Lui. E i scuipați au fost, dar strălucit-au mai tare, L a pământ au căzut dar s-au înălțat la cer. E i sângele și-au vărsat pentru Biserica luptătoare, Ș i-n Cea triumfătoare au zidit sufletul lor. E i nețărmurit iubesc creștina rasă, Ș i pentru ea se roagă lui Hristos înviat. E i se roagă Lui Biserica pe pământ să păzească, L a Biruința finală să o ducă pe Ea.  

  Acești sfinți mucenici au trăit în timpul împăratului păgân Sapor al II-lea al Persiei (secolul al IV-lea), o perioadă marcată de o aprigă prigonire a creștinilor. Ei făceau parte din curtea împărătească, ocupând dregătorii înalte, însă au mărturisit cu mult curaj credința lor curată în Domnul nostru Iisus Hristos, refuzând să se închine idolilor și focului, așa cum cerea împăratul. ​Pentru mărturisirea lor neclintită, Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Anempodist au fost supuși la chinuri înfiorătoare și la fel de fel de suplicii barbare. În timpul acestor groaznice încercări, prin puterea harului divin și prin răbdarea lor minunată, ei au convertit mulți păgâni la dreapta credință, arătând tăria Duhului Sfânt în fața tiranilor. În cele din urmă, după ce au îndurat bătăi crunte, aruncare în cuptoare aprinse și alte chinuri cumplite fără a fi vătămați de foc sau de unelte, și-au dat sufletele în mâinile Creatorului, primind cununa muceniciei și a slavei veșnice. Biserica O...

  ​Articol propriu-zis ​Acești sfinți mucenici au trăit în timpul împăratului păgân Sapor al II-lea al Persiei (secolul al IV-lea), o perioadă marcată de o aprigă prigonire a creștinilor. Ei făceau parte din curtea împărătească, ocupând dregătorii înalte, însă au mărturisit cu mult curaj credința lor curată în Domnul nostru Iisus Hristos, refuzând să se închine idolilor și focului, așa cum cerea împăratul. ​Pentru mărturisirea lor neclintită, Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Anempodist au fost supuși la chinuri înfiorătoare și la fel de fel de suplicii barbare. În timpul acestor groaznice încercări, prin puterea harului divin și prin răbdarea lor minunată, ei au convertit mulți păgâni la dreapta credință, arătând tăria Duhului Sfânt în fața tiranilor. În cele din urmă, după ce au îndurat bătăi crunte, aruncare în cuptoare aprinse și alte chinuri cumplite fără a fi vătămați de foc sau de unelte, și-au dat sufletele în mâinile Creatorului, primind cununa muceniciei și a sl...

  ​Icoana Maicii Domnului din Șuia-Smolensk este prăznuită pe 28 martie, 28 iulie, 2 noiembrie și marți în Săptămâna Luminată. ​Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Șuia-Smolensk a fost zugrăvită în anii 1654-1655 în Parohia „Învierea Domnului” din orașul Șuia. În vremea aceea, orașul Șuia a fost lovit de o ciumă năpraznică. Încrezându-se în mila lui Dumnezeu și în mijlocirea Maicii Sale, credincioșii adunați la Biserica Învierii Domnului au comandat unui călugăr evlavios o copie a icoanei Maicii Domnului din Smolensk. Icoana din Smolensk este cunoscută ca salvatoare a poporului rus de dușmani și nenorociri. ​Această icoană a Maicii Domnului a fost pictată în șapte zile, timp în care locuitorii orașului Șuia au postit, s-au împărtășit și s-au rugat fierbinte Domnului și Maicii Sale. Când a fost gata, preotul împreună cu credincioșii au purtat icoana Maicii Domnului în procesiune până la biserică, unde au așezat-o într-un loc special amenajat. Din acel moment, ciuma ...

  Glasul 2 Căutând cele de sus... H ar de tămăduiri luând, întindeți sănătate celor ce sunt în nevoi, măriți doctori făcători de minuni. Dar cu cercetarea lor de către voi, cutezările vrăjmașilor le-ați potolit, lumea tămăduind cu minunile.