REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​Un stareț al unei vechi mănăstiri, simțind că i se apropie obștescul sfârșit, i-a chemat la el pe cei trei ucenici ai săi pentru a le da o ultimă învățătură. I-a dus în grădina mănăstirii, în fața unui trandafir minunat, plin de floare și parfum, dar care era înconjurat de mulți spini ascuțiți. ​Bătrânul stareț le-a spus: — Fiii mei, mergeți pe rând și aduceți-mi cea mai frumoasă floare din această tufă, fără însă a vă răni în spini. ​ Primul ucenic , plin de râvnă, s-a apropiat grăbit. A încercat să rupă floarea cu putere, dar s-a înțepat adânc în degete. De durere și supărare, a început să taie spinii cu furie, zdrobind în cale și o parte din boboci. A adus floarea starețului, dar mâinile îi sângerau, iar petalele erau strivite. ​ Al doilea ucenic , văzând ce a pățit primul, a fost cuprins de frică. A privit trandafirul de la distanță, a ezitat îndelung și, neîndrăznind să-și asume niciun risc, a cules o simplă frunză căzută pe pământ și i-a dus-o starețului, spunând că ...

   Doamne Iisuse Hristoase, cu adanca umilinta recunosc si marturisesc, ca in toata ziua pacatuiesc contra iubirii Tale Dumnezeiesti. Deci, astazi, ca este luni si inceputul saptamanii, ma rog cu umilinta indurarii Tale celei mari: iarta-mi pacatele cele de voie si fara de voie, si-mi ajuta sa pun inceput bun si sa port mai multa grija de sufletul meu, pentru care ai rabdat atatea dureri la Sfanta Ta Rastignire! O Doamne, astazi iti dau sufletul si trupul meu si vointa mea, rugandu-Te sa fie voia Ta cu mine, dupa buna placerea Ta. Pedepseste-ma Doamne, dupa indurarea Ta, in aceasta lume, iar nu in cealalta viata. Si iarta pe cei vii si pe cei raposati, pentru rugaciunile Sfintei Tale Biserici, si pe toti ne invredniceste de marirea Ta in rai. La aceasta pun mijlocitori pe Sfintii Tai ingeri, catre care zic: O, cerestilor ajutatori si pazitori ai oamenilor, voua ma inchin si va multumesc, pentru ajutorul si conducerea ce ne-o dati in toate zilele noua, nevrednicilor si pacatosi...

  24 Dar vai vouă, bogaților!, că de pe-acum vă luați mângâierea. 25 Vai vouă, celor ce sunteți sătui acum, că veți flămânzi. Vai vouă, celor ce râdeți acum, că veți plânge și vă veți tângui. 26 Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine; că părinții lor așa le făceau profeților mincinoși. 27 Iar vouă, celor ce ascultați, vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc; 28 binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, rugați-vă pentru cei ce vă necăjesc. 29 Celui ce te lovește peste obraz, dă-i-l și pe celălalt; pe cel ce-ți ia haina, nu-l împiedica să-ți ia și cămașa; 30 oricui îți cere, dă-i; și de la cel ce-ți ia pe ale tale, nu i le cere.

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalmul 103, 5) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 12 Drept aceea, iubiții mei, așa cum întotdeauna m'ați ascultat, nu numai ca atunci când eram de față, ci cu mult mai mult acum când sunt departe, cu frică și cu cutremur lucrați la mântuirea voastră; 13 căci Dumnezeu este Cel ce'ntru voi le lucrează și pe „a vrea“ și pe „a lucra“, pentru bunăvoirea Sa f . 14 Pe toate să le faceți fără murmur și fără socoteli g , 15 ca să fiți fără prihană și curați, fii ai lui Dumnezeu, neîntinați în mijlocul unui neam sucit și stricat, în care voi străluciți ca niște luminători în lume, 16 cuvântul vieții cu tărie ținându-l spre lauda mea în ziua lui Hristos, că nu în zadar am alergat și nici în zadar m'am ostenit. A liluia, glasul al 2-lea (Psalmul 148, 1) Stih 1: Lăudați-L pe Domnul, cei din ceruri. Lăudați-L pe El întru ...

  ​Sfântul Cosma Imnograful, Episcopul Maiumei, era originar din Ierusalim. A fost crescut de părinții Sfântului Ioan Damaschin (4 decembrie) împreună cu fiul lor și a primit o educație aleasă. Când Sfântul Cosma a ajuns la maturitate, a plecat la una din mănăstirile Palestinei, unde a devenit renumit pentru nevoințele sale monahale. ​În timpul persecuției împotriva sfintelor icoane, Sfântul Cosma și Cuviosul Ioan au ieșit în apărarea Ortodoxiei. În anul 743 Cosma a fost făcut Episcop al Maiumei. A murit la bătrânețe, lăsând în urmă multe canoane pentru zilele de sărbătoare și un Triod pentru patru zile din Săptămâna Mare. ​În uzul slavon, Sfântul Cosma Imnograful este pomenit la 12 octombrie, dar la 14 octombrie conform uzului grecesc. ​ Listă Bibliografică ​ Biblia sau Sfânta Scriptură (Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă). ​ Proloagele de la Ohrida , Sfântul Nicolae Velimirovici , Editura Egumenița (Pomenirea Sfântului Cosma Imnograful, Episcopul Maiumei). ​ ...

  ​Icoana Maicii Domnului din Ierusalim este prăznuită pe 12 octombrie, 13 noiembrie și în sâmbăta a V-a din Postul Mare. ​Icoana Maicii Domnului din Ierusalim (alta decât Icoana Maicii Domnului „Ierusalimitissa” de la Mormântul Maicii Domnului din Ghetsimani) a fost pictată, conform Tradiției, de Sfântul Evanghelist Luca, după 15 ani de la Înălțarea Domnului în Ghetsimani. ​În anul 463, icoana a fost mutată la Constantinopol de către împăratul Leon I și așezată în Biserica „Izvorul Tămăduirii”. Armata bizantină a purtat în luptă icoana Maicii Domnului din Ierusalim, atunci când sciții au invadat Constantinopolul. ​În 988, icoana a fost mutată la Korsun, fiind oferită Sfântului Cneaz Vladimir. Când locuitorii Novgorodului s-au creștinat, Sfântul Vladimir le-a dăruit această icoană. Țarul Ivan cel Groaznic a cucerit Novgorodul, iar în anul 1571 a mutat icoana Maicii Domnului în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Moscova. ​În timpul invaziei napoleoniene din 1812, icoana or...

  ​Viața Bisericii Ortodoxe ne pune înainte nenumărate exemple despre cum Atotputernicul Dumnezeu își descoperă puterea Lui adesea prin lucrurile neînsuflețite și aparent mici, mai ales prin acele lucruri care sunt semne ale întrupării, vieții și Patimilor Stăpânului Iisus Hristos. Aceste lucruri socotite de mulți "mici", sunt crucile, icoanele Maicii Domnului și ale Sfinților, apa sfințită, uleiul sfințit, sfântul mir, anafura și toate celelalte. Iată unul dintre aceste exemple: în anul 1748 a avut loc o minune care s-a făcut prin Icoana Maicii Domnului, în casa unui boier pe nume Khitrov, în apropiere de orașul rusesc Kaluga. Două dintre slugile boierului care într-o zi au avut ascultarea de a face rânduiala amănunțită în podul conacului, au dat la un moment dat, în lucrul lor, de o țesătură înfășurată pe care desfăcând-o, au aflat pictat pe ea cu o mare măiestrie și frumusețe, chipul unei femei. Chipul strălucea în jur sfințenie și evlavie. Una dintre slugi era smerit...

  ​Icoana Maicii Domnului din Kaluga s-a arătat în 1748 în satul Tinkova, lângă Kaluga, în casa moșierului Vasile Kondratevici Hitrov. Două slujnice ale lui Hitrov curățau lucrurile vechi din podul casei sale. Una dintre ele, Eudochia, cunoscută pentru temperamentul ei, obișnuia să folosească un limbaj aspru și chiar necuviincios. Însoțitoarea ei era modestă și serioasă. ​Au descoperit un pachet mare acoperit cu o pânză de in. Desfăcându-l, fata a văzut imaginea unei femei în veșminte închise la culoare, cu o carte în mâini. Considerând-o portretul unei monahii și dorind să o aducă pe Eudochia la bun simț, ea a acuzat-o că este lipsită de respect față de stareță. ​Eudochia a batjocorit cuvintele de mustrare ale tovarășei sale și, devenind tot mai furioasă, a scuipat pe tablou. Imediat a fost cuprinsă de convulsii și a căzut fără cunoștință. A orbit și a amuțit de asemenea. Însoțitoarea ei speriată a raportat ce s-a întâmplat celor din casă. ​În noaptea următoare, Regina Ceruril...

Sfinții Mucenici Evlampie și Evlampia au trăit în timpul împăratului Maximian (286–305), în perioada persecuțiilor care au lovit comunitățile creștine din Imperiul Roman. Viața lor este legată de cetatea Nicomidiei, unde credința creștină era mărturisită în condiții primejdioase, iar refuzul de a aduce jertfe zeilor păgâni îi putea aduce pe credincioși înaintea judecătorilor imperiali. Tradiția bisericească îi păstrează în amintire ca pe doi frați care au înfruntat împreună prigoana și au primit moartea pentru Hristos. În vremea persecuției, Evlampie se afla împreună cu mai mulți creștini în munți, unde se retrăseseră pentru a scăpa de urmărirea autorităților. Viața celor ascunși era lipsită de siguranță și de cele necesare traiului, iar procurarea hranei presupunea adesea întoarcerea în cetate, cu riscul de a fi recunoscuți și arestați. Într-una dintre aceste împrejurări, Evlampie a fost trimis în Nicomidia pentru a cumpăra pâine. Drumul său, pornit dintr-o nevoie a comunității ...

  ​În duminica din luna octombrie închinată Sfinților Părinți de la Sinodul al VII-lea Ecumenic (Nichea, 787), Biserica Ortodoxă prăznuiește victoria dreptei credințe împotriva ereziei iconoclaşte și restabilirea cinstirii Sfintelor Icoane. Cei 350 de Sfinți Părinți adunați la Nichea, sub adumbrirea Duhului Sfânt, au stabilit clar distincția dintre închinarea ( latreia ) cuvenită doar lui Dumnezeu și cinstirea ( proskynesis ) adusă icoanelor, prin care cinstim chipul Celui reprezentat. ​ Întruparea Fiului lui Dumnezeu – Temeiul Sfintei Icoane ​Fundamentul teologic al icoanei este Întruparea Mântuitorului Iisus Hristos. Dumnezeu Cel nevăzut și necuprins S-a făcut văzut și cuprins în trup omenesc. Sfântul Ioan Damaschinul, marele apărător al sfintelor icoane, sublinia: „Nu mă închin materiei, ci Mă închin Ziditorului materiei, Care S-a făcut materie pentru mine și a primit să locuiască în materie și a săvârșit prin materie mântuirea mea”. ​Cinstirea icoanei nu se oprește la lemnu...

 

       Ziua duminicii îmi aduce aminte de atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om. Ție, deci, iubitorule de oameni, Doamne, mă închin și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari pe care le-ai făcut și le faci tuturor făpturilor Tale. Inima mi se bucură când stau și cuget cum că Tu Însuți ești Dumnezeu sfânt, atotînțelept, atotputernic, necuprins, încât nicio bunătate și nicio mărire nu-Ți lipsește. Tu ești Unul Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Te slăvesc, Ție mă închin și-Ți slujesc pururea, cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte sfinte, milostivește-Te spre noi! O, binecuvântat Fiu al lui Dumnezeu, mântuiește-ne de iad! O, Duhule Sfinte, dă-mi darul și acoperământul Tău! Multmilostive Stăpâne, rogu-Te, șterge păcatele mele cele multe, după mulțimea îndurărilor Tale. Mulțumescu-Ți cu toată inima mea pentru bunătățile ce-mi trimiți în toat...

  5 „Ieșit-a semănătorul să semene sămânța a sa. Și pe când semăna el, una a căzut lângă drum și a fost călcată în picioare b și păsările cerului au mâncat-o. 6 Și alta a căzut pe piatră; și dacă a răsărit s'a uscat, pentru că nu avea umezeală. 7 Și alta a căzut în mijlocul spinilor; și spinii, crescând împreună cu ea, au înăbușit-o. 8 Și alta a căzut pe pământul cel bun și a crescut și a făcut rod însutit“. Pe acestea spunându-le, a strigat: „Cel ce are urechi de auzit, să audă!“ 9 Și ucenicii Săi Îl întrebau ce înseamnă această parabolă. 10 Iar El a zis: „Vouă vă este dat să cunoașteți tainele împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți, în parabole, ca văzând să nu vadă și auzind să nu înțeleagă. 11 Iar parabola aceasta înseamnă: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu. 12 Cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul și ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască. 13 Iar cea de pe piatră sunt aceia care primesc cu bucurie cuvântul când îl aud, dar ace...

  16 știind însă că omul nu se îndreptățește i din faptele legii j , ci numai prin credința în Iisus Hristos, am crezut și noi în Hristos Iisus, pentru ca din credința în Hristos să ne îndreptățim, iar nu din faptele legii; căci din faptele legii nimeni nu se va îndreptăți. 17 Dar dacă'n căutarea noastră de a ne îndreptăți în Hristos ne-am găsit și pe noi înșine păcătoși, este oare Hristos slujitor al păcatului? Ferească Dumnezeu! 18 Că dacă pe cele ce eu le-am dărâmat, pe acelea le zidesc la loc, mă adeveresc pe mine însumi călcător de poruncă. 19 Fiindcă eu prin lege i-am murit legii, pentru ca să-I trăiesc lui Dumnezeu: 20 m'am răstignit împreună cu Hristos; și nu eu sunt cel ce mai trăiesc, ci Hristos este Cel ce trăiește în mine; ceea ce trăiesc eu acum în trup, trăiesc întru credința în Fiul lui Dumnezeu, Cel ce m'a iubit și pe Sine Însuși S'a dat pentru mine.

  ​ „Faceți-vă prieteni cu bogăția nedreaptă” (Luca 16, 9) ​ Bogăția nu face norocit, nici sărăcia nenorocit ​Dacă vrea să zică cineva adevărul, nu acela este bogat, care posedă multă avuție, ci acela, care nu are nevoie de multe. ​Și de asemenea, nu acela este sărac, care posedă puțin, ci acela care poftește multe. Deci dacă vezi pe unul, care încă multe dorește, să-l socoti cu siguranță de prea sărac, chiar de ar stăpâni cât de multe avuții, și iarăși când vei vedea pe unul, care numai de puțin are trebuință, trebuie să-l socoti de cel mai bogat, chiar de nu ar stăpâni nimic; căci bogăția și sărăcia trebuie a se judeca după plecările sufletului omului, nu după măsura averii. ​De pildă noi n-am socoti sănătos pe un om, care de-a pururea suferă de sete, chiar de ar locui el lângă râuri și izvoare, căci ce-i folosește lui atâta mulțime de apă, dacă setea lui rămâne nealinată și nepotolibilă? ​Tot așa să socotim și în privința celor bogați. Despre aceia, care totdeauna doresc ș...

  ​Frați creștini, ​Domnul nostru Iisus Hristos a asemănat, în pilda care s-a citit în Sfânta Evanghelie de astăzi, propovăduirea învățăturii Sale cu sămânța pe care o seamănă plugarul. După cum plugarul, deschizând mâna sa, aruncă sămânța pe pământ, tot așa și propovăduitorul Evangheliei, deschizând gura sa, împrăștie învățătura în urechile ascultătorilor. Sămânța nu rodește, sau rodește, după felul pământului în care se seamănă. Dacă sămânța va cădea pe drum, se va pierde cu totul, iar în pământ pietros își va arăta lăstarul, dar după puțin timp se va usca. În pământ spinos, va răsări, dar va fi înăbușită de spini. Numai în pământul cel bun semănându-se, va rodi însutit. Învățătura lui Dumnezeu propovăduindu-se, nu se lipește de cei fără de minte și de înțelegere, iar în cei care au inimile împietrite, ea nu rămâne multă vreme. Pe cei care sunt cuprinși de multe griji și pe cei iubitori de dezmierdări, învățătura dumnezeiască îi îndeamnă la fapte bune, dar îndemnul rămâne pe lo...

  ​Pilda Semănătorului, rostită de Mântuitorul Iisus Hristos și rânduită spre lectură duhovnicească în Duminica a XXI-a după Rusalii (Luca 8, 5-15), reprezintă o frescă adâncă a inimii omenești și a modului în care răspundem chemării divine. Dumnezeu semănătorul revarsă cu dărnicie harul și Cuvântul Său peste toți oamenii, fără părtinire, însă primirea și rodirea depind de starea lăuntrică a fiecărui suflet. ​ Cele patru stări ale sufletului ​Sămânța este una singură – Cuvântul lui Dumnezeu –, dar pământul pe care cade este diferit: ​ Lângă cale: Reprezintă sufletul împrăștiat, împietrit de nepăsare și duhul lumii. Aici, vrăjmașul diavol vine și smulge cuvântul din inimă pentru ca omul să nu creadă și să nu se mântuiască. ​ Pe piatră: Înfățișează omul entuziast la început, care primește învățătura cu bucurie, dar care nu are rădăcină adâncă. La vreme de încercare, ispită sau prigoană, acesta se poticnește și se leapădă. ​ Între spini: Simbolizează sufletul gâtuit de griji...