REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​Se povestește că Sfântul Nicolae Planas era adesea căutat de femei care se plângeau de purtarea aspră a soților lor. Într-o zi, o femeie deznădăjduită a venit la el plângând, spunându-i că soțul ei este extrem de coleric, o ocărăște din orice și că nu mai poate suporta atmosfera din casă. ​Sfântul, cu bunătatea-i caracteristică, i-a dat un sfat care părea contrar logicii umane, dar plin de înțelepciune duhovnicească: ​„Copila mea, când soțul tău vine acasă mânios și începe să strige, tu să nu îi răspunzi niciun cuvânt. Nu din mândrie sau dispreț, ci din dragoste tăcută. Imaginează-ți că el este un cărbune aprins. Dacă tu îi răspunzi cu vorbe grele, e ca și cum ai turna gaz peste foc; vapaia va crește și vă va arde pe amândoi. ​Dar dacă tu taci și te rogi în sinea ta: «Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne pe noi» , tăcerea ta va fi ca apa rece. Cărbunele se va stinge singur, neavând ce să aprindă în jur.” ​Femeia a ascultat sfatul. După o vreme, s-a întors la Sfântul Ni...

  Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilinţă recunosc şi mărturisesc, că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dumnezeieşti. Deci, astăzi, că este luni şi începutul săptămânii, mă rog cu umilinţă indurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, şi-mi ajuta să pun început bun şi să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la Sfânta Ta Răstignire! O Doamne, astăzi îţi dau sufletul şi trupul meu şi voinţa mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea Ta. Pedepseşte-mă Doamne, după indurarea Ta, în această lume, iar nu în cealaltă viaţă. Şi iartă pe cei vii şi pe cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, şi pe toţi ne învredniceşte de mărirea Ta în rai. La această pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi îngeri, către care zic: O, cereştilor ajutători şi păzitori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulţumesc, pentru ajutorul şi conducerea ce ne-o daţi în toate zilele nouă, nevrednicilor şi păcătoşilor. S...

  Prorocia lui Isaia 4, 2-6; 5, 1-7 2 Și'n ziua aceea va străluci Dumnezeu cu slavă în sfat pe pământ, ca să înalțe și să umple de slavă rămășița lui Israel. 3 Și va fi că rămășița rămasă în Sion și rămășița rămasă în Ierusalim chema-se-vor sfinți, toți cei scriși pentru viață în Ierusalim e . 4 Că Domnul va spăla spurcăciunea fiilor și a fiicelor f Sionului și va curăți sângele din mijlocul lor g cu duhul judecății și cu duhul arderii h . 5 Și va veni; și fiece loc al muntelui Sion și toate împrejurimile lui vor fi umbrite ziua de un nor, iar noaptea vor fi ca un fum și ca o lumină de foc înflăcărat; deasupra tuturor, slava va fi acoperământ 6 și frunzar care'n timpul zilei să țină umbră împotriva căldurii, adăpost să fie și ascunziș împotriva furtunii și ploii. 1 Cânta-voi acum iubitului Meu cântarea celui iubit al Meu pentru via Mea a . Iubitul Meu avea o vie pe un deal înalt b , în pământ roditor. 2 Cu gard am îngrădit-o, șanț am săpat împrejuru-i, viț...

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Sl...

  ​Un Sfânt al zilelor noastre, un prieten al tinerilor și un mare mijlocitor al familiilor creștine: Sfântul Nicolae Planas (1851-1932) . Nenumărate au fost faptele și minunile care i-au câștigat Sfântului inima și evlavia celor ce l-au cunoscut în Atena de la începutul secolului XX. Dragostea pe care o arăta credincioșilor îmbrăca nenumărate forme, fiecare la fel de profundă și plină de smerenie. ​Din nemăsurată grijă față de fiii duhovnicești, dar și față de cei trecuți la cele veșnice, Sfântul purta strâns la piept nelipsita bocceluță cu „acte și contracte” — angajamente sfinte semnate aici, pe pământ, pentru mântuirea din Ceruri. ​„Cânta-voi Dumnezeului meu până ce voi fi” ​Aceasta era deviza după care își ghida întreaga existență. Conform biografului său, Arhimandritul Cherubim, Sfântul Nicolae obișnuia să răspundă astfel oricui îl întreba dacă nu se epuizează citind pomelnicele interminabile. Deși era un om al tăcerii, cuvintele sale puține aveau greutatea veșniciei: ...

Biruința Icoanei și Firul Înnoirii ​În Duminica sfântă, a Icoanei cinstire, Ortodoxia-și cântă a ei glorioasă mărire. Chipuri sfinte privim, în har zugrăvite, Păstrând dreptul tezaur în inimi smerite. ​La prag de primăvară, un fir de mărțișor, Împletește în taină viață, jertfă și dor. E semn de înnoire, dar prin Iisus Hristos, Căci postul ne e cale și drumul luminos. ​Trecem prin pragul Babelor, cu vânt și cu nori, Spre-a Învierii slavă, ai credinței călători. Răbdăm cu rugăciune orice aspră încercare, Pășind cu inimi bune spre marea Sărbătoare. AUTOR: Daniel Caranda   TEOLOG ȘI JURNALIST TÂRGOVIȘTE 1.03.2013

 

  ​Într-un schit vechi, trăia un bătrân cu viață sfântă. În Duminica Ortodoxiei, i-a adunat pe ucenici și le-a zis: "Vedeți voi aceste icoane? Ele nu sunt doar desene, ci ferestre către cer. Strămoșii noștri au luptat și și-au dat viața pentru a le păstra, pentru a apăra credința adevărată. Ortodoxia înseamnă să crezi corect, dar să și trăiești frumos, în iubire și smerenie. Asta e temelia pe care stăm."

      Ziua duminicii îmi aduce aminte de atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om. Ție, deci, iubitorule de oameni, Doamne, mă închin și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari pe care le-ai făcut și le faci tuturor făpturilor Tale. Inima mi se bucură când stau și cuget cum că Tu Însuți ești Dumnezeu sfânt, atotînțelept, atotputernic, necuprins, încât nicio bunătate și nicio mărire nu-Ți lipsește. Tu ești Unul Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Te slăvesc, Ție mă închin și-Ți slujesc pururea, cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte sfinte, milostivește-Te spre noi! O, binecuvântat Fiu al lui Dumnezeu, mântuiește-ne de iad! O, Duhule Sfinte, dă-mi darul și acoperământul Tău! Multmilostive Stăpâne, rogu-Te, șterge păcatele mele cele multe, după mulțimea îndurărilor Tale. Mulțumescu-Ți cu toată inima mea pentru bunătățile ce-mi trimiți în toate zile...

  43 A doua zi a vrut să meargă în Galileea și l-a găsit pe Filip. Și i-a zis Iisus: „Urmează-Mi!“ 44 Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru. 45 Filip l-a găsit pe Natanael și i-a zis: „Noi L-am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în lege și profeții, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret“. 46 Și i-a zis Natanael: „Din Nazaret poate fi ceva bun?...“. Filip i-a zis: „Vino și vezi!“ 47 Iisus l-a văzut pe Natanael venind către Dânsul și a zis despre el: „Iată într'adevăr israelit întru care nu este vicleșug!“ 48 Natanael I-a zis: „De unde mă cunoști?“ A răspuns Iisus și i-a zis: „Mai înainte ca Filip să te fi chemat, te-am văzut când erai sub smochin“. 49 Răspunsu-I-a Natanael: „Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Regele lui Israel!“ 50 Răspuns-a Iisus și i-a zis: „Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, de aceea crezi? Mai mari decât acestea vei vedea“. 51 Și i-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: De acum veți vedea cerul deschizându-se și ...

  24 Prin credință Moise, când a crescut mare, n'a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, 25 alegând ca mai bine să'ndure laolaltă cu poporul lui Dumnezeu decât să aibă desfătarea păcatului cea trecătoare; 26 mai mare bogăție decât comorile Egiptului a socotit el ocara lui Hristos j , fiindcă se uita'nainte, drept la răsplată. 32 Și ce să mai zic? Că timpul nu-mi va ajunge să vorbesc cu de-amănuntul de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel și de profeți, 33 care prin credință au biruit împărății, au făcut dreptate, au dobândit făgăduințe, au astupat gurile leilor, 34 au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul săbiei, s'au întărit din propria lor slăbiciune, s'au făcut puternici în războaie, năvălirile vrăjmașilor le-au preschimbat în fugă, 35 femei care și-au luat morții înviați; iar alții au fost chinuiți, nevrând să primească eliberarea, pentru a-și dobândi una mai bună, învierea m ; 36 iar alții au suferit batjocoriri și bice, ș...

  F rați creștini, D in așezământ apostolesc, dreptcredincioșii creștini împodobeau bisericile lui Hristos cu sfinte icoane, nu socotindu-le dumnezei, nici slujind lor, ci înălțându-și printr-însele mintea la persoanele pe care le închipuiau ele, se închinau lor și le sărutau pentru dragostea cea către acele persoane sfinte. Dar răutatea și mândria ereticilor a năpăstuit nu numai scopul cel sfânt al Bisericii, zicând că slujește icoanelor, precum slujeau închinătorii de idoli, idolilor, ci au îndrăznit și au făcut împotriva sfintelor icoane un lucru pe care nimeni nu l-a făcut asupra vreunui chip al vreunui împărat pământesc, sau al vreunui domn sau dregător: le-au sfărâmat, le-au ars și au dezbrăcat bisericile de podoaba lor. Apoi au pornit prigoane cumplite asupra sfinților părinți, care cinsteau sfintele icoane. Însă bărbații cei sfinți strigau, zicând: Noi nu slujim icoanelor ca unor dumnezei, ci văzându-le, ne înălțăm mintea noastră la persoanele pe care le închipuiesc ele,...

  F rați creștini, D umnezeu având nemărginită ființa Sa, este pretutindenea, după cum ne spune și psalmistul David, zicând: „Unde mă voi duce de la Duhul Tău și de la fața Ta unde voi fugi? De mă voi sui în cer, Tu acolo ești; de mă voi pogori în iad, de față ești. De voi zbura pe aripile zorilor și mă voi sălășlui la marginea mării, și acolo mâna Ta mă va povățui și dreapta Ta mă va ține“ (Psalm 138, 6-9). Mintea noastră mărginită nu poate cuprinde această taină, ci abia dacă o înțelege, ca printr-o perdea de fum și nu desăvârșit. Dumnezeu este tot în toată lumea și tot în fiecare parte a lumii. Dumnezeu vede cele ascunse, aude cuvintele care nu s-au grăit și cunoaște gândurile. Filip vorbește cu Natanail deosebi, sub smochin, iar Dumnezeu, mai înainte de a deschide Filip gura sa, îl vede pe Natanail și aude cuvintele lui Filip. „Te-am văzut când erai sub smochin, mai înainte ca Filip să te cheme“, îi spune Iisus lui Natanail. Cunoaște bunătatea minții și curățenia inimii lui ...

  „Atunci dus a fost Iisus în pustie de duhul, ca să se ispitească de diavolul” (Mt. 4, 1) Nu arunca vinovăția păcatelor tale asupra Satanei A stăzi vom vedea că, deși Satana ne ispitește, el totuși nu este vinovat în nenorocirea noastră numai dacă noi înșine vom lua seama bine asupra noastră. Cine însă este ușuratic la minte și nu are un îndemn tare spre bine, acela cade în păcat și se aruncă pe sine în pierzare, chiar de nu ar fi diavolul. Satana negreșit voiește să ne piardă; eu știu aceasta, și nimeni nu o tăgăduiește. Dar să luați aminte la cele pe care am să le zic acum. 1. Spre a arăta că nu Satana, ci propria noastră neîngrijire este pricina păcatelor noastre, voi vorbi mai întâi despre plăsmuirea lumii. Oricât de bună și aleasă este ea, totuși celor neîngrijitori le slujește spre pietre. Ce să zicem noi despre plăsmuirea cea mărită și vrednică de mirare ? Este ea oare rea și îndreptată spre pierderea noastră ? Cine ar putea să fie așa de nebun și nepriceput încât să ...