Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău
În ziua de 9 septembrie, Biserica așază înaintea noastră chipurile luminoase ale Drepților Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului, ca pe o binecuvântare care deschide începutul mântuirii. Sărbătoarea lor nu vine cu zgomot, ci cu acea liniște în care se simte lucrarea lui Dumnezeu. În viața acestor doi oameni simpli, purtători ai unei îndelungate nerodiri, se arată taina credinței care nu se stinge, a rugăciunii care nu se împietrește, a inimii care nu încetează să bată în nădejde. Lacrimile lor, ridicate spre cer în tăcere, au devenit izvorul din care s‑a născut Fecioara Maria, Maica Luminii. Ziua aceasta este, de aceea, o chemare la răbdare și la încredere. Ioachim și Ana ne arată că Dumnezeu lucrează în adânc, în ascuns, în ritmul tainic al inimii smerite. Ei sunt icoana omului care nu se lasă învins de neîmplinire, ci o transformă în rugăciune; iar din această rugăciune se naște începutul unei lumi noi. În lumina lor, sufletul se așază, se liniștește, se deschide spre lucrarea lui...
