REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​În taina Postului Mare, monahul Efrem, căutând curățirea sufletului, se afunda în smerenie și rugăciune. Meditând la Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, conștientiza tot mai profund povara păcatelor. Într-o zi, cu inima zdrobită, a rostit cuvintele rugăciunii Sfântului Efrem Sirul: „Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, deznădejdii, iubirii de argint și al grăirii deșarte nu mi-l da. Iar duhul curăției, smereniei, răbdării și iubirii dăruiește-mi mie, slujitorului Tău.” În acel moment, Efrem a simțit cum o pace profundă îi inunda sufletul. A înțeles că adevărata pocăință nu stă doar în abstinență, ci și în cultivarea virtuților, în lupta cu patimile și în dobândirea smereniei, așa cum învață și rugăciunea Sfântului Efrem. Această pildă este un îndemn la o permanentă reevaluare a vieții noastre, la împletirea postului cu rugăciunea și cu faptele milei.

                 Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilință mărturisesc că în toată ziua păcătuiesc împotriva dragostei Tale celei dumnezeiești. Așadar, astăzi, pentru că este luni și începutul săptămânii, mă rog milostivirii Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie și cele fără de voie și-mi ajută să pun început bun și să mă îngrijesc de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la răstignirea Ta. O, Doamne, astăzi îți încredințez sufletul, trupul și voia mea, rugându-Te să se săvârșească întru mine voia Ta, după bună plăcerea Ta. Pedepsește-mă, Doamne, după îndurările Tale, în această lume, și nu în cealaltă viață. Și iartă pe cei vii și pe cei răposați, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, și pe toți ne învrednicește de Slava Ta în Rai.  Spre aceasta pun mijlocitori pe Sfinții Tăi Îngeri, către care zic: o, cereștilor slujitori și păzitori ai oamenilor, vouă mă închin și vă mulțumesc pentru aju...

    D oamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie  (o metanie). I ar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, slugii Tale  (o metanie). A șa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin  (o metanie). Și după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru stihuri, tot în trei stări, cu 12 închinăciuni: D umnezeule, milostiv fii mie, păcătosului  (o închinăciune). D umnezeule, curățește-mă pe mine, păcătosul  (o închinăciune). C el ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuiește-mă  (o închinăciune). F ără de număr am greșit, Doamne, iartă-mă  (o închinăciune). Și pe urmă, iarăși rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, toată, cu două închinăciuni, și la sfârșit cu o metanie mare. D oamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, ...

  8 Iar El a zis: „Luați aminte să nu fiți amăgiți; că mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt!, și: Vremea s'a apropiat!... Nu mergeți după ei! 9 Iar când veți auzi de războaie și de răzmerițe, să nu vă'nspăimântați; că mai întâi acestea trebuie să fie, dar sfârșitul nu va fi curând“. 10 Atunci le-a zis: „Neam peste neam se va ridica și'mpărăție peste'mpărăție; 11 și cutremure mari vor fi, și pe-alocuri foamete și ciumă; și spaime vor fi și semne mari din cer. 12 Dar mai înainte de toate acestea își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, predându-vă sinagogilor și temnițelor, cu de-a sila ducându-vă la'mpărați și la dregători din pricina numelui Meu. 13 Și fi-va pentru voi aceasta prilej de mărturisire; 14 puneți deci în inimile voastre să nu vă gândiți de mai'nainte ce veți răspunde; 15 că Eu vă voi da gură, și înțelepciune căreia toți potrivnicii voștri nu-i vor putea sta'mpotrivă, nici să-i răspundă. 16 Și veți fi predați și de părinți și de ...

  Prorocia lui Isaia 1, 1-20 1 Vedenia a lui Isaia, fiul lui Amos, pe care el a văzut-o despre Iuda și Ierusalim sub regii Ozia, Iotam, Ahaz și Iezechia, care au domnit în Iudeea. 2 Ascultă, cerule, și ia aminte, pământule b , că Domnul grăiește: Născut-am fii și i-am crescut, dar ei s'au lepădat de Mine. 3 Boul își cunoaște stăpânul, și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște, poporul Meu nu Mă pricepe. c 4 Vai ție, neam păcătos, popor încărcat de păcate, soi rău, fii nelegiuiți!; L-ați părăsit pe Domnul și L-ați mâniat pe Sfântul lui Israel, întorcându-I spatele d . 5 Unde să mai fiți loviți, voi, cei ce stăruiți în fărădelege? Tot capul vă e bușit, inima toată-i năpădită de întristare. e 6 De la picioare pân' la cap, nimic în ele nu e neatins: răni, vânătăi, bube deschise; nici oblojeli, nici feși, nici untdelemn, nimic care să le vindece. 7 Pământul vostru e pustiu, cetățile vă sunt arse de foc, țara vă e mâncată de străini chiar în fața ochi...

  Glas 1 P odobie: Ceata îngerească... R oade cuvântătoare aducând Domnului, Înțeleptule Ierarh Policarp, prin fapte Dumnezeiești, te-ai arătat după vrednicie Dumnezeiesc ierarh, fericite. Pentru aceasta astăzi, luminându-ne cu cuvintele tale, lăudăm pomenirea ta cea vrednică de laudă preaslăvind pe Domnul.

  S finte, de Dumnezeu fericite, Policarp, în rugăciunile tale cele de-a pururea pomenește-ne ca, revărsându-se milostivirea lui Dumnezeu peste noi, să ne învrednicim, mult roditorule, de cele spre viață ale Duhului roade: în inimă, dragostea: cu ochii privind către Dumnezeu, în cuget bucuria cea duhovnicească; mintea umplând-o cu neîncetată rugăciune, pacea în sufletul nostru; în piept așezând suspinarea pentru păcate, în toate îndelunga răbdare; chipului celui dinlăuntru, bunătatea, în mâini facerea de bine; în urechi punând ascultarea Sfintelor Scripturi, iar pe limbă mărturisirea adevărului, neclintiți întru dreapta credință; glasului, blândețea; pântecele pecetluit cu înfrânarea și în tot trupul curăția. Ca să ne învrednicim a fi moștenitori ai bucuriei celei veșnice și părtași ai Împărăției cerurilor. Amin.

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Sl...

  S lăvitul și sfințitul mărturisitor al lui Hristos, Policarp, era prin naștere și creștere fiu al cetății Efesului. Părinții lui erau bine credincioși, foarte bogați și milostivi. Tatăl lui se numea Pangratie, iar mama sa Teodora. Fiind pîrîți la stăpînitorul Efesului, ce se numea Marcion, că sînt credincioși, a trimis îndată ostași și i-a adus la el. Teodora era atunci însărcinată cu Sfîntul Policarp și a zis Marcion: "Pentru ce nu ascultați voi poruncile împărătești, ci defăimați pe marii zei și vă închinați lui Hristos?" Părinții sfîntului au răspuns fără nici o temere: "Noi, stăpînitorule, ne-am învățat de la sfinții apostoli să credem Domnului nostru și să ne închinăm adevăratului Dumnezeu, Cel ce a făcut cerul și pămîntul, Domnului nostru Iisus Hristos, întru al Cărui nume ne-am botezat și pe Care Îl mărturisim și Îl propovăduim că este Dumnezeu adevărat, iar de la idolii cei neînsuflețiți și nesimțitori pe care îi aveți voi în loc de dumnezei, noi ne întoarcem...