REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 

  ​Se povestește că un drumeț însetat rătăcea printr-o pădure deasă, căutând cu disperare un strop de apă. Deși trecuse pe lângă mulți copaci verzi, pământul sub picioarele lui era uscat și crăpat. Deodată, a întâlnit un bătrân pustnic care săpa cu mâinile goale în țărână, lângă o stâncă golașă. ​— Părinte, de ce sapi în acest loc uscat? a întrebat drumețul. Nu vezi că aici nu este nicio apă? ​Bătrânul i-a răspuns zâmbind: — Fiule, ochii tăi văd doar praful, dar credința vede dincolo de piatră. Maica Domnului mi-a șoptit că sub această stâncă zace un izvor ce așteaptă să fie eliberat de povara pământului. ​După puțin timp, din locul unde săpase bătrânul, a țâșnit un șuvoi de apă limpede ca cristalul. Drumețul a băut și s-a simțit nu doar răcorit, ci și vindecat de neputințele care îi îngreunau mersul. Atunci a înțeles că Izvorul Tămăduirii nu este doar un loc, ci este prezența Maicii Domnului care, prin rugăciune, preface deșertul sufletului nostru într-o grădină vie.

   Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe. Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţă şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o,Doamne că de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta. Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neinsuflelite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos...

  12 După aceea S'a coborât în Capernaum, El, precum și mama Sa și frații Săi și ucenicii Săi; și n'au rămas acolo multe zile. 13 Și Paștile Iudeilor erau aproape și Iisus S'a suit la Ierusalim. 14 Și a găsit șezând în templu pe cei ce vindeau boi și oi și porumbei și pe schimbătorii de bani. 15 Și făcând un bici de ștreanguri, i-a scos pe toți afară din templu, și oile, și boii, iar schimbătorilor le-a vărsat banii și le-a răsturnat mesele; 16 și celor care vindeau porumbei le-a zis: „Luați acestea de aici! Nu faceți casa Tatălui Meu casă de neguțătorie!“ 17 Și ucenicii Săi și-au adus aminte că este scris: Râvna casei Tale m'a mâncat. 18 Dar I-au răspuns Iudeii, zicând: „De vreme ce tu faci acestea, ce semn ne arăți?“ e 19 Iisus le-a răspuns și le-a zis: „Dărâmați templul acesta și'n trei zile îl voi ridica“. 20 Și au zis Iudeii: „În patruzeci și șase de ani s'a zidit templul acesta! Și tu îl vei ridica în trei zile?...“. 21 Dar El le vorbea de templul trupu...

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalmul 103, 25) C ât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut. Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul. 1 Iar Petru și Ioan se suiau la templu pentru rugăciunea din ceasul al nouălea. 2 Și era un bărbat, olog din pântecele mamei sale, pe care-l aduceau și-l puneau în fiecare zi la poarta templului zisă Cea Frumoasă, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în templu. 3 Acesta, văzându-i pe Petru și pe Ioan că aveau să intre în templu, le-a cerut milostenie. 4 Iar Petru, cătând spre el împreună cu Ioan, a zis: „Uită-te la noi!“ 5 Iar el îi privea cu luare-aminte, așteptând să primească ceva de la ei. 6 Iar Petru a zis: „Argint și aur nu am; dar ce am, aceea îți dau: În numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!“ a 7 Și apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat; și îndată tălpile și gleznele lui s'au întărit. 8 Și sărind, a stat în picioare și umbla; și a intrat cu ei în templu, umblând și săr...

  Glasul al 8-lea Apărătoare Doamnă... D in izvorul tău cel nesecat, ceea ce ești de Dumnezeu dăruită, îmi dăruiești mie, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus de cuvânt. Căci ca ceea ce ai născut mai presus de cuget pe Cuvântul, te rog să mă rourezi cu darul tău, ca să grăiesc ție: Bucură-te, apă izbăvitoare! Alt condac Glas 2 Podobie: Cu curgerile sângiurilor tale... C a un izvor de viață purtător al dumnezeiescului har, întru tot lăudată Fecioară, Împărăteasă a toate, revarsă peste noi apa dumnezeieștii bunătăți spre iertarea păccatelor, că tu ne ești scăpare.

  Cântarea 1, glasul 1. Irmosul: Izvorăște-mi acum, Izvorule, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, dându-mi darul cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăște viață și har credincioșilor; că tu ai izvorât pe Cuvântul Cel într-un ipostas. Stih: Hristos a Înviat din morți! L ocaș de tămăduire mai presus de fire se arată tuturor biserica ta cea sfântă, Fecioară! Că din moarte vădită ridică lămurit pe credincioșii care aleargă la dânsa și izvorăște tuturor mângâierea cea din belșug. Stih: Hristos a Înviat din morți! D in ceruri reverși nouă daruri fără împuținare, ceea ce ești cu adevărat una; căci pe cel orb îl faci să vadă lumina, prin tina cea nouă, strigând tu de sus către Leon, mai presus de gând. Stih: Hristos a Înviat din morți! B ucură-te, Mărie, bucură-te, ceea ce ești lauda de obște și cinstită a neamului omenesc! Că Ziditorul tuturor peste tine S-a pogorât vădit, ca o picătură, arătându-te izvor nemuritor, dumnezeiască Mireasă. Cântarea a 3-a. Irmosul: ...

  Tropar C a un izvor neîmpuținat al milostivirii, de Dumnezeu dăruită Născătoare de Dumnezeu curată, izvorăște-ne apa darurilor tale; căci cu credință cinstim izvorul tău cel sfânt, care revarsă lumii ape de mântuire, ca să ne izbăvim de bolile sufletești și să ne învrednicim de darul tămăduirilor. Canonul (Alcătuire a monahului Gherasim Micraghiananitul) Cântarea 1 I rmos: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. S tih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! P reabinecuvântată Marie, izvor de Dumnezeu arătat al nematerialnicelor ape dătătoare de viață, șuvoaiele dumnezeieștii tale milostiviri revarsă-le nouă, celor ce cu credință slujim ție. S tih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! A pa izvorului tău rourează și adapă, Fecioară, și face roditoare într-o credință sufletele cele a...

Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Ta...