Lumină din Bucovina
Lumină din Bucovina Păstor blajin al Putnei și-al Moldovei tăcute, Ce-ai strâns în piept durerea unei nații trecute, Sfinte Iacob, ierarhe, chip de blândă lumină, Către tine noi strigăm în vremea de suspină. Tu n-ai păzit doar turma cu toiag de arhiereu, Ci ai vrut ca tot românul să-L afle pe Dumnezeu, Să nu mai fie orbi în fața slovei sfinte, Ci să citească viața cu inimă și minte. Rugăciune O, Sfinte, care-n slove ai pus duh de rugare, Și-ai dat copiilor țării cea mai sfântă cărare, Deschide-ne și nouă ochii minții cei grei, Să învățăm iubirea din sfinții tăi temei. Luminează-ne pruncii, păzește-le graiul, Să nu-și piardă credința, să nu uite Raiul! Din Bucvariul de demult, din slove luminate, Răsare și azi harul și multă demnitate. Ai pus abecedarul în mâini de prunc sărman, Să fie scut de suflet și neamului liman. Rămâi cu noi, Părinte, în rugă și în cânt, Făclie neobosită pe-acest român pământ, Și roagă-L pe Hristos, în Slava Lui de Sus, Să ne...
