REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

   (Despre mângâierea celor întristați de moartea rudeniilor și prietenilor) ​Frați creștini, ​Cuvintele grăite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos către mama tânărului mort din Nain deschid o cale de mângâiere tuturor celor ce plâng moartea rudeniilor și prietenilor lor. Evanghelistul ne spune că, văzând Domnul pe mama mortului, i s-a făcut milă de dânsa și i-a zis: „Nu mai plânge!“ (Luca 7, 13) Dar poate, oare, o mamă, care este și văduvă, să-și oprească lacrimile, văzând mort pe singurul și preaiubitul său fiu, care-i era temelia casei sale, sprijinul ei la bătrânețe, bucuria inimii și lumina ochilor ei? Într-adevăr, este mare dragostea prietenului față de prieten, a fratelui față de frate, a tatălui față de fiu și a bărbatului față de femeia sa; dar dragostea femeii văduve față de singurul său fiu întrece orice dragoste lumească. De aceea și Domnul, nimic grăind despre învierea fiului ei, i-a zis numai cuvintele: „Nu mai plânge!“ ​De ce a zis Domnul către mamă numai c...

  F rați creștini, O are, numai unul era păcatul slăbănogului din Evanghelia de astăzi, sau mai multe? Și, de era unul, oare, ce fel de păcat era acesta? Când zice sfântul evanghelist: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum nu mai păcătui, ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău“ (Ioan 5, 14), înseamnă, că slăbănogul a fost pedepsit treizeci și opt de ani pentru păcatele lui. Dar care erau păcatele lui, evanghelistul nu ne-a spus, ca să înțelegem că nu numai pentru păcatele pe care le-a făcut slăbănogul, ci și pentru orice alt păcat, Dumnezeu pedepsește pe păcătosul care nu se pocăiește. C ând vom socoti că nici înger, nici om, n-a putut să vindece rana celui dintâi păcat al celor doi strămoși; când vom socoti că, pentru iertarea păcatului a fost nevoie de dumnezeiasca pogorâre de sus și întrupare a Fiului lui Dumnezeu, cu Patimile, crucea, sângele și moartea Sa, atunci vom cunoaște cu adevărat, cât de mare este greutatea păcatului. Numai sângele Fiului lui Dumnezeu a putut să u...