REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  A ceștia au trăit pe vremea lui Dioclețian și Maximian, împărații și a dregătorilor Tavrinie și Gavinie, când a fost mare prigoană asupra creștinilor. Că, neplecându-se Sfinții aceștia a aduce jertfă în fața idolilor, au fost pârâți, către dregătorul Tavrinie. Deci, îndată, prinzându-i în satul lor, care se numea Ozovia, unde se aflau pururea în lucru și în rugăciuni către Dumnezeu, i-au legat cu lanțuri de fier și degrabă i-au dus pe ei la cetatea Dorostului, fiind acolo amândoi dregătorii, care le-au zis Sfinților: "Spuneți-ne, mai întâi, numele vostru." Și, spunându-și fiecare numele său, cuvintele lor le-a scris un notar. Apoi le-a zis Tavrinie: "Iată, viața voastră este în mâinile mele: deci, de voiți să trăiți, mergeți de aduceți jertfa mamei zeilor și veți fi preoții ei, că a murit preotul ei și s-a dus către marele Zeu, împăratul, ca să-i slujească lui acolo." Iar Sfântul Maxim a răspuns păgânului Tavrinie: "Cum îndrăznești, nerușinatule, să-l numeș...

Erau două ținuturi cu numele Decapole: cel dintâi Decapole era aproape de Galileea, în Palestina, fiind pomenit și de Sfântul Evanghelist Matei: "Și mulțimi multe mergeau după El, din Galileea, din Decapole..." (Matei 4, 25). Cel de-al doilea Decapole era o regiune mai mică din pământul Isauriei; din acest loc a provenit Sfântul Grigorie, învățătorul Cuviosului Ioan, pe care îl prăznuim astăzi. ​Sfântul Ioan s-a despărțit de lume încă din tinerețe. Din iubire pentru Hristos, el s-a alăturat dascălului său, Grigorie Decapolitul, care l-a tuns în monahism. Sub îndrumarea acestuia, Ioan s-a nevoit cu sârguință, făcându-se plăcut lui Dumnezeu, spre bucuria învățătorului său care slăvea pe Domnul pentru progresul ucenicului. ​În timpul persecuțiilor declanșate de împăratul Leon Armeanul împotriva sfintelor icoane, Cuviosul Ioan a mers la Constantinopol alături de Sfântul Grigorie și de Iosif Imnograful (făcătorul de cântări). Cei trei au străbătut cetatea, întărind poporul în m...