REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

   "Un frate l-a întrebat pe un bătrân zicând: ce voi face, părinte, ca să mă mântuiesc? Spune-mi un cuvânt de învăţătură! Bătrânul i-a răspuns: când a bătut şi a certat Dumnezeu Egiptul, atunci nu era acolo nici o casă în care să fie plângere. Aşa fă şi tu, fiule, de vrei să te mântuieşti: lăcrimează şi plângi şi Dumnezeu te va milui şi te vei mântui".

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor, şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 'Luati, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăteşti împreună cu El în veci, că Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tău cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curateasca inima şi sufletul meu, că aşa, cu vrednicie,

  42 Privegheați deci, că nu știți în care zi vine Domnul vostru. 43 Aceea cunoașteți, că de-ar ști stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea și n-ar lăsa să i se spargă casa. 44 De aceea și voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni. 45 Cine, oare, este sluga credincioasă și înțeleaptă pe care a pus-o stăpânul peste slugile sale, ca să le dea hrană la timp? 46 Fericită este sluga aceea, pe care venind stăpânul său, o va afla făcând așa. 47 Adevărat zic vouă că peste toate avuțiile sale o va pune.

1 Vă aduc aminte, fraților, Evanghelia pe care v-am binevestit-o, pe care ați și primit-o, întru care și stați, 2 Prin care și sunteți mântuiți; cu ce cuvânt v-am binevestit-o – dacă o țineți cu tărie, afară numai dacă n-ați crezut în zadar – 3 Căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce și eu am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre după Scripturi; 4 Și că a fost îngropat și că a înviat a treia zi, după Scripturi; 13 Privegheați, stați tari în credință, îmbărbătați-vă, întăriți-vă. 14 Toate ale voastre cu dragoste să se facă. 19 Vă îmbrățișează Bisericile Asiei. Vă îmbrățișează mult, în Domnul, Acvila și Priscila, împreună cu Biserica din casa lor. 20 Vă îmbrățișează frații toți. Îmbrățișați-vă unii pe alții cu sărutare sfântă. 23 Harul Domnului Iisus Hristos cu voi.  

Glasul 2 Pe propovăduitorii cei tari... P e cel mărit și ierarh, ca pe un nevoitor al adevărului, astăzi să-l lăudăm toți cu cântări și cu imne de laude; pe păstorul și învățătorul cel priveghelnic, pe Sfântul Grigorie Luminătorul a toată lumea, căci se roagă lui Hristos să ne mântuim noi.  

  Troparul Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei, glasul al 4-lea: Ș i părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge, Sfințite Ierarhe Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Cântarea 1 , glasul al 4-lea. Irmosul: P e voievozii cei tari, pe cele trei părți ale sufletului, Cel Ce Te-ai născut din Fecioară întru adâncul nepătimirii, Te rog, îneacă-i. Pentru ca Ție, ca într-o alăută în omorârea trupului, să-Ți cânt cântare de biruință. Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C a un păstor priveghetor, ca un mucenic sfințit, stând înaintea Preacinstitei Treimi purtător de cunună, prin sfințitele tale rugăciuni, adormi chipurile cele întunecoase ale patimilor mele, cel ce te laud pe tine, Fericite Grigorie. Stih: Sfinte Pări

Glasul 4 Ș i părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge, Sfințite Ierarhe Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.   Glasul 4 Ș i părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge, Sfințite Ierarhe Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

S fântul Grigorie mare luminător a fost P oporului lui și neamului. E l pe slavă și averi a călcat cu dispreț, I ubind mai mult sărăcia lui Hristos Răstignit, I ubind mai mult bogăția din ceruri. E l pururea mintea la ceruri avut-a, cugetul la Hristos. E l chinuri cumplite în trup a răbdat, C a și când ar fî fost în trup străin. E l puternic a fost cu al Domnului har, C u a Domnului hrană cerească hrănit, î narmat contra diavolilor cu dumnezeiasca purtare de grijă. E l dintru slavă în groapă a fost pogorât, I ar din groapă înălțat la slavă mult mai mare, L a culmile slavei cerești. G rigorie Sfântul e plin de măreție, E l Armenia a luminat cu Lumina lui Hristos. C hiar Tiridates, omul sălbăticit ca un mistreț B otezatu-s-a cu Crucea și s-a făcut mielușel. P ământul Armeniei celei mari îl slăvește P ururea pe Grigorie Sfântul, C are lauda Armeniei este și-al ei luminător.  

S fântul Grigorie, luminătorul Armeniei s-a născut într-o familie de rang înalt, înrudită cu marile case regale ale Persiei, prin Regele Arteban și Armeniei, prin Regele Khosrov. Când aceste două case regale au pornit război una împotriva celeilalte, Grigorie s-a retras la Cezareea Capadociei. E l acolo a aflat întâia oară despre credința creștinilor, a luat Sfântul Botez și s-a căsătorit. El a avut doi fii, pe Bardanes și pe Aristakes și pe amândoi i-a închinat slujirilor bisericești. D upă moartea soției lui, Grigorie s-a întors în Armenia și s-a pus în slujba Regelui Tiridates. El l-a slujit pe rege cu credință, iar Tiridates îl iubea mult pe Grigorie. Dar când Tiridates a aflat că Grigorie este creștin, el s-a umplut de ură și de furie, presându-l pe Grigorie în tot chipul să se lepede de Hristos și să se închine la idoli. Neizbutind, el l-a supus celor mai bestiale torturi, iar apoi l-a aruncat într-o groapă foarte adâncă, plină de șerpi veninoși, spre a-și afla sfârșitul otrăvi

  Arsenie Boca, unul dintre cei mai faimoşi duhovnici din România secolului XX, s-a născut în 29 septembrie 1910, în Vaţa de Sus, într-o casă modestă, ridicată pe Dealul Bujoara de la marginea satului, care nu mai există în prezent, ci a fost înlocuită cu o construcţie asemănătoare. În ultimii ani, atât Mănăstirea Prislop, unde se află mormântul călugărului, dar şi satul său natal din Munţii Zarandului, au devenit locuri de pelerinaj pentru români. În zilele de sărbătoare, mii de oameni ajung la Mănăstirea Prislop, pentru a se ruga la mormântul fostului stareţ din Ţara Haţegului, omul care în anii ´50 a trecut prin calvarul închisorilor regimului comunist şi a fost alungat apoi pentru totdeauna din rândul preoţilor. Arsenie Boca a fost un părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalității sale veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărț

          Privesc la tine mamă, în ochii tăi deșerți, Mă mângâi cu privirea și mă iubești, mă ierți, Îți spun că-mi ești aproape s-alung al tău alean  Și mai ajung la tine, dar rar, din an în an... Te văd acum în casă trebăluind de zor,  Mi-aduc aminte iară, mă-mbrățișai, mi-e dor, Ți-ating în gânduri părul ce-l prinzi într-o basma, Prin blondele șuvițe ce-acum sunt fulgi de nea... Mai spune-mi despre mine, mai spune-mi despre timp,  Să nu mă pierd în lume, mai dă-mi al tău alint,  Învață-mă în taină ce-nseamnă să iubești  Să pot simți lumina din stelele cerești.  Și prind în rugăciune, adesea, chipul blând,  Aș vrea să știu că luna s-a prefăcut în cânt,  Și-ți picură petale din versul ce-l dintâi  Când mă purtai în brațe...hai mamă, mai rămâi...  Autor, Daniel Leonard Moraru

"Se spune că la un părinte s-a dus cineva şi i-a zis: "Părinte, pe mine mă lupta dracii!" Şi cuviosul a zis: "Nu se poate, frate, pe tine să te lupte dracii! Nu se poate, zice el mai departe, pentru că dracii se lupta cu oameni mari, că Moise şi că Ilie, iar pe noi ne lupta patimile noastre şi aceştia-s dracii noştri: patimile noastre."

Doamne Atotputernice şi Atotindurate! Îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară în peşteră şi ai fost vândut cu treizeci de arginţi de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi, păcătoşii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndură-Te de mine, păcătosul! Primeşte, Doamne, această mică a mea rugăciune, şi umilită a mea voinţa, că mă întristez pentru că Te-am întristat, şi mă amărăsc pentru că Te-am supărat fără de număr. La Tine, Prea Bunule Mântuitor, am toată speranţa, şi cred că Tu, care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei îndura şi de mine acum, ca să mă mântuieşti de chinurile cele de veci, şi să mă învredniceşti Împărăţiei Tale. Nu Te depărta de la mine Doamne, şi ajută-mi, că în toate să fac voia Ta, şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioşi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci că femeia cea păcăto

  27 Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaște nimeni, decât numai Fiul și cel căruia va voi Fiul să-i descopere. 28 Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi. 29 Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre. 30 Căci jugul Meu e bun și povara Mea este ușoară.

  22 Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, 23 Blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege. 24 Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus și-au răstignit trupul împreună cu patimile și cu poftele. 25 Dacă trăim în Duhul, în Duhul să și umblăm. 26 Să nu fim iubitori de mărire deșartă, supărându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții. 1 Fraților, chiar de va cădea un om în vreo greșeală, voi cei duhovnicești îndreptați-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeții, luând seama la tine însuți, ca să nu cazi și tu în ispită. 2 Purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți împlini legea lui Hristos.

  Glasul 4 Arătatu-Te-ai astăzi lumii... N evoință și viețuire de înfrânare ai avut tu, Cuvioase Chiriac, făcătorule de minuni. Roagă-te pentru noi, cei ce cu credință săvârșim pomenirea ta. Glasul 8 Apărătoare Doamnă... C a pe un tare luptător și apărător, pururea cinstindu-te pe tine Sfințita Lavră, pururea prăznuiește pomenirea ta cea de peste an. Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Domnul, păzește-ne pe noi de vrăjmașii care vin asupră-ne, ca să-ți cântăm; bucură-te, părinte, de trei ori fericite.

  Troparul Sfântului Cuvios Chiriac Sihastrul, glasul 1: L ocuitor pustiului, înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Chiriac. Cu postul, cu privegherea și prin rugăciune primind daruri cerești, tămăduiești pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui Ce ți-a dat ție putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri. C ântarea 1, glasul al 8-lea. Irmosul: C ântare să înălțăm, popoare, Minunatului Dumnezeului nostru, Celui Ce a izbăvit din robie pe Israel, cântare de biruință cântându-I și grăind: să cântăm Ție Unuia, Stăpânului! Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C a să laud după vrednicie pe Cuviosul Chiriac, laudă de Dumnezeiască cunoștință și de daruri dă-mi mie, Hristoase, prin rugăciunile lui. Că Tu ești Comoara învățăturilor celor înțelepte și mai presus de cuvânt. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Chiriac, ro

  Glasul 1 L ocuitor pustiului, înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Chiriac. Cu postul, cu privegherea și prin rugăciune primind daruri cerești, tămăduiești pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui Ce ți-a dat ție putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

  E l s-a născut în Corint, din părinții Ioan și Eudoxia. Tatăl lui, Ioan, a fost presbiter, rudenie a lui Petru, episcopul Corintului. D in frageda lui tinerețe, Chiriac a fost hirotesit citeț al bisericii catedralei, de către episcop. Citind Sfintele Scripturi, Chiriac se minuna de Purtarea de Grijă a lui Dumnezeu, Care îi prea slăvește pe robii Lui adevărați și Care rânduiește mântuirea neamului omenesc. L a vârsta de optsprezece ani, dragostea fierbinte pentru Dumnezeu l-a purtat pe tânărul Chiriac la Ierusalim. Acolo el a intrat în mânăstirea lui Eustorghie, bărbat dumnezeiesc, care l-a instruit întru îngereasca viețuire. D upă aceea, el a mers și l-a cercetat pe Sfântul Eftimie, care i-a prorocit că va ajunge un mare povățuitor de suflete. Acesta l-a îmbrăcat în schima monahală și l-a trimis la Sfântul Gherasim de la Iordan, unde Sfântul Chiriac a petrecut timp de nouă ani. D upă fericita adormire a Avvei Gherasim, el s-a reîntors la Mânăstirea Sfântului Eftimie, unde a rămas

Aripile sufletului durerea s-a odihnit în liniștea cerului scriam versuri pe ramuri de noapte aveam aripile întinse către El spre-a înțelege lumina pășeam tăcut printre tainele sufletului rătăcind între pereții de ploaie seara coboram pe crestele munților aveam pașii ascunși între cutele gândurilor tremurau frunze în copacii de lut pășeam către cer visând la eterne iubiri în bătaia desprinderii diminețile le spălam cu roua cerului căutând valul de dor între lacrimi și armonii sub pleoapele umede pe drumul de la moarte la Cruce sorbind din aripi de ceară lumina. Autor, Dr. Viorel Birtu-Pârâianu Constanța - 26.09.2021

  O mamă s-a dus la medic şi i-a spus: - "Domnule doctor, să ştiţi că sunt însărcinată. Mai am doi copii, asta, al treilea, vine foarte aproape". Un copil era în braţe şi ea abia-l ducea. - " Vă rog frumos să mă ajutaţi!" - "Păi cum să vă ajut?" - "Păi să mă ajutaţi să scap de copil!" Zice: "Ar fi o posibilitate, care v-ar face să nu aveţi nicio durere fizică." - "Da, serios?" - "Da! Îl omorâm pe ăla din braţe!" - "Cum să-l omorâm? Moartea unui copil e crimă!" - "A, da? Păreaţi înainte a fi de acord că puteţi omorî un copil...". Text preluat din cartea "Cine este Iisus Hristos?" Pr. Constantin Necula, Editura Agnos

Doamne, Dumnezeul meu, osândit stau înaintea feţei Tale celei sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie: O, izvor dulce şi noianul indurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile indurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţa tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al pocăinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu care ai auzit glasul Părintelui ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt că un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu care stai în cer înaintea Judecătorului veşnic, şi fă-L să se îndure de mine,

  25 Și mulțimi multe mergeau după El, din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan. 1 Văzând mulțimile, Iisus S-a suit în munte, și așezându-se, ucenicii Lui au venit la El. 2 Și deschizându-și gura, îi învăța zicând: 3 Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor. 4 Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. 5 Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. 6 Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. 7 Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. 8 Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. 9 Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. 10 Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. 11 Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. 12 Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri, că așa au prigonit pe proorocii c