REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Luca 9, 44-50 44 „Puneți în urechile voastre cuvintele acestea: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor“. 45 Dar ei nu înțelegeau cuvântul acesta, că era ascuns pentru ei, ca să nu-l priceapă, și se temeau să-L întrebe despre acest cuvânt. 46 Și le-a venit un gând: „Cine între ei ar fi mai mare?“ 47 Iar Iisus, cunoscând gândul inimii lor, a luat un copil, l-a pus lângă Sine 48 și le-a zis: „Tot cel care-l va primi pe pruncul acesta întru numele Meu, pe Mine Mă primește; și tot cel ce Mă va primi pe Mine, primește pe Cel ce M'a trimis pe Mine. Căci cel ce este mai mic între voi toți, acela este mai mare“. 49 Iar Ioan, răspunzând, I-a zis: „Învățătorule, noi am văzut pe unul scoțând demoni întru numele Tău și l-am oprit, pentru că el nu merge cu noi“. 50 Iar Iisus i-a zis: „Nu-l opriți; căci cel ce nu este împotriva voastră este pentru voi“.

  17 Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții! 18 De vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte de voi M'a urât. 19 Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este-al ei; dar pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v'am ales pe voi din lume, de aceea vă urăște lumea. 20 Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul ei. Dacă M'au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. 21 Dar pe toate acestea vi le vor face din pricina numelui Meu, pentru că ei nu-L cunosc pe Cel ce M'a trimis. 22 De n'aș fi venit și nu le-aș fi grăit, păcat n'ar avea; dar acum ei nu au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor. 23 Cel ce Mă urăște pe Mine Îl urăște pe Tatăl Meu. 24 De n'aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat n'ar avea; dar acum au și văzut și M'au urât - și pe Mine, și pe Tatăl Meu, 25 dar aceasta, pentru a se plini...

  26 Și au ajuns cu corabia în ținutul Gherghesenilor c , care este în fața Galileii. 27 Și ieșind El pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demoni; de multă vreme el cu haină nu se îmbrăca și în casă nu mai locuia, ci în morminte. 28 Și văzându-L pe Iisus, a strigat și a căzut înainte-I și cu glas mare a zis: „Ce-ai cu mine, Iisuse, Fiul Dumnezeului Celui-Preaînalt? Rogu-te să nu mă chinuiești...“. 29 Că-i poruncea duhului necurat să iasă din om. Fiindcă de mulți ani îl stăpânea; și-l păzeau legat în lanțuri și'n obezi, dar el, sfărâmând legăturile, era gonit de demon în pustiu. 30 Și l-a întrebat Iisus: „Care-ți este numele?“ Iar el a zis: „Legiune“. Că demoni mulți intraseră în el. 31 Și-L rugau pe El să nu le poruncească să meargă în adânc. d 32 Și era acolo o turmă mare de porci care păștea pe munte. Și L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; și le-a îngăduit. 33 Și ieșind demonii din om, au intrat în porci, iar turma s'a repezit de pe stâncă'n l...

  27 Și după aceasta a ieșit și a văzut un vameș, cu numele Levi c , șezând la vamă, și i-a zis: „Urmează-Mi!“ 28 Și lăsând totul, acesta s'a ridicat și I-a urmat. 29 Și I-a făcut Levi un ospăț mare în casa sa. Și era mulțime multă de vameși și de alții care ședeau cu ei la masă. 30 Dar fariseii și cărturarii lor murmurau și ziceau către ucenicii Lui: „De ce mâncați și beți cu vameșii și cu păcătoșii?“ 31 Și Iisus, răspunzând, le-a zis: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. 32 Eu n'am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși la pocăință“.

  37 Cel ce-și iubește pe tatăl său ori pe mama sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce-și iubește pe fiul său ori pe fiica sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. 38 Și cel ce nu-și ia crucea sa și nu-Mi urmează Mie, nu este vrednic de Mine. 39 Cel ce și-a câștigat viața, O va pierde; iar cel ce și-a pierdut viața pentru Mine, acela O va câștiga g . 40 Cel ce vă primește pe voi, pe Mine Mă primește; și cel ce Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel ce M'a trimis pe Mine. 41 Cel ce primește profet în nume de profet, răsplată de profet va primi; și cel ce primește pe un drept în nume de drept, răsplata dreptului va primi. 42 Și cel ce în nume de ucenic va da de băut numai un pahar cu apă rece unuia din aceștia mici h , adevăr vă grăiesc: Nu-și va pierde răsplata“. 1 După ce a isprăvit Iisus de dat aceste porunci celor doisprezece ucenici ai Săi, a plecat de acolo pentru ca să învețe și să propovăduiască prin cetățile lor.

      31 Și precum voiți să vă facă vouă oamenii, asemenea faceți-le și voi lor. 32 Și dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce mulțumire aveți? Că și păcătoșii-i iubesc pe cei care-i iubesc pe ei. 33 Și dacă le faceți bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulțumire aveți? Că și păcătoșii tot așa fac. 34 Și dacă dați cu'mprumut celor de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce mulțumire aveți? Că și păcătoșii le dau cu'mprumut păcătoșilor, ca să primească înapoi întocmai. 35 Ci iubiți pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați cu'mprumut nimic nădăjduind b și răsplata voastră va fi multă și veți fi fiii Celui-Preaînalt; că El este bun cu cei nemulțumitori și răi. 36 Fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv. 

44 Asemănatu-s'a împărăția cerurilor cu o comoară ascunsă în țarină, pe care a găsit-o un om și a tăinuit-o; și de bucuria ei se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea. 45 Se mai aseamănă împărăția cerurilor cu un neguțător care caută mărgăritare bune; 46 și aflând un mărgăritar de mare preț, s'a dus, a vândut toate câte avea și l-a cumpărat. 47 Se mai aseamănă împărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare și care adună tot felul de pești; 48 iar când s'a umplut, l-au tras pescarii la mal și au șezut și au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară. 49 Așa va fi la sfârșitul veacului: vor ieși îngerii și vor despărți pe cei răi din mijlocul celor drepți d 50 și-i vor arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 51 Înțeles-ați toate acestea?“ Zis-au Lui: „Da, Doamne!“ 52 Iar El le-a zis: „De aceea, orice cărturar cu învățătură despre împărăția cerurilor este asemenea unui om gospodar care scoate din vistieria sa noi...

  27 Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu-L cunoaște pe Fiul decât numai Tatăl, și nici pe Tatăl nu-L va cunoaște nimeni decât numai Fiul și cel căruia va vrea Fiul să-i descopere. 28 Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni! 29 Luați jugul Meu asupra voastră; și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți afla odihnă sufletelor voastre! 30 Că jugul Meu este bun și povara Mea este ușoară“.  

L     14 Aceasta este asemenea unui om care, plecând departe, și-a chemat slugile și le-a încredințat avuția sa: 15 unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui, și a plecat. 16 Îndată plecând cel ce primise cinci talanți, a lucrat cu ei și a câștigat alți cinci talanți. 17 De asemenea, și cel cu doi a câștigat încă doi. 18 Iar cel care primise un talant s'a dus, a săpat în pământ și a ascuns argintul stăpânului său. 19 Și după multă vreme a venit și stăpânul acelor slugi și s'a socotit cu ele. 20 Și apropiindu-se cel care primise cinci talanți, a adus alți cinci talanți, zicând: Doamne, cinci talanți mi-ai dat; iată alți cinci talanți am câștigat cu ei. 21 Zisu-i-a stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. 22 Apropiindu-se și cel care primise doi talanți, a zis: Doamne, doi talanți mi-ai dat; iată alți doi talanți am câștigat cu ei. 23 Zisu-i-a...

  34 Și chemând la Sine mulțimea, laolaltă cu ucenicii Săi, le-a zis: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie. 35 Că tot cel ce va voi să-și scape viața, O va pierde; iar cel ce-și va pierde viața pentru Mine și pentru Evanghelie, acela o va mântui e . 36 Că ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă și să-și păgubească sufletul? 37 Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? 38 Că tot cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat și păcătos, de acela și Fiul Omului Se va rușina când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri“. 1 Și le spunea: „Adevăr vă grăiesc că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu venind întru putere“.

  16 Nimeni, aprinzând făclia, n'o acoperă cu un vas, nici n'o pune sub pat, ci o așază în sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina. 17 Că nu este nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut și nimic tainic care să nu se cunoască și să nu vină la lumina zilei. 18 Așadar, luați seama cum auziți: Celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are se va lua și ceea ce i se pare că are“. 19 Și au venit la El mama și frații Săi; și nu puteau să se apropie de El din pricina mulțimii. 20 Și I s'a dat de veste: „Mama Ta și frații Tăi stau afară și vor să Te vadă“. 21 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Mama Mea și frații Mei sunt aceia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l îndeplinesc“.

  13 Și S'a suit în munte și a chemat la Sine pe câți El Însuși a voit; și au venit la El. 14 Și a rânduit doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca să fie cu El și să-i trimită să propovăduiască 15 și să aibă putere să vindece bolile și să alunge demonii. 16 Deci i-a rânduit pe cei doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru; 17 și pe Iacob al lui Zevedeu și pe Ioan, fratele lui Iacob, și le-a pus numele Boanerghes, adică Fiii Tunetului; 18 și pe Andrei și pe Filip și pe Bartolomeu și pe Matei și pe Toma și pe Iacob al lui Alfeu și pe Tadeu și pe Simon Canaaneanul 19 și pe Iuda Iscarioteanul, cel care L-a și vândut. 20 Și a venit în casă; și iarăși mulțimea s'a adunat, încât ei nu puteau nici pâine să mănânce. 21 Și auzind ai Săi, au plecat ca să-L ia de-acolo cu de-a sila, că ziceau: „Nu e'n toate mințile“ e .

    16 Și iată, un tânăr a venit la El și I-a zis: „Învățătorule bun, ce bine să fac ca să am viață veșnică?“ 17 Iar El a zis: „De ce-Mi spui bun? Nimeni nu este bun, decât numai Unul Dumnezeu. Iar dacă vrei să intri în Viață, păzește poruncile“. 18 El I-a zis: „Care?“ Iar Iisus i-a zis: Să nu ucizi, să nu te desfrânezi, să nu furi, să nu mărturisești strâmb; 19 cinstește pe tatăl tău și pe mama ta și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 20 Tânărul I-a zis: „Pe toate acestea le-am păzit din tinerețea mea. Ce-mi lipsește?“ 21 Iisus i-a zis: „Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde-ți averile, dă-le săracilor și vei avea comoară în cer; și vino de-Mi urmează Mie“. 22 Dar tânărul, auzind cuvântul acesta, a plecat întristat, căci avea multe avuții. 23 Iar Iisus a zis către ucenicii Săi: „Adevărat vă spun că cu greu va intra un bogat în împărăția cerurilor. 24 Și vă mai spun: Mai lesne e să treacă o cămilă prin urechile acului decât să intre un bogat în împărăția lui ...

    23 De aceea, asemănatu-s'a împărăția cerurilor cu un împărat care a vrut să se socotească cu slugile sale. 24 Și începând el să facă socoteala, i s'a adus un datornic cu zece mii de talanți. 25 Dar neavând acela cu ce plăti, stăpânul său a poruncit să-l vândă pe el, și pe femeia lui și pe copiii lui și toate câte are, ca să plătească. 26 Deci, căzând sluga aceea în genunchi, i se închina, zicând: Doamne, mai îngăduiește-mă și-ți voi plăti tot. 27 Iar stăpânul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul și i-a iertat datoria. 28 Dar, ieșind, sluga aceea a găsit pe unul din cei ce slujeau împreună cu el și care-i datora o sută de dinari. Și punând mâna pe el, îl sugruma, zicând: Plătește-mi ce ești dator! 29 Și căzându-i la picioare cel ce era slugă ca și el, îl ruga, zicând: Mai îngăduiește-mă și-ți voi plăti... 30 Dar el n'a vrut, ci mergând, l-a aruncat în închisoare, până ce va plăti datoria. 31 Iar celelalte slugi, văzând cele petrecute, s'au întrista...

  22 Și îndată Iisus i-a silit pe ucenici să intre în corabie și să treacă înaintea Lui pe țărmul celălalt, până ce El va da drumul mulțimilor. 23 Și dând drumul mulțimilor, S'a suit în munte, ca să Se roage în deosebi e . Și făcându-se seară, era singur acolo. 24 Iar corabia era la multe stadii departe de țărm, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă. 25 Iar la a patra strajă din noapte f , Iisus a venit la ei umblând pe mare. 26 Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s'au înspăimântat, zicând că este nălucă, și de frică au strigat. 27 Dar El le-a vorbit îndată, zicând: „Îndrăzniți, Eu sunt; nu vă temeți!“ 28 Iar Petru, răspunzând, a zis: „Doamne, dacă ești Tu, poruncește să vin la Tine pe apă“. 29 El i-a zis: „Vino!“ Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe apă și a venit la Iisus. 30 Dar văzând vântul puternic, s'a înfricoșat și, începând să se scufunde, a strigat, zicând: „Doamne, scapă-mă!“ 31 Iar Iisus, întinzându-Și îndată mâna, l-a apucat și i-a zi...

  12 Și a intrat Iisus în templu și i-a dat afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 13 și le-a zis: „Scris este: Casa Mea, casă de rugăciune se va chema; dar voi ați făcut-o peșteră de tâlhari c “. 14 Și au venit la El în templu orbi și șchiopi și i-a vindecat. 17 Și, lăsându-i, a ieșit afară din cetate, la Betania, și a rămas acolo peste noapte. 18 Iar dimineața, pe când Se întorcea în cetate, a flămânzit; 19 și văzând un smochin lângă drum, S'a dus la el, dar în el n'a găsit nimic decât numai frunze, și i-a zis: „Rod să nu mai porți în veac!“ Și îndată smochinul s'a uscat. 20 Și văzând aceasta, ucenicii s'au minunat, zicând: „Cum de s'a uscat smochinul dintr'o dată?“...

  1 „Asemănatu-s'a împărăția cerurilor cu un om stăpân de casă, care a ieșit dis-de-dimineață să tocmească lucrători la via sa. 2 Și învoindu-se cu lucrătorii pentru un dinar pe zi, i-a trimis în via sa. 3 Și ieșind pe la ceasul al treilea, a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 Și le-a zis acelora: Mergeți și voi în vie, și vă voi da ceea ce va fi dreptul vostru. 5 Iar ei s'au dus. Ieșind el iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea, a făcut tot așa. 6 Ieșind pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alții stând fără lucru și le-a zis: De ce ați stat aici toată ziua fără lucru? 7 Ei i-au zis: Fiindcă nimeni nu ne-a tocmit. El le-a zis: Duceți-vă și voi în vie și veți primi ceea ce va fi dreptul vostru. 8 Făcându-se seară, stăpânul viei i-a spus îngrijitorului: Cheamă-i pe lucrători și dă-le plata, începând cu cei de la urmă până la cei dintâi. 9 Venind cei din ceasul al unsprezecelea, au primit câte un dinar. 10 Și venind cei dintâi, au socotit că vor lua mai mult,...

  10 Și ucenicii L-au întrebat, zicând: „Pentru ce dar spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?“ 11 Iar El, răspunzând, a zis: „Ilie, într'adevăr, va veni, și pe toate le va așeza din nou la locul lor; 12 Eu însă vă spun vouă că Ilie a și venit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el câte-au vrut; tot așa va pătimi și Fiul Omului de la ei“. 13 Atunci au înțeles ucenicii că Iisus le-a vorbit de Ioan Botezătorul. 14 Și mergând ei spre mulțime, s'a apropiat de El un om căzându-I în genunchi 15 și zicând: „Doamne, miluiește pe fiul meu, că este lunatic și pătimește rău, că deseori cade în foc și deseori în apă; 16 și l-am adus la ucenicii Tăi și ei n'au fost în stare să-l vindece“. 17 Iar Iisus, răspunzând, a zis: „O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi?... Aduceți-Mi-l aici!“ 18 Și Iisus l-a certat și demonul a ieșit din el și copilul s'a vindecat din ceasul acela.

  1 Și apropiindu-se fariseii și saducheii și, ispitindu-L, I-au cerut să le arate semn din cer. 2 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Când se face seară, voi ziceți: Va fi timp frumos, că e cerul roșu. 3 Iar dimineața ziceți: Cerul e roșu-posomorât, așa că azi va fi furtună. Fățarnicilor, fața cerului știți s'o tălmăciți, dar semnele vremilor a nu puteți. 4 Neam viclean și desfrânat cere semn, și semn nu i se va da, fără numai semnul lui Iona“. Și, lăsându-i, a plecat. 5 Și mergând ucenicii pe celălalt țărm, uitaseră să ia pâine. 6 Iar Iisus le-a zis: „Luați aminte și feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor“.

  29 Și plecând Iisus de acolo, a venit lângă Marea Galileii; și suindu-Se în munte, a șezut acolo. 30 Și mulțimi numeroase au venit la El, având cu ei șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alții și i-au pus la picioarele Lui, iar El i-a vindecat, 31 încât mulțimea se minuna văzându-i pe muți vorbind, pe ciungi sănătoși, pe șchiopi umblând și pe orbi văzând; și-L slăveau pe Dumnezeul lui Israel.