REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  1 „Asemănatu-s'a împărăția cerurilor cu un om stăpân de casă, care a ieșit dis-de-dimineață să tocmească lucrători la via sa. 2 Și învoindu-se cu lucrătorii pentru un dinar pe zi, i-a trimis în via sa. 3 Și ieșind pe la ceasul al treilea, a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 Și le-a zis acelora: Mergeți și voi în vie, și vă voi da ceea ce va fi dreptul vostru. 5 Iar ei s'au dus. Ieșind el iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea, a făcut tot așa. 6 Ieșind pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alții stând fără lucru și le-a zis: De ce ați stat aici toată ziua fără lucru? 7 Ei i-au zis: Fiindcă nimeni nu ne-a tocmit. El le-a zis: Duceți-vă și voi în vie și veți primi ceea ce va fi dreptul vostru. 8 Făcându-se seară, stăpânul viei i-a spus îngrijitorului: Cheamă-i pe lucrători și dă-le plata, începând cu cei de la urmă până la cei dintâi. 9 Venind cei din ceasul al unsprezecelea, au primit câte un dinar. 10 Și venind cei dintâi, au socotit că vor lua mai mult,...

  10 Și ucenicii L-au întrebat, zicând: „Pentru ce dar spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?“ 11 Iar El, răspunzând, a zis: „Ilie, într'adevăr, va veni, și pe toate le va așeza din nou la locul lor; 12 Eu însă vă spun vouă că Ilie a și venit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el câte-au vrut; tot așa va pătimi și Fiul Omului de la ei“. 13 Atunci au înțeles ucenicii că Iisus le-a vorbit de Ioan Botezătorul. 14 Și mergând ei spre mulțime, s'a apropiat de El un om căzându-I în genunchi 15 și zicând: „Doamne, miluiește pe fiul meu, că este lunatic și pătimește rău, că deseori cade în foc și deseori în apă; 16 și l-am adus la ucenicii Tăi și ei n'au fost în stare să-l vindece“. 17 Iar Iisus, răspunzând, a zis: „O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi?... Aduceți-Mi-l aici!“ 18 Și Iisus l-a certat și demonul a ieșit din el și copilul s'a vindecat din ceasul acela.

  1 Și apropiindu-se fariseii și saducheii și, ispitindu-L, I-au cerut să le arate semn din cer. 2 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Când se face seară, voi ziceți: Va fi timp frumos, că e cerul roșu. 3 Iar dimineața ziceți: Cerul e roșu-posomorât, așa că azi va fi furtună. Fățarnicilor, fața cerului știți s'o tălmăciți, dar semnele vremilor a nu puteți. 4 Neam viclean și desfrânat cere semn, și semn nu i se va da, fără numai semnul lui Iona“. Și, lăsându-i, a plecat. 5 Și mergând ucenicii pe celălalt țărm, uitaseră să ia pâine. 6 Iar Iisus le-a zis: „Luați aminte și feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor“.

  29 Și plecând Iisus de acolo, a venit lângă Marea Galileii; și suindu-Se în munte, a șezut acolo. 30 Și mulțimi numeroase au venit la El, având cu ei șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alții și i-au pus la picioarele Lui, iar El i-a vindecat, 31 încât mulțimea se minuna văzându-i pe muți vorbind, pe ciungi sănătoși, pe șchiopi umblând și pe orbi văzând; și-L slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

  24 Și venind ei în Capernaum, s'au apropiat de Petru cei ce strâng dajdia și i-au zis: „Învățătorul vostru nu plătește dajdia?“ 25 „Ba da“, a zis el. Și intrând El în casă, Iisus i-a luat-o înainte, zicând: „Ce părere ai, Simone?: Regii pământului de la cine iau dajdie sau bir? de la fiii lor, sau de la străini?“ 26 El I-a zis: „De la străini“. Iar Iisus i-a zis: „Iată dar că fiii sunt scutiți. c 27 Dar ca să nu le fim lor piatră de poticnire, mergi la mare, aruncă undița, ia peștele care va ieși întâi și, deschizându-i gura, vei găsi un statir d . Pe acela luându-l, dă-l lor, pentru Mine și pentru tine“. 1 În ceasul acela s'au apropiat ucenicii de Iisus, zicându-I: „Cine oare este mai mare întru împărăția cerurilor?“ 2 Și El, chemând la Sine un copil, l-a pus în mijlocul lor 3 și le-a zis: „Adevăr vă spun: De nu vă veți reveni și nu veți fi precum copiii, nu veți intra în împărăția cerurilor a . 4 Dar cel ce se va smeri pe sine ca acest copil, acela este mai mare întru î...

1   31 O altă parabolă le-a pus înainte, zicând: „Asemănatu-s'a împărăția cerurilor cu grăuntele de muștar pe care l-a luat un om și l-a semănat în țarina sa. 32 Acesta este mai mic decât toate semințele, dar când a crescut este mai mare decât toate legumele și se face pom, încât vin păsările cerului și se sălășluiesc în ramurile lui“. 33 Le-a spus o altă parabolă: „Asemănatu-s'a împărăția cerurilor cu aluatul pe care l-a luat o femeie și l-a ascuns în trei măsuri de făină, până ce s'a dospit toată“. 34 Pe toate acestea le-a grăit Iisus mulțimilor în parabole, și fără parabole nimic nu le grăia, 35 ca să se plinească ceea ce s'a spus prin profetul care zice: În parabole îmi voi deschide gura, spune-voi pe cele ascunse de la'ntemeierea lumii. 36 Atunci, lăsând mulțimile, a venit în casă; și ucenicii Lui s'au apropiat de El, zicând: „Lămurește-ne parabola neghinei din țarină“.

    10 Și apropiindu-se ucenicii, I-au zis: „De ce le vorbești în parabole?“ 11 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Pentru că vouă vi s'a dat să cunoașteți tainele împărăției cerurilor, dar acestora nu li s'a dat. 12 Căci celui ce are i se va da și-i va prisosi, dar de la cel ce nu are se va lua și ceea ce are. c 13 De aceea le vorbesc în parabole, că ei văd fără să vadă și aud fără să audă și nici să înțeleagă. 14 Și se plinește cu ei profeția lui Isaia care zice: Cu auzul veți auzi, dar nu veți înțelege, și cu privirea veți privi, dar nu veți vedea. 15 Căci inima acestui popor s'a împietrit și urechile lor greu aud și ochii lor s'au închis, ca nu cumva cu ochii să vadă și cu urechile să audă și cu inima să înțeleagă și să-și revină și Eu să-i vindec. 16 Dar fericiți sunt ochii voștri că văd și urechile voastre că aud. 17 Că adevăr vă grăiesc: mulți profeți și drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și n'au văzut, și să audă ceea ce auziți voi, și n'au auzit. 18 Aș...

  28 Și trecând El dincolo, în ținutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați ieșind din morminte și atât de înfricoșători încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. 29 Și iată că ei strigau, zicând: „Ce este nouă și Ție f , Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Venit-ai aici mai înainte de vreme ca să ne chinuiești?“ 30 Și la o bună depărtare de ei era o turmă mare de porci care păștea. 31 Iar demonii Îl rugau, zicând: „Dacă ne scoți afară, trimite-ne în turma de porci“. 32 Și El le-a zis: „Duceți-vă!“ Iar ei, ieșind, s'au dus în turma de porci. Și iată, toată turma s'a repezit de pe stâncă'n mare și a pierit în apă. 33 Iar păzitorii au fugit și, ducându-se în cetate, au spus totul, și despre cele întâmplate cu demonizații. 34 Și iată, toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Iisus și, văzându-L, L-au rugat să plece din hotarele lor. 1 Intrând în corabie, Iisus a trecut dincoace și a venit în cetatea Sa a .

  38 Atunci I-au răspuns unii dintre cărturari și farisei: „Învățătorule, vrem să vedem un semn de la tine“ e ... 39 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Neam viclean și desfrânat cere semn, dar semn nu i se va da, în afară de semnul lui Iona profetul. 40 Că precum a fost Iona în pântecele chitului trei zile și trei nopți, tot așa va fi și Fiul Omului în inima pământului trei zile și trei nopți. 41 Bărbații din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta și-l vor osândi, căci ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată, aici e mai mult decât Iona! 42 Regina de la miazăzi se va scula la judecată cu neamul acesta și-l va osândi, căci ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată, aici e mai mult decât Solomon! 43 Iar când duhul necurat a ieșit din om, umblă prin locuri fără apă și caută odihnă și nu găsește, 44 apoi zice: Mă voi întoarce în casa mea din care am ieșit; și, venind, o află golită, măturată și împodobită. 45 Atunci se duce ...

  9 Și plecând de acolo, a venit în sinagoga lor. 10 Și iată un om care avea o mână uscată. Și L-au întrebat, zicând: „Este oare îngăduit să vindeci în zi de sâmbătă?“... Ca să-L învinuiască. 11 Iar El le-a răspuns: „Cine va fi între voi omul care va avea o oaie și, de va cădea ea sâmbăta în groapă, nu o va apuca și o va scoate afară? 12 Cu cât mai prețios decât oaia este omul! Așa că îngăduit este să faci bine sâmbăta“. 13 Atunci i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!“ El a întins-o și ea și-a revenit, sănătoasă ca și cealaltă.

13 Și venind Iisus în părțile Cezareii lui Filip, i-a întrebat pe ucenicii Săi, zicând: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?“ 14 Iar ei au răspuns: „Unii, Ioan Botezătorul; alții, Ilie; alții, Ieremia sau unul dintre profeți“. c 15 Și le-a zis: „Dar voi, voi cine ziceți că sunt?“ 16 Răspunzând Simon Petru, a zis: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu-Cel-Viu!“ 17 Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: „Fericit ești, Simone, fiul lui Iona, că nu trup și sânge ți-au descoperit aceasta, ci Tatăl Meu Cel din ceruri. 18 Și Eu îți spun ție că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea d și porțile iadului nu o vor birui. 19 Și-ți voi da cheile împărăției cerurilor, și orice vei lega pe pământ va fi legat și în ceruri, și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și în ceruri“. e  

  14 Și venind Iisus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând, prinsă de friguri. 15 Și S'a atins de mâna ei și ea s'a ridicat și Îi slujea. 16 Și făcându-se seară, I s'au adus mulți demonizați și El a scos duhurile prin cuvânt și pe toți cei bolnavi i-a vindecat, 17 ca să se plinească ceea ce s'a spus prin profetul Isaia ce zice: Acesta neputințele noastre le-a luat și bolile noastre le-a purtat. c 18 Și văzând Iisus mulțimea împrejurul Său, a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării. 19 Și apropiindu-se un cărturar, I-a zis: „Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge“. 20 Dar Iisus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi, dar Fiul Omului d nu are unde să-Și plece capul“. 21 Un altul dintre ucenici I-a zis: „Doamne, dă-mi voie ca mai întâi să mă duc și să-l îngrop pe tatăl meu“. 22 Iar Iisus i-a zis: „Tu vino după Mine și lasă-i pe cei morți să-și îngroape morții“. e 23 Și intrând El în corabie, ucenicii Săi L-au u...

  1 Pentru că mulți au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor ce s'au adeverit printre noi, 2 așa cum ni le-au predat cei care dintru'nceput le-au văzut și au fost slujitori ai Cuvântului, 3 tot astfel și eu, după ce pe toate le-am urmărit de la'nceput cu de-amănuntul a , m'am gândit că e bine să ți le scriu pe rând, Preaputernice Teofile b , 4 pentru ca tu să cunoști temeinicia învățăturilor pe care le-ai primit. 5 Fost-a în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia, din ceata preoțească a lui Abia; iar femeia lui era din fiicele lui Aaron c și numele ei era Elisabeta. 6 Și amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului. 7 Și nu aveau copii, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor. 8 Și a fost că pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu în rândul cetei sale, 9 după rânduiala preoției i-au ieșit sorții să intre în templul Domnului și să tămâieze. 1...

  24 De aceea, tot cel ce aude aceste cuvinte ale Mele și le plinește e , i se va asemăna bărbatului înțelept care și-a clădit casa pe stâncă. 25 Și a căzut ploaia și au venit puhoaiele și au suflat vânturile și au izbit în casa aceea, dar ea n'a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă. 26 Dar cel ce aude aceste cuvinte ale Mele și nu le plinește, i se va asemăna bărbatului nechibzuit care și-a clădit casa pe nisip. 27 Și a căzut ploaia și au venit puhoaiele și au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și ea a căzut. Și mare i-a fost căderea!“ 28 Iar când Iisus a sfârșit cuvintele acestea, mulțimile erau uimite de învățătura Lui, 29 că îi învăța ca unul care are putere f , iar nu cum îi învățau cărturarii lor. 1 Și coborându-Se El din munte, mulțimi numeroase au mers după El. 2 Și iată un lepros, apropiindu-se, I se închina, zicând: „Doamne, dacă vrei, Tu poți să mă curățești“. 3 Și Iisus, întinzându-Și mâna, S'a atins de el, zicând: „Vreau, curățește-te!“ Și îndată i s...

  54 Și venind în patria Sa, îi învăța în sinagoga lor, încât ei erau uimiți și ziceau: „De unde are el înțelepciunea aceasta și puterile? 55 Oare nu este acesta fiul teslarului? Au nu se numește mama sa Maria și frații săi Iacob și Iosif și Simon și Iuda? 56 Și surorile lui, oare nu sunt toate la noi? Deci, de unde are el toate acestea?“... 57 Și se poticneau întru El f . Iar Iisus le-a zis: „Un profet nu e disprețuit decât în patria sa și în casa lui“. 58 Și n'a făcut acolo multe minuni, din pricina necredinței lor.

  9 Să nu aveți nici aur, nici argint, nici bani în cingătorile voastre; 10 nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. 11 Și în orice oraș sau sat veți intra, cercetați cine este vrednic în el și rămâneți acolo până ce veți pleca. 12 Și intrând în casă, urați-i zicând: Pace casei acesteia! 13 Și dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi. d 14 Dacă cineva nu vă va primi, nici nu vă va asculta cuvintele, ieșind din casa sau din cetatea aceea, scuturați praful de pe picioarele voastre. 15 Adevăr vă grăiesc, în ziua judecății mai ușor îi va fi pământului Sodomei și Gomorei decât cetății aceleia.

  27 Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu-L cunoaște pe Fiul decât numai Tatăl, și nici pe Tatăl nu-L va cunoaște nimeni decât numai Fiul și cel căruia va vrea Fiul să-i descopere. 28 Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni! 29 Luați jugul Meu asupra voastră; și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți afla odihnă sufletelor voastre! 30 Că jugul Meu este bun și povara Mea este ușoară“.

  23 Și intrând El în corabie, ucenicii Săi L-au urmat. 24 Și, iată, furtună grea s'a făcut pe mare, încât corabia se acoperea de valuri; iar El dormea. 25 Și venind ucenicii la El, L-au trezit, zicându-I: „Doamne, mântuiește-ne, că pierim!“ 26 Și Iisus le-a zis: „De ce vă este frică, puțin-credincioșilor?“ Atunci S'a ridicat, a certat vânturile și marea și s'a făcut liniște mare. 27 Iar oamenii se mirau, zicând: „Cine este Acesta, că și vânturile și marea ascultă de El?...“.

  32 Pe cel ce Mă va mărturisi pe Mine în fața oamenilor, îl voi mărturisi și Eu în fața Tatălui Meu Care este în ceruri; 33 dar de cel ce se va lepăda de Mine în fața oamenilor, de acela Mă voi lepăda și Eu în fața Tatălui Meu Care este în ceruri. 37 Cel ce-și iubește pe tatăl său ori pe mama sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce-și iubește pe fiul său ori pe fiica sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. 38 Și cel ce nu-și ia crucea sa și nu-Mi urmează Mie, nu este vrednic de Mine. 27 Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: „Iată, noi pe toate le-am lăsat și Ți-am urmat Ție. Deci, nouă ce ne va fi?“ 28 Iar Iisus le-a zis: „Adevăr vă spun că voi, cei ce Mi-ați urmat Mie, la nașterea din nou a lumii, când Fiul Omului va ședea pe tronul slavei Sale, veți ședea și voi pe douăsprezece tronuri, judecând b pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29 Și oricine a lăsat frați sau surori sau tată sau mamă sau femeie sau țarini sau case pentru numele Meu...

  10 Luați seama să nu disprețuiți pe vreunul din aceștia mici; că vă spun Eu vouă că îngerii lor din ceruri d pururea văd fața Tatălui Meu Care este în ceruri; 11 fiindcă Fiul Omului a venit să-l mântuiască pe cel pierdut. 12 Ce părere aveți?: Dacă un om are o sută de oi și una din ele se rătăcește, nu le lasă el oare în munți pe cele nouăzeci și nouă și, ducându-se, o caută pe cea rătăcită? 13 Și dacă se întâmplă s'o găsească, adevăr vă grăiesc că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci și nouă care nu s'au rătăcit. 14 Tot astfel, vrerea Tatălui vostru Celui din ceruri nu aceasta este, să piară vreunul din aceștia mici. 15 De-ți va greși fratele tău, mergi, mustră-l numai între tine și el. Și de te va asculta, l-ai câștigat pe fratele tău. 16 Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, pentru ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot ce se spune. 17 Și de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar dacă nici de Biserică nu va asculta,...