REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

   ( F rați creștini, I isus Hristos, până astăzi, cheamă pe oameni, zicând: „Veniți după Mine!“ (Matei 4, 19). Dar nici un Andrei, Petru, Iacov sau Ioan nu ascultă glasul Lui. Iisus ne cheamă până astăzi, zicând: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați!“, dar nimeni nu vine la Dânsul. Ne făgăduiește nouă dumnezeieștile doctorii ale iubirii de oameni, spunând: „Și Eu vă voi odihni pe voi“ (Matei 11, 28), dar nimeni nu se supune chemării dumnezeiești și nici nu primește vindecarea părintească de păcat. Oare, a slăbit cuvântul lui Dumnezeu și nu mai poate să lucreze în inimile oamenilor, precum lucra mai înainte? Nu! pentru că după cuvântul proorocului Ieremia: „Cuvântul Domnului este tot același ca focul arzător și ca ciocanul care sfărâmă stânca“ (Ieremia 23, 29). Puterea pe care o avea cuvântul lui Dumnezeu când l-a auzit întâi Adam, după aceea Noe, apoi Avraam, Moise, proorocii și după dânșii apostolii, aceeași putere o are și până în ziua de astăzi și până în vec...

  Cuvânt la Sfânta Treime „Eu și Tatăl una suntem” (Ioan 10, 30) Egalitatea Fiului cu Tatăl N oi întrebăm astăzi de este Fiul de aceeași putere și slavă ca și Tatăl și de aceeași ființă cu Dânsul. Totuși, noi practic nu întrebăm, ci prin harul lui Hristos am și aflat ceea ce căutăm, și ținem aceasta tare, și voim acum a o dovedi și potrivnicilor. D ar eu mă rușinez când trebuie să vorbesc despre aceasta; căci, în adevăr, nu este oare de râs a voi să dovedești un lucru așa de clar? Nu este, oare, lucru nebunesc a întreba de este Fiul de aceeași ființă cu Tatăl? Căci noi trebuie numai să privim natura, spre a dobândi răspunsul. Atât cei născuți, cât și născătorii, cu toții sunt de aceeași ființă, atât la oameni, cât și la dobitoace și la plante. Voiești tu, oare, numai la Dumnezeu a face o deosebire de la această lege obștească? Totuși, ca să nu se pară că egalitatea ființei Fiului cu a Tatălui voiesc a o dovedi numai din cele pământești, de aceea o vom întemeia acum și cu dove...

  „ Eu voi ruga pe Tatăl, și alt mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veci, adică Duhul adevărului” (Ioan 14, 16-17) S lăvite sunt, iubiților, darurile, care ni le-a comunicat astăzi Dumnezeu cel plin de dragoste, daruri, a căror mărime nu o poate descrie nici o gură omenească. D e aceea să ne bucurăm toți, să mărim și să proslăvim pe Domnul nostru, căci ziua de astăzi este o sărbătoare de bucurie și de desfătare. Precum timpurile anului urmează regulat unele după altele și se schimbă unele cu altele, așa și în biserică cu totul regulat o sărbătoare urmează alteia, și de asemenea trece de la una la alta. A șa cu puțin mai înainte noi am serbat ziua morții lui Hristos, apoi Învierea Sa, după aceea Înălțarea Sa, iar astăzi am ajuns la vârful tuturor darurilor harului lui Dumnezeu, și am ajuns la împlinirea făgăduinței date de Hristos. Adică că Hristos a zis: „când mă voi duce, voi trimite vouă alt mângâietor, și nu vă voi lăsa sărmani (Ioan 16, 7, 14, 16, 18). C unoașt...

  F rați creștini, P ornirile fariseilor împotriva Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne dau prilej de mai adâncă cercetare a Sfintei Evanghelii care s-a citit astăzi. Deși aceștia erau niște fățarnici și mincinoși, totuși erau oarecum mai înțelepți decât alții. Se îndeletniceau cu Sfintele Scripturi și țineau în mâinile lor legile cele dumnezeiești. Deși cunoșteau desăvârșit că Moise și toți proorocii au vestit mai dinainte venirea lui Mesia; deși așteptau pe Mesia cu mai multă convingere decât poporul de rând; deși auzeau pe Iisus Hristos propovăduind că El este trimis de Dumnezeu; deși vedeau viața sfântă a lui Iisus, minunile Lui multe și că cele ce s-au zis de prooroci despre Mesia se adevereau în El, totuși n-au crezut că Hristos este Mesia cel așteptat. Ura îi întuneca? Avea atâta tărie ura aceasta, încât să le întunece ochii minții și ai sufletului, ca să nu poată cunoaște că Hristos este Mesia? Dar simțirile trupului cine li le-a omorât, făcându-i orbi și surzi? Având m...

  „ Eu voi ruga pe Tatăl, și alt mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veci, adică Duhul adevărului” (Ioan 14, 16-17) S lăvite sunt, iubiților, darurile, care ni le-a comunicat astăzi Dumnezeu cel plin de dragoste, daruri, a căror mărime nu o poate descrie nici o gură omenească. D e aceea să ne bucurăm toți, să mărim și să proslăvim pe Domnul nostru, căci ziua de astăzi este o sărbătoare de bucurie și de desfătare. Precum timpurile anului urmează regulat unele după altele și se schimbă unele cu altele, așa și în biserică cu totul regulat o sărbătoare urmează alteia, și de asemenea trece de la una la alta. A șa cu puțin mai înainte noi am serbat ziua morții lui Hristos, apoi Învierea Sa, după aceea Înălțarea Sa, iar astăzi am ajuns la vârful tuturor darurilor harului lui Dumnezeu, și am ajuns la împlinirea făgăduinței date de Hristos. Adică că Hristos a zis: „când mă voi duce, voi trimite vouă alt mângâietor, și nu vă voi lăsa sărmani (Ioan 16, 7, 14, 16, 18). C unoașt...

  F rați creștini, F iindcă toate câte a făcut Domnul nostru Iisus Hristos, le-a făcut „lăsându-ne pildă, ca să pășim pe urmele Lui“ (I Petru 2, 21), de aceea și rugăciunea Lui care s-a citit astăzi în Sfânta Evanghelie este o pildă desăvârșită și sfântă pentru rugăciunile noastre. De vom cerceta această rugăciune, pe care Iisus, ca om, a adus-o lui Dumnezeu Tatăl, vom găsi în ea cele trei părți ale rugăciunii: lauda, mulțumirea și cererea. Începe cu lauda, prin cuvintele: „Ca și Fiul Tău să Te preamărească“ (Ioan 17, 1); apoi, mărturisind facerile de bine ale lui Dumnezeu pentru Dânsul, îi aduce mulțumire, zicând: „Ai dat Lui stăpânire peste toată făptura“ (Ioan 17, 2); iar după aceasta, adaugă cererea Sa pentru Dânsul, zicând: „Și acum Mă preamărește Tu, Părinte“ (Ioan 17, 5), apoi pentru ucenicii Săi, grăind: „Eu pentru aceștia Mă rog“ (Ioan 17, 9) și puțin mai departe, și pentru toți cei ce vor crede într-Însul: „și nu numai pentru aceștia Mă rog, ci și pentru cei ce vor cre...

  Sfântul Ioan Rusul, unul dintre cei mai iubiți și cinstiți sfinți ai Ortodoxiei, este o figură luminoasă a smereniei, răbdării și credinței neclintite. Viața sa, petrecută în captivitate și asprime, a fost un exemplu de jertfă și devotament față de Hristos. După moartea sa, harul divin s-a manifestat încontinuu la sfintele sale moaște, care odihnesc la Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul din Prokopi, Evia, Grecia. Nenumărate sunt mărturiile credincioșilor care au primit ajutor, vindecare și consolare prin mijlocirile sale. **Contextul Istoric al Sfântului:** Sfântul Ioan Rusul s-a născut în Rusia, în secolul al XVII-lea. A fost luat prizonier de tătari în timpul războiului ruso-turc și vândut ca sclav unui agă turc din Prokopi, Asia Mică. Acolo, a îndurat chinuri cumplite, umilințe și bătăi, fiind forțat să trăiască într-un grajd, alături de animale. Cu toate acestea, Sfântul Ioan nu și-a pierdut credința. Dimpotrivă, a transformat suferința în scară spre cer, rugându-se neîncetat și p...