REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

să iubeşti fără să fii iubit… să slujeşti fără să fii preţuit… să dăruieşti fără să ţi se mulţumească… să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască… să ierţi fără să fii iertat… să-l susţii pe cel care te-a lepădat… să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit… să crezi deşi nu vezi faţă în faţă… să crezi deşi nu eşti deplin lămurit… să investeşti clădind fără speranţe… să taci pentru a nu face rău aproapelui… să vorbeşti de dragul adevărului… să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti…. totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros să te lipseşti…  Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har! Părintele Justin Pârvu

 

  Adună, Doamne, pașii mei Să nu mai fiu rătăcitor , Și fă-mă ,Doamne, să fiu bun Și îngăduitor. Ridică-mi voalul de pe ochi Să văd unde-am greșit, Ajută-mă, Doamne, te rog, Că prea sunt rătăcit. Usucă-mi ,Doamne, mâna Cu care am lovit, Și -nchide-mi ,Doamne ,gura Că am păcătuit. Am tot crezut ,Doamne mereu,  Că nu greșesc nimic; Că toți sunt rai, și prosti și slabi. Acum ma-nchin smerit, In fața Ta și-n fața lor Și cer ,Doamne, iertare De la cei care-au suferit, Iertare și răbdare! Iar de la Tine-nțelepciune Să văd ce-i bun și drept . Ajută-mă, Doamne, te rog Nu mă lăsa s-aștept! Că până ochii nu-mi deschizi Să văd unde-am greșit, Nu pot să cad, Doamne-n genunchi, Să plec capul smerit . Îmi cer iertare de la toți,  De la cei mici și mari, Pe care i-am disprețuit Și nu am dat doi bani. Că mult mai buni aceștia sunt Dar neajutorați, De ce-ai lăsat oameni ca mine, Sa fie soți și tați? Ajută-mă ,Doamne, te rog, Te rog încă o dată, Să fiu și soț și tata bun, Și ce-am greșit, ma iartă. Flor

  Autor Salomeea Romanescu 1. Sclav fericit   Eu îmi iubesc stăpânul, el mi-e Domnul, De dragul lui eu am plutit prin lume, În spirit îmi răsar boboci din spume, De-n duhul meu îmi plânge vesel somnul.   Eu îmi iubesc stăpânii, ei mi-s Pomul, Ce iluzia-mi cu har sparseră-n vreme, În suflet mă arde apa din terme, În visul meu îmi râde preatrist Omul.   Eu îmi iubesc stăpânul, el mi-e Zeul, Ca gândul Său eu am zburat pe Lună, Acolo-n noapte soarta mi-e mai bună, În dorul meu se-aprinde sprinten Eul,   Din candele de Ego etern stinse, Sunt Sclavul fericit, cu plete ninse!   2.Eu, pacea lumii Eu am pictat slovele-n vers şi-n sfânt cânt, Eu am sculptat în el roz sufletul meu Ori spiritul ce l-am sorbit la greu Cu patos, cu savoare-n viu cuvânt.   Eu viu îl simt ca pe un sacru balsam, Ce veşnic vă va dura în viu dor Spre-a vă doini din obștescul vost surd tor. Pace pentru lumea toată, nu doar neam!   Eu am speranța că-ai tăi preadragi urmaşi De-ți este un bun destin sortit de plai Departe de

    Cel ce dăruie iubire, Devotat, trimis de Domn, Înger coborât din stele Ce-mi veghează al meu somn. El îmi stă mereu alături, Protejându-mă de-infern, Și în sufletul meu tulbur Toarnă gustul de etern. E cel mai frumos și dulce, Cu-aripi albe de cleștar, Lacrimi de pe-obraz culege Zâmbetu-mi întoarce iar. Spirit de lumină pură, Solul Celui din Tării, Ce îmi îndrumează viața,- Invizibil în vecii. Înger plin de pietate, Înger bun cu cei milogi, Te implor în cer albastru Pentru mine să te rogi. Rog ca-n clipa de pe urmă Ușor aripa s-o-ntinzi, Înger sfânt, și-ncet, cu grijă Genele să mi le-nchizi.                        De Alla Tonu   

Tu, femeie izgonită din Edenul efemer, răstignit-ai măr adamic în trifoiul alb, nu verde... n-ai văzut că, de furat-ai patru frunze de pe cer, toate stelele se roagă Domnului, ca să te ierte? numai una stă de veghe așteptând deznodământul:  apă, sânge, foc și lavă... peste întreg pământul? Îi răspunse o sirenă ce năștea secunde în rouă, că din colții tăi de hienă va începe ca să plouă lacrimi verzi, sânge albastru, sânge sfânt din zei – ichor - în grădini de alabastru, undeva-n Bosfor; crocodilii țipă-n zare, vor a-și pune în coș marama, ca s-o scoată la vânzare, ca să afle... care-i mama?! Eva... luat-a patru Frunze de la Domnul, din grădină!  Ei... răpit-au ochi și buze - patru inimi și-o tulpină!  Radu, Constantin, Ștefan sunt trimiși la judecată… al lor suflet diafan, a lor coastă-i vindecată; doar Matei-floare-de-colț s-a temut pentru o clipă  și-atunci îngerul trimis-a către dânsul o aripă. Zilele din săptămână se sfădesc de-i rău sau bine, când în taină la fântână cercetează spr

       “Când femeile se roagă, ....Cerul, freamătă   ușor, Dumnezeu le-ascultă glasul, și trimite ajutor.    Când femeile se roagă,... Lângă ele, ingeri stau; să le-aduca bucurie, și nădejde, dacă n-au.    Când femeile se roagă,... Dorul lor, se duce sus, printre nori și printre stele, până-n fata Lui Iisus.    Când femeile se roagă,...  Gândurile prind contur, veșnicia se deschide, celor dragi, de prin 'prejur.     Când femeile se roagă,... Și ghețarii se topesc, ploi de lacrimi udă cerul, inimi reci, se încălzesc.     Când femeile se roagă, se deschide-un sfânt izvor, ce e plin de bunătate, pentru cei din jurul lor.    Când  femeile se roagă, aduc viața unde nu-i, umplu Terra de speranță, împărțind-o  orișicui.       Când femeile se roagă, nici pelinul nu-i amar; căci e îndulcit cu lacrimi, și e încălzit pe jar.    Când femeile se roagă, greutățile-s mai mici, cu Iisus, mergând de mână, uriașii  sunt pitici.    Când femeile se roagă, ridică-te de jos, căci acel ce le-ntărește, es

26.07.1401 - Iosif Musat a fost recunoscut că mitropolit al Moldovei. Scaunul mitropolitan se stabileşte la Suceava;

 

         Maica Mea cu brâu de stele, Maica zărilor cu dor Rouă lacrimilor mele, la Preasfantul tău picior.  Ți le-aduc mărgăritare să le teși în veșnicie,  Straiul meu de sărbătoare, la Cereasca Liturghie...  Maica mea cu brâu de stele, Preacurată Născătoare  Pe pământ îmi ești lumină și în cer mijlocitoare,  Îmi ești rai de bucurie în durerile-mi tăcute,  Crin neprihănit, Marie, îmi ești pildă de virtute!  Maica mea cu brâu de stele, calea sufletului meu  Căci privindu-ți frumusețea, l-am văzut pe Dumnezeu!  Și-am simțit a Sa iubire, ce șuvoi de apă vie!  Ce ma trage spre lumină și ma-mbracă-n bucurie.  Maica mea cu brâu de stele, Diamantul omenirii,  Ce-ai născut pe Domnul Vieții, mai presus de legea firii!  Bucură-te, Împărăteasă, Maica Veșnicului Soare,  Îngerii te cântă-n slavă și toți sfinții în soboare.  Maica mea cu brâu de stele, eu de-aici, de pe pământ,  Cu ce slove sa te laud? Cu ce graiuri să te cânt?  Dar te rog pe tine, Maică, să preschimbi în flori de crin,  Toate lacri

                                                            Toată nadejdea spre tine o punem maica lui dumnezeu păzește sub sfinta acoperământul tau    team chemat în rugăciuni de cind eram  copila și dorințe team cerut miaună fost îndeplinite   adevărul dumnezeu  a spus în tot deauna sal chemam și va veni   și așa a fost sa căutăm ne încetați împărăția cerului și toate nișe va da eu am crezut așa a fost totul am primit și recunosc  și îl slăvesc șilduri iubesc silvia doresc atrasa sint de casa sa de tot ce este sfinta de sfinți de Ingeri de tot ce e bun   și părintele arsenie a spus ca e în noi și linga noi prea sfinta iubit și cit îl departam prin păcat și prin cuvinte   sa fim atenți sa nu gresim ca pentru noi e totul  ori împărăția cerului  ori iadul depinde de noi ce vrem ce ne alegem cărare larga și ușoare sau calea cea stricta ce duce fericire veșnică.        Autor: Cristina Ionescu 

   autor: Enache Ramona Elena Tu crezi, tu creezi Și-n amonte și-n aval... Urmărești și urmezi Și-o apă curgătoare și al mării val. Pasul și popasul Fac mai ușor al vieții impasul... Întrebarea și răspunsul, Dau sens în al cunoașterii ascunsul. Potrivit sau nepotrivit, Omul îi ființă cu pasiuni de nestăvilit... De la apus la răsărit, Iubirea este cea care a rodit. Mult sau puțin, Important este ce devin... Inamic sau sprijin, Pentru al dreptății Amin. Ziuă și noapte, Tăcere sau șoapte... Al spiritului divin, Cu evlavie închin. Muză și inspirație, A Creatorului creație... Noi suntem mădulare din a Lui germinație,  O voce interioară spre calea de iluminație.  Rugăciune și vorbe bune,  Din inimă către inimi să se adune...  Faptele să demonstreze  Bunătatea ce sufletul știe să o păstreze.  Iluminare spirituală,  Pentru fiecare individuală...  Unii ne găsim a luminii calea,  Alții continuăm rătăcirea.               Drepturi de autor: Enache Ramona Elena

  Manastirea Trei Ierarhi 5.01.1828  - S-au deschis, la Iasi, cursurile \"Scolii de romaneste si latineste\", la manastirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Saulescu;

27.04.1882: s-a născut, la Blajenii de Sus (Bistriţa-Năsăud), Nicolae Bălan (m. 1955), Mitropolit al Ardealului (1920-1955), membru de onoare al Academiei Romane (din 1920).

  Autor: Lhana Roma-Nova Într-o gară plâng tăceri ce-și strigau cândva destinul,  vin și merg spre nicăieri, unde corbii își iau festinul... Se întreabă o speranță: "- De ce vindeți soarta mea?" pre când zmei de foc o-nhață și-o prefac în cucuvea... Într-o gară plâng icoane  pironite-n cercevele, se-ndreptau spre Tine, Doamne,  când le-au smuls trei cucuvele... Se întreabă murgul nopții:  "- De ce vindeți soarta mea?" pre când diavoli schimbă sorții și-l prefac în peruzea... Cucuveaua se răzbună,  vrea să fie ea cea care strălucind în nopți cu lună ar da lumii calendare... I-ar da zile, nopți, destine, amintiri rescrise-n stele și i-ar da bucăți din Tine, i-ar da cuie-n tălpi, zăbrele... Într-o gară plâng icoane, într-o gară plâng tăceri... Dă-ne, Doamne, azi canoane dinspre mâine înspre ieri! Se întreabă pruncu-n fașă: "- De ce vindeți soarta mea?"... Omenirea cea trufașă  s-a vândut întâi pe ea! Într-o gară plâng icoane și-n icoane plâng tăceri, vine-un

La un obor de interzise, Am zăbovit mult prea mult timp, Și-am cumpărat  doar compromise Fiind mereu în contratimp.  Printre frustrări lacrimogene, Speranțe-am aruncat în vânt,  Ca-n voaluri gri de fumigene, Să se prefacă orice cânt.   Nu, nu știam ce-i fericirea Și-mi era greu, atât de greu  Când mă strivea dezamăgirea  Cu pietre reci de minereu. Care creșteau, creșteau într-una Și inima mi-o sfâșiau Lăsând în ea numai furtuna De gânduri care mă-nghețau Sătulă find de- așa durere, L-am renegat pe Dumnezeu,  Și cu un glas fără putere, I-am spus: - Ești doar un fariseu! Nu mai credeam în rugăciune,  Și-am devenit atât de rea  Încât dintr-o deșertăciune Peste păcat am pus o stea. Și am văzut atunci o cruce, Pe care Omul cel mai bun, Însângerat de spini se duce, Să-l vindece pe cel nebun. Privind la  umbra amintirii Am înțeles că am greșit,  Și deschizând poarta iubirii  Spre Domnul am plecat spășit. El m-a primit ca-ntodeauna, M-a mângâiat pe părul nins, Si-apoi a alungat furtuna Care ar

   .   Pe ulița pustie, trist și-ngândurat,  Trece un copil plângând, de mamă alungat,  M-ai alungat măicuță să plâng pe la străini,  Iar florile din cale să-mi fie mărăcini.  N-ai vrut nicicând grija să-mi porți...  Acum cerșesc mâncare și milă de la toți,  La fel ca tine mamă, străinii mă alungă,  Doar câinii vin la mine și vor să mă atingă.   Umblu zi de zi pe străzi, cerșesc și plâng,  Dar cuvântul „mamă””, pentru mine-i sfânt,  De ochii tăi albaștri îmi amintesc cu dor,  Îi port mereu în gând dar tot nu mi-e ușor.  Mă rog la Dumnezeu să scap de umilință,  Să-mi găsesc o casă e marea mea dorință,  Căci noi orfanii umblăm cerșind și goi...  Suntem sătui de suferință, foame și nevoi.   Cerșim un colț de pâine, bani și-o haină,  Ne-alungă de la porți și nu ne iau în seamă,  Rana din suflet ne e ascunsă dar doare...  Și suntem atât de mulți în lumea asta mare.  Autor, Ioana Bocicu Visez iubită mamă să mă chemi la tine,  Și cu dragoste și dor să privești la mine...  Apoi ștergându-ți oc

Sezonul sărbătorilor aduce multă fericire, Toată lumea vrea să sărbătorească sărbătorile împreună. Este sosirea Crăciunului și a Anului Nou, Sărbătorește vremurile bune cu cei apropiați și cei dragi. Clopoței, brad carismatic, lumini și decorațiuni uluitoare, Bucurați-vă de sărbători cu o sărbătoare veselă. Mănâncă alimente delicioase, prăjituri, ciocolată, prăjituri și plăcinte, Copiii sunt entuziasmați de petreceri, cadouri și surprize. Fie ca acest sezon sărbători să aducă multă dragoste și plăcere, Un sezon fericit de bucurie și răpire. Să eliberăm orice invidie și răutate din inima noastră, Uită trecutul, hai să începem din nou. Crede în Dumnezeu și roagă-te pentru ca totul să fie bine, Fie ca acest sezon sărbători să răspândească dragoste și bucurie din belșug. Este timpul să ne unim și să fim în armonie, Lăsați acest sezon de sărbători să lumineze casele nevoiașilor.   Autor, Deepti Shakya 31.12.2021  

  AUTOR IOANA RALUCA TRANDAFIR Tu ningi și mă-mpletești lumină, Cu floare ningi, tăcerea mea, Tu lași să curgă verde-n tină, Să curg și eu din om aș vrea. În gust fierbinte, de vin aspru, Acolo tu să mă-ntâlnești, Ori într-un brad spicat în patru De îngeri cu puteri cerești. În aburi fini de scorțișoară Tu zare ningi pe trupul meu, Și păsări pui la subțioară, Să zbor în alb la Dumnezeu. Ah, beau cu tine vremea noastră, De când eram copii creduli, Tu treci din zi în seara-albastră Ori eu m-am dus în fluturi nuli? Hai dă-mi cu noapte de zăpadă, Pe frunte, gât, pomeți fierbinți, Să-mi ningi și zborul cu o spadă Și să mă bei fără să minți. Nu te-ntrerupe și-mpletește Lumină albă-n suflul meu, Spicat în brad voi sta turcește Să-mi guști din rodul curcubeu. Hai dă-mi cu ploaie de zăpadă, Pe șiră, ochi, obraji fierbinți, Să-mi ningi și tălpile să cadă În lacul tău din doi arginți. . AUTOR IOANA RALUCA TRAND

Sfinte bun-al nost părinte, În genunchi venim la tine, Să străbatem din nou drumul Rugăciunii, ce ne ține! De primejdii mari am dat, Stăm cu moartea, față-n față, Ne privește și ne-adună. Nu suntem stăpani pe viață! Ne rugăm azi, împreună, Să nu-nchizi poarta intrării, Lasă-ne ca să venim, Căci acolo noi găsim Ușa largă a iertării, Puterea ca să scăpăm Viețile să ne salvăm! Sus, la tine, la mormant, Ne-om ruga iarăsi, cu toții, Să ne vindeci de urgia Ce ne-a dus în pragul morții! Știm, păcatele le tragem, Încep a ne ustura, Fă minuni, întinde-ți mana Pe noi toți, a ne salva! Liniștea și bucuria Să le resimțim cu toții, Cand pe poarta mănăstirii Vom păși, căci frica morții, Ne-mpresoară și ne leagă... Peste creștet, pune-ți mana, Răul tot îl depărtează, De acolo, din mormant, Te rugăm, tu ne veghează! Căci biserica din suflet Nu se poate dărama, Ci-mpreună ne pricepem, Mai sus, a o ridica. Sfinte bun, al nost' parinte! @Nadia Linul Urian