REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Icoana Maicii Domnului de la Poceaev (Poceaevskaia) este prăznuită pe 23 iulie, pe 8 septembrie și în vinerea din Săptămâna Luminată. A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu se află în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” a Lavrei Poceaev, Ucraina. Icoana este renumită în toată lumea slavă, fiind cinstită ca făcătoare de minuni în Rusia, Bosnia, Serbia, Bulgaria și alte locuri. Alături de creștinii ortodocși vin și oameni de alte confesiuni pentru a cinsti icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Poceaevskaia”. L avra Poceaev, un bastion vechi al Ortodoxiei, adăpostește de aproximativ 400 de ani icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Mutarea icoanei Născătoarei de Dumnezeu la Mănăstirea Poceaev este prăznuită pe 8 septembrie . Minunile săvârșite înaintea Sfintei Icoane a Maicii Domnului sunt numeroase și sunt mărturisite în registrele pe care mănăstirea le ține, cu explicațiile detaliate (și semnăturile) făcute de credincioși care prin rugăciune au d...

  " I coana Maicii Domnului „Pozhayskaia” este prăznuită pe 2 iulie. I coana Maicii Domnului „Pozhayskaia” își are numele de la Mănăstirea Pozhayskaia ce se află în satul Pozhaytse, din apropierea orașului Kaunas, pe râului Neman. Î n anul 1661, Papa Alexandru al VII-lea a oferit această icoană în semn de mulțumire Cancelarului Marelui Ducat al Lituaniei Christofor Sigismund Patsu, fondatorului mănăstirii. I coana a fost pictată pe pânză ovală de către un pictor necunoscut. Experții afirmă că icoana a fost zugrăvită de doi pictori: unul a pictat-o pe Maica Domnului cu Pruncul Hristos, iar celălalt a pictat coroana de flori colorate din jurul acestora. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este zugrăvită cu capul acoperit de o năframă neagră, și privind cu milă și dragoste către cei ce se află înaintea icoanei Sale. M ai târziu, icoana Maicii Domnului a devenit cunoscută în lumea catolică ca „icoană făcătoare de miracole”, și drept mulțumire, pe capul Fecioarei Maria a fost așeza...

  I coana Maicii Domnului Vlahernskaya este prăznuită pe 2 iulie (Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne), pe 7 iulie și în sâmbăta a cincea din Postul Mare (Sâmbăta Imnului Acatist). A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost descoperită la Ierusalim de împărăteasa Evdochia, în timpul vieții Sfântului Eftimie cel Mare (prăznuit pe 20 ianuarie), în vreme ce Sfântul Iuvenalie (prăznuit pe 2 iulie) era Patriarh al Ierusalimului. Sfânta icoană a fost adusă la Constantinopol, unde Sfânta Împărăteasă Pulheria a așezat-o în Biserica din Vlaherne , acolo unde era păstrat și Veșmântul Născătoarei de Dumnezeu (prăznuit pe 2 iulie). A ceastă sfântă icoană este de tip Hodighitria (Îndrumătoarea). De aceea, icoana mai este numită și icoana Maicii Domnului Hodighitria din Vlaherne sau icoana Maicii Domnului „Cea care arată calea” din Vlaherne. Î n anul 626, Patriarhul Serghie al Constantinopolului (610-631) a purtat icoana Domnului Vlahernskaya în pr...

  Icoana Maicii Domnului „Sedmiezerskaya” este prăznuită pe 26 iunie, 28 iulie și 13 octombrie. Aceste trei zile de prăznuire au fost stabilite pentru a cinsti izbăvirea orașului Kazan de epidemia de ciumă din anul 1654-1655 (26 iunie), apoi izbăvirea de epidemia de ciumă din anul 1771 (28 iulie) și mutarea icoanei de la Ustiug la mănăstire (13 octombrie). Numele acestei icoane sfinte vine de la Mănăstirea Sedmiezerskaya, care se traduce „mănăstirea celor șapte lacuri”. Din acest motiv, această icoană mai este denumită și icoana Maicii Domnului „Șapte lacuri”. La începuturi, mănăstirea era înconjurată de șapte lacuri mici, care mai apoi au fuzionat într-unul singur, mai mare. Această mănăstire a fost întemeiată de călugărul Eftimie. El a adus icoana „Sedmiezerskaya” din Ustiug și a așezat-o în biserica mănăstirii nou-înființată (lângă orașul Kazan), în ziua de 13 octombrie 1615. La mijlocul secolului al XVII-lea, orașul Kazan și mare parte din Rusia a fost cuprinsă de ciumă. În scu...

  Icoana Maicii Domnului „Cea iubitoare”, a Peșterilor din Pskov, este prăznuită pe 21 mai, 23 iunie, 26 august, 7 octombrie și în a șaptea duminică după Sfintele Paști. I coana Maicii Domnului „Cea iubitoare” a fost pictată și adusă la Mănăstirea Peșterilor din Pskov prin eforturile depuse de negustorii Vasile și Teodor în anul 1521. Prima consemnare a unei minuni săvârșite de icoană apare în anul 1524. I coana Maicii Domnului „Cea iubitoare”, a Peșterilor din Pskov, împreună cu icoana Adormirii Maicii Domnului sunt cinstite în Biserica Ortodoxă Rusă pentru apărarea orașului Pskov și a Mănăstirii Peșterilor din Pskov în timpul asediului regelui polonez Ștefan Báthory din anul 1581. Auzind că trupele poloneze se apropie, episcopul Pskovului s-a adresat Mănăstirii Pskov-Pecerska cu rugămintea de a aduce în procesiune icoana Maicii Domnului „Cea iubitoare” și icoana Adormirii Maicii Domnului. Î n ajunul luptei decisive, Maica Domnului s-a arătat starețului Dorotei care se ruga î...

  I coana Maicii Domnului „Pimenovskaia” este prăznuită pe 6 iunie. N umele acestei icoane a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu provine de la Mitropolitul Pimen al Moscovei și al Întregii Rusii (1385-1390), care a adus icoana din Constantinopol la Moscova. Nu se știe exact anul în care icoana „Pimenovskaia” a ajuns la Moscova, dar cronicile consemnează că Mitropolitul Pimen a călătorit la Constantinopol de trei ori: 1380 - 1381, 1385 și 1390. În timpul ultimei sale călătorii, Mitropolitul moare în apropiere de Constantinopol. A ceastă icoană a Maicii Domnului este foarte iubită și răspândită prin numeroase copii în Rusia. I coana „Pimenovskaia” a început să izvorască mir bine înmiresmat atunci când a fost dusă în casa negustorului Titrumov. Prin ungerea cu mirul curs din icoană s-au vinedecat mai apoi mulți bolnavi. Obiceiul de a duce icoanele făcătoare de minuni în casele celor neputincioși era foarte răspândit în Rusia. P entru multă vreme, icoana Maicii Domnului „Pimenovsk...

  N umele acestei icoane a Maicii Domnului provine de la Marele Cneaz al Kievului, Igor Olegovici, mult-pătimitorul, care a fost martirizat în fața icoanei pe 19 septembrie 1147. Cneazul Igor Olegovici a fost una dintre victimele luptei pentru tron din Rusia. El a fost întemnițat de Marele Cneaz Iziaslav II Mstislavici în Mănăstirea Pereiaslavl - a Sfântului Ioan. D eparte de idolii acestei lumi, și grav bolnav, el a început să se pocăiască de păcatele sale și a cerut permisiunea de a fi tuns în monahism. Pe 5 ianuarie 1147 a fost tuns în monahism de către Episcopul Eftimie de Pereiaslavl, primind numele Gabriel. La scurt timp după tunderea în monahism el s-a însănătoșit și s-a transferat la Mănăstirea Theodorov din Kiev, unde a devenit schimonah. Departe de jocurile politice, Igor s-a dedicat în întregime nevoințelor monahale. C u toate acestea, noii conducători de la Kiev se gândeau la uciderea călugărului, de teama ca să nu revendice Cnezatul. În ziua de 19 septembrie 1147, ...

  I coana Maicii Domnului „Chezașa celor păcătoși” este prăznuită pe 7 martie, 29 mai și în joia de după Duminica Tuturor Sfinților. A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este cunoscută sub acest nume datorită inscripției: „Eu sunt Chezașa celor păcătoși dinaintea Fiului meu, care m-a încredințat că îi va auzi pe ei, iar cei ce îmi vor aduce bucurie prin ascultarea lor vor primi bucurie veșnică prin mine”. M aica Domnului este reprezentată ținând pe Pruncul Hristos pe mâna stângă. Mâna ei dreaptă este ținută în mâinile Fiului, astfel: degetul ei mare este ținut de Prunc cu mâna dreaptă, iar degetul cel mic ‒ de mâna stângă a Acestuia. Acest gest semnifică faptul că Fecioara Maria este Chezașă (Mijlocitoare) pentru toți păcătoșii care îi cer ajutorul. D eși nu se cunoaște originea acestei icoane (când a apărut sau cine a pictat-o), se crede că la baza zugrăvirii ei a contribuit un verset din Acatistul Acoperământului Maicii Domnului: „Bucură-te, Cea care întinzi ...

  I coana Maicii Domnului „Chezașa celor păcătoși” este prăznuită pe 7 martie, 29 mai și în joia de după Duminica Tuturor Sfinților. A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este cunoscută sub acest nume datorită inscripției de pe icoană: „Eu sunt Chezașa celor păcătoși dinaintea Fiului meu, care m-a încredințat că îi va auzi pe ei, iar cei ce îmi vor aduce bucurie prin ascultarea lor, vor primi bucurie veșnică prin Mine”. Î n această icoană, Maica Domnului este reprezentată ținând pe Pruncul Hristos pe mâna stângă. Mâna ei dreaptă este ținută în mâinile Fiului, astfel: degetul ei mare este ținut de Prunc cu mâna dreaptă, iar degetul cel mic ‒ de mâna stângă a Acestuia. Acest gest semnifică faptul că Fecioara Maria este Chezașă (Mijlocitoare) pentru toți păcătoșii care îi cer mijlocirea. D eși nu se cunoaște originea acestei icoane (când a apărut sau cine a pictat-o), se crede că la baza zugrăvirii ei a contribuit un verset din Acatistul Acoperământului Maicii Domn...

  Icoana Maicii Domnului „Nicene” (din Niceea) este prăznuită pe 28 mai. Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a proslăvit prin minuni în anul 304. În timp ce orașul Niceea (astăzi Iznik – oraș din nord-vestul Turciei) a fost asediat de către armata lui Amir, un bărbat care se numea Constantin a necinstit icoana Maicii Domnului. Acesta a aruncat cu o piatră în icoana Fecioarei, după care a călcat-o în picioare. În noaptea ce a urmat, Maica Domnului i s-a arătat în vis profanatorului icoanei Sale și i-a spus: „Mi-ai adus o mare insultă! Această faptă a ta îți este spre pierzare”. Dar cuvintele Născătoarei de Dumnezeu nu l-au determinat pe Constantin să se pocăiască. Pedeapsa lui a venit repede. Într-una din zile, pe când orașul era atacat, în timpul luptei, Constantin a fost lovit pe neașteptate în cap de o piatră care l-a doborât, ucigându-l pe loc. Istorisirea despre moartea acestui om, la scurt timp după ce lovise icoana Maicii Domnului din Niceea, a fost menționa...

  I coana Maicii Domnului „Bucurie neașteptată” este prăznuită pe 9 decembrie , 25 ianuarie și 1 mai . Această icoană a fost pictată în amintirea unei minuni săvârșite în fața icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. U n tânăr ce era stăpânit de o grea patimă trupească, dar care avea evlavie către Maica Domnului , s-a rugat într-o zi în fața icoanei Maicii Domnului, înainte să meargă să păcătuiască din nou. Terminându-și rugăciunea și, ridicând privirea către icoană, a văzut că Pruncul Iisus avea răni pe mâini și pe picioare , din care curgea sânge. Privind mai atent, el a observat că și chipul Maicii Domnului se mișca, fiind ca și viu. Î ngrozit de ce vedea, el a exclamat: „O, Preasfântă Maică, cine a făcut aceasta?”. Atunci, Maica Domnului din icoană i-a glăsuit: „Tu și ceilalți păcătoși, prin păcatele voastre, răstigniți pe Fiul meu încă o dată”. C onștientizând adâncul păcătoșeniei sale, tânărul ceru milă prin rugăciuni stăruitoare cu lacrimi către Preasfânta Fecioară...

  A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a proslăvit în anul 1692. Înainte de a fi preamărită, icoana era așezată în Biserica închinată Sfântului Arhidiacon Ștefan, ce se afla în cimitirul din orașul Tambov. L a cererea unui creștin grav bolnav, icoana a fost luată din biserică și adusă la casa celui suferind. Acestuia i se descoperise în vis că se va vindeca de suferința sa, dacă înaintea acestei icoane se vor săvârși rugăciuni pentru el. În timp ce preotul a săvârșit Sfântul Maslu, bolnavul s-a rugat fierbinte înaintea icoanei Maicii Domnului pentru însănătoșirea sa. În mod minunat, la finalul slujbei, creștinul era vindecat. Î n ziua de 29 martie 1888, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a hotărât ca icoana Maicii Domnului din Tambov să fie trecută în sinaxar, având ca dată de prăznuire, ziua în care s-a înfăptuit minunata vindecare.

  E ste o icoană care a fost adusă la Murom din Kiev, de către apostolul acestei zone îndepărtate, Prințul Sfânt Constantin, în sec. XII. A cesta a încercat să-i convingă pe păgânii din Murom să se convertească la creștinism, dar ei nu au acceptat ci au hotărât să-l asasineze. Sfântul însă a venit între păgâni cu Icoana Maicii Domnului pe care o adusese de la Kiev, cunoscând intențiile lor. Harul care se răspândea de la Maica Domnului, din expresia feței sale, a mișcat inimile păgânilor. Ei au cerut iertare prințului și au dorit botezul creștin. M ai târziu, Sfântul Vasile de Riazan a fost ajutat de Sfânta Icoană să meargă pe apa râului Oka, pe mantia sa, de la Murom la Riazan, având Icoana în brațe, contra curentului. Sfântul episcop fusese acuzat pe nedrept de păcat, iar locuitorii cetății păstorite de el doreau să-l judece și să-l omoare. Toată noaptea el se rugase lui Dumnezeu și Maicii Domnului să-l ajute, apoi luase Icoana cu sine. Mersul lui minunat a arătat cetățenilor ...

  A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a aflat inițial într-una din bisericile ortodoxe din regiunea Moghilău (Belarus). După încheierea Uniației (1596), icoana a trecut în posesia catolicilor, și a fost așezată în mănăstirea catolică Belânici. Această mănăstire a fost înființată în perioada 1622-1624, de către Marele Hatman al Lituaniei, Lev Sapega, pe malurile râului Druță, la 45 de vestre (unitate de lungime = 1,067 km) de Moghilău. Î n anul 1832, mănăstirea a fost desființată, biserica mănăstirii devenind biserică parohială. Apoi, în anul 1876, icoana a ajuns din nou în posesia ortodocșilor odată cu preluarea și restaurarea bisericii. Pe 12 aprilie a aceluiași an, biserica a primit hramul Nașterea Maicii Domnului, odată cu sfințirea ei de către un episcop ortodox. Acesta a săvârșit prima Liturghie pe masa Sfântului Altar. I coana Maicii Domnului „Belâniciskaia” este cinstită în întreaga lume creștină.

  I coana Maicii Domnului „Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră” a fost zugrăvită de maicile Mănăstirii Leushinski cu binecuvântarea sfântului Ioan de Kronstandt în anul 1894. Însuși sfântul Ioan a sfințit-o și s-a rugat dinaintea ei numind-o „Mântuitoarea Rusiei”. T rei ani mai târziu, sfântul Ioan l-a binecuvântat pentru rugăciune și nevoință dinaintea acestei icoane pe sfântul Serafim de Virița, care pe atunci viețuia încă în lume, spunându-i: – Vei fi schimnic al Lavrei Alexandru Nevski. Roagă-te pentru mântuirea Rusiei înaintea acestei icoane. Ș i îi porunci să repete nevoința sfântului Serafim de Sarov: să se roage Preacuratei Maici a Domnului să trimită pace țării. D upă mutarea sa la Virița, în anul 1937, sfântul Serafim se rugă dinaintea acestei icoane 1000 de zile și nopți, cerând Maicii Domnului să trimită pace Rusiei. O dată, o familie și-a adus pruncul bolnav de la Sankt Petersburg la sfântul Serafim să se roage pentru sănătatea copilului, însă când intrar...

  A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu mai este numită și icoana Maicii Domnului „Muntele umbrit”. I coana Maicii Domnului s-a aflat pentru aproximativ 250-300 de ani într-una din mănăstirile de monahi din Tver, până când a fost dăruită de stareț lui Cosma Volcianinov, unul din ctitorii mănăstirii. Icoana a fost transmisă în familia ctitorului din generație în generație, până când un strănepot a lui Cosma a considerat-o învechită și a aruncat-o într-un pod. T ânărul era cunoscut pentru insultele pe care i le aducea soției sale în mod repetat. Necăjindu-se tare, femeia și-a pus în gând să se sinucidă într-o baie părăsită din casă. Î n drum spre baie, i s-a arătat un monah care i-a spus: Unde te duci, tu nefericito? Întoarce-te în casa ta, caută icoana Maicii Domnului „Muntele umbrit”, roagă-te înaintea ei și vei trăi în pace cu soțul tău . U imită fiind, femeia s-a întors acasă și a povestit cele întâmplate familiei. Aceștia chiar au mers și au căutat călugărul...

  I coana Maicii Domnului „Lubiatov” este prăznuită pe 19 martie. A ceastă sfântă icoană a Maicii Domnului, care datează din secolul al XV-lea, s-a aflat pentru o vreme spre închinare în biserica Mănăstirii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Lubiatov, regiunea Pskov. P e spatele icoanei era prinsă înainte o plăcuță de argint cu o inscripție datând din anul 1890. D in inscripție aflăm că țarul Ivan cel Groaznic a venit în anul 1570 să pedepsească locuitorii din Pskov pentru o presupusă trădare. Novgorodul și Pskovul erau bănuite de țar că s-au aliat cu Prințul Lituaniei. Aflând aceasta, locuitorii din Pskov s-au rugat cu toții, în prima săptămână a Postului Mare , ca Țarul să se îmblânzească și să-și schimbe hotărârea. Î n drumul său spre Pskov, țarul a poposit la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Lubiatov. Î n timpul Utreniei, pe când se ruga înaintea icoanei Maicii Domnului, el a strigat: „ Fiți milostivi în sufletele voastre, puneți înapoi săbiile și opriți uciderea!”. G...

  O Icoană de pază la granița ruso-chineză F luviul Amur (Tamur), numit de chinezi „Fluviul dragonului negru", reprezintă astăzi granița naturală dintre China și Rusia, pe mai multe sute de km. Pe malul rus al fluviului, în orașul Blagoveșcensk, în biserica Buneivestiri, se află paznica de frontieră: Icoana Albazin a Maicii Domnului, recunoscută de toți localnicii drept ocrotitoare a credincioșilor, și făcătoare de minuni. N umele Icoanei, „Albazin", provine de la fortăreața Albazin de pe apa Amurului, ridicată în 1650 de către conducătorul cazac Hierotheus Khabarov, pe locul așezării prințului daurian Albaza. De fapt, cazacii au poposit în zonă abia în sec. XVII. Aici viețuiau populațiile păgâne de daurieni și tungusieni. C azacii au conviețuit cu băștinașii, ridicând deci fortăreața Albazin. Chinezii au sesizat situația și au atacat, o primă confruntare având loc la 24 martie 1652. Deși la început rușii au rezistat, chinezii au atacat continuu, până când, în 1658, au ...

  I coana Maicii Domnului „a Semnului” (a Rădăcinii din Kursk) este prăznuită pe 8 martie, 8 septembrie și 27 noiembrie. I coana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „a Semnului” (a Rădăcinii din Kursk) a fost descoperită pe 8 septembrie 1295 în pădure, nu departe de orașul Kursk (Rusia). Un vânător a găsit-o cu fața în jos la rădăcinile unui stejar bătrân. De îndată ce a ridicat icoana, un izvor cu apă limpede a țâșnit din pământ din locul în care a fost ridicată. Și în prezent acest izvor se află în acel loc. V ânătorul a construit un paraclis mic de lemn, în cinstea icoanei descoperite. Din acel moment, oamenii au venit pentru a cinsti Icoana Maicii Domnului „a Semnului”, numită și „a Rădăcinii din Kursk” (pentru că a fost găsită la rădăcinile unui stejar). Aici au avut loc multe minuni datorită icoanei: Î n 1383, preotul Bogoliub care trăia aproape și slujea în paraclis a fost capturat de către tătarii care invadaseră Rusia. Tătarii au incendiat paraclisul și au rupt icoa...

  I coana Maicii Domnului „Chezașa celor păcătoși” este prăznuită pe 7 martie, 29 mai și în joia de după Duminica Tuturor Sfinților. A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este cunoscută sub acest nume datorită inscripției de pe icoană: „Eu sunt Chezașa celor păcătoși dinaintea Fiului meu, care m-a încredințat că îi va auzi pe ei, iar cei ce îmi vor aduce bucurie prin ascultarea lor, vor primi bucurie veșnică prin Mine”. Î n această icoană, Maica Domnului este reprezentată ținând pe Pruncul Hristos pe mâna stângă. Mâna ei dreaptă este ținută în mâinile Fiului, astfel: degetul ei mare este ținut de Prunc cu mâna dreaptă, iar degetul cel mic ‒ de mâna stângă a Acestuia. Acest gest semnifică faptul că Fecioara Maria este Chezașă (Mijlocitoare) pentru toți păcătoșii care îi cer mijlocirea. D eși nu se cunoaște originea acestei icoane (când a apărut sau cine a pictat-o), se crede că la baza zugrăvirii ei a contribuit un verset din Acatistul Acoperământului Maicii Domn...