REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

Tăcerea mea arde In lucruri sfinte… Eu, din triumful clipei Nu am mai vândut Nici lacrimi, nici durere ! Tăcerea mea arde In lucruri sfinte… Eu, am clădit metafore Din mii de cuvinte Să te iert o, viața mea ! Tăcerea mea arde In lucruri sfinte… Eu, îngenunchind sub cruce Mă uit cum toți mă urcă, Mă bat în cuie, apoi mă sărută ?!

Predică la Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic (Despre păstrarea dreptei credințe) Trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul și Duhul Sfânt și Acești trei Una sunt! (I Ioan 5, 7) H ristos a înviat ! I ubiți credincioși, A stăzi, în Duminica a 7-a după Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă prăznuiește primul Sinod Ecumenic al lumii creștine, care a avut loc în anul 325 în orașul Niceea, pentru a condamna erezia, adică învățarea greșită, eretică a lui Arie. Sinodul s-a organizat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare cu mama sa Elena, la cererea Sfinților Părinți de atunci, fiind primul împărat creștin din lume (306-337). C e este un sinod ecumenic? Este adunarea tuturor marilor ierarhi ortodocși - episcopi, mitropoliți și patriarhi din toată lumea, cu scopul de a discuta unele învățături de credință creștină neclare încă, și de a le fixa în legi fixe, neschimbabile, numite dogme. De asemenea, un sinod ecumenic judecă și condamnă toate abaterile de

Fapte 20, 16-18; 28-36 16 Căci Pavel hotărâse să treacă cu corabia pe lângă Efes, ca să nu i se întâmple să întârzie în Asia; pentru că el se grăbea ca de ziua Cincizecimii, de i-ar fi cu putință, să fie la Ierusalim. 17 Și trimițând din Milet la Efes, i-a adunat la el pe preoții Bisericii. 18 Și dacă au venit la el, le-a zis: „Voi știți cum m'am purtat eu cu voi în toată vremea, din ziua cea dintâi când am venit în Asia,

"Odată, când am fost la Muntele Athos, acum mulţi ani, am rămas entuziasmat de căldura cu care am fost primiţi de călugări. Ce primitori erau! Ce înţelegători! Şi i-am spus unui călugăr: Oriunde aş intra aici, în mănăstiri şi schituri, pe oricine aş vedea, parcă l-am cunoscut din copilărie. Ce mi-a răspuns călugărul? Zice: Noi, ortodocşii, ne iubim înainte să ne cunoaştem". (Părintele Rafail Noica)

De vreme ce ziua Duminicii îmi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om, pentru aceasta iubitorule de oameni, Doamne, mă închin Ție și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari, ce ai făcut la toate zidirile Tale. Cu adevărat se bucură și se veselește inima mea, când stau și cuget, că numai Tu singur ești Dumnezeu, sfânt, înțelept, milostiv, purtător de grijă, bun, puternic, necuprins, și în scurte cuvinte, vreo bunătate și vreo mărire nu-Ți lipsește. Mă bucur încă, că Tu ești un Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Să se tulbure, Domnul meu, toți cei ce se închină la alți dumnezei: că nu este alt Dumnezeu afară de Tine. Pentru aceasta fă să sporească creștinii la fieștece mărire și bunătate, de vreme ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Ți se închină și-Ți slujesc pururea cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte Sfinte, miluiește-mă! O, binecuvântate Fiule al lui Dumnezeu, mân

Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească. Precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit. Şi acum, preaslaveste-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea. Aratat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; Pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe car

Sfanta Evanghelie dupa Ioan 21 (1-14) După acestea, Iisus S-a arătat iarăşi ucenicilor la Marea Tiberiadei, şi S-a arătat aşa: Erau împreună Simon-Petru şi Toma, cel numit Geamănul, şi Natanael, cel din Cana Galileii, şi fiii lui Zevedeu şi alţi doi din ucenicii Lui. Simon-Petru le-a zis: Mă duc să pescuiesc. Şi i-au zis ei: Mergem şi noi cu tine. Şi au ieşit şi s-au suit în corabie, şi în noaptea aceea n-au prins nimic. Iar făcându-se dimineaţa, Iisus a stat la ţărm; dar ucenicii n-au ştiut că este Iisus. Deci le-a zis Iisus: Fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare? Ei I-au răspuns: Nu. Iar El le-a zis: Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei şi veţi afla. Deci au aruncat-o şi nu mai puteau s-o tragă de mulţimea peştilor. Şi a zis lui Petru uceniul acela pe care-l iubea Iisus: Domnul este! Deci Simon-Petru, auzind că este Domnul, şi-a încins haina, căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat în apă. Şi ceilalţi ucenici au venit cu corabia, căci nu erau departe de ţărm, ci la două sute

Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic Trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt şi Aceşti trei Una sunt! (I Ioan 5, 7) Iubiţi credincioşi, Astăzi, în Duminica a 7-a după Sfintele Paşti, Biserica Ortodoxă prăznuieşte primul Sinod Ecumenic al lumii creştine, care a avut loc în anul 325 în oraşul Niceea, pentru a condamna erezia, adică învăţarea greşită, eretică a lui Arie. Sinodul s-a organizat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare cu mama sa Elena, la cererea Sfinţilor Părinţi de atunci, fiind primul împărat creştin din lume (306-337). Ce este un sinod ecumenic? Este adunarea tuturor marilor ierarhi ortodocşi - episcopi, mitropoliţi şi patriarhi din toată lumea, cu scopul de a discuta unele învăţături de credinţa creştină neclare încă, şi de a le fixa în legi fixe, neschimbabile, numite dogme. De asemenea, un sinod ecumenic judeca şi condamna toate abaterile de credinţă, străine de învăţătura Sfintei Evanghelii şi a Sfinţilor Părin

Viața Cuviosului Isachie Mărturisitorul, egumenul mănăstirii Dalmația D upă aflarea cinstitei și de viață făcătoare Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos și după împărăția marelui Constantin, a pătruns în Biserica lui Hristos tulburarea și eresul lui Arie. Adică, balaurul cel mult pestriț, vrăjmașul cel cu multe capete și cel de-a pururea al neamului creștinesc, dar mai ales urîtor al lui Hristos, Mîntuitorul nostru și vrăjmaș al sfintei credințe. T ulburarea și eresul acela, fiind băgat în Biserica lui Dumnezeu, prin vicleșugul său cel cu rea meșteșugire, a îndemnat pe Valent păgînul și nelegiuitul împărat, ca să apere și să lățească eresul lui Arie. Deci, acel împărat a ridicat prigonire contra celor dreptcredincioși și a poruncit să închidă sfintele biserici, ca să nu se săvîrșească obișnuitele jertfe dumnezeiești. Pe altele le-a prefăcut în grajduri de cai, iar pe altele le-a dărîmat pînă în temelie. El a lungit acea răutate multă vreme, încît le era mare tînguire și pl

Nu crezi tu că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl este întru Mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la Mine, ci Tatăl - Care rămâne întru Mine - face lucrările Lui. Credeţi Mie că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl întru Mine, iar de nu, credeţi-Mă pentru lucrările acestea. Adevărat, adevărat zic vouă: cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. Şi orice veţi cere întru numele Meu, aceea voi face, ca să fie slăvit Tatăl întru Fiul. Dacă veţi cere ceva în numele Meu, Eu voi face. De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi! Nu vă voi lăsa orfani: voi veni la voi. Încă puţin timp şi lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veţi vedea, pentru că Eu sunt viu şi voi veţi fi vii. În zi

Condacul Sfântului Cuvios Isaachie Mărturisitorul Glasul 8     Ca niște pârgă a firii...  C a un credincios plăcut al lui Dumnezeu, aprinzându-te cu râvnă, pentru Biserica lui Hristos, zăbalele lui Valent ai ținut și pentru închiderea Bisericii, moartea lui cea pierzătoare proorocește mai înainte ai spus, preacuvioase. Pentru aceasta roagă-te pururea pentru noi, cei ce te cinstim, Preafericite Isaachie.

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul Troparul Sfântului Cuvios Isaachie Mărturisitorul, glasul al 8-lea: Î ntru tine părinte cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Isaachie, duhul tău. Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmosul: S ă cântăm Domnului, Celui Ce a povățuit pe poporul Său prin Marea Roșie, cântare de biruință, că S-a preaslăvit. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Isaachie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. F iind eu omorât de patimi, înviază-mă cu rugăciunile tale, părinte, ca unul ce stai acum cu multă îndrăzneală înaintea vieții celor vii. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Î nlăuntrul inimii tale primind strălucirea cea fără materie te-ai luminat și toată negura patimilor ai pierdut, Sfinte Părinte Isaa

Troparul Sfântului Cuvios Isaachie Mărturisitorul Glasul 8 Î ntru tine părinte cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Isaachie, duhul tău.

30.05.1492  - Începe construcția bisericii Sf. Gheorghe de la Curtea domneasca din Hârlau, primul monument moldovenesc cu pictura exterioara datnd din vremea lui Petru Rares

Un tânăr urcase o scară lungă de la pământ la cer şi când a ajuns acolo, a bătut la uşa Raiului. “Cine este acolo?”, a întrebat o voce de dincolo. “Eu”, răspunse tânărul cu voce tare, încrezător în sine. “Cu cine eşti?”, l-a întrebat din nou vocea dinlăuntru. “Cu nimeni. Sunt singur. Deschideţi-mi, vă rog”. “Îmi pare foarte rău, nu-ţi pot deschide pentru că avem poruncă să nu deschidem celor ce vin aici singuri, fără să aducă pe cineva cu ei, cărora le-au salvat sufletele”. Şi tânărul a trebuit să coboare pe pământ, spre a împlini cuvintele îngerului.

Doamne Iisuse Hristoase, Judecătorul meu Preadrept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai. Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alunga întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca să mă bucur de Fata Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune că o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din mor

Sfântul Isaachie a trăit în secolul al IV-lea. Pentru că împăratul Valens Arianul (364-378) prigonea Ortodoxia, pustnicul Isaachie vine în Constantinopol spre a-i întări pe creştini şi a cere împăratului bisericile ortodoxe date arienilor. Este supus la multe chinuri şi îi proroceşte împăratului moartea pentru că nu a înapoiat ortodocşilor bisericile luate şi date arienilor. Împăratul Valens va muri în lupta cu barbarii. Sfântul Isaachie este rugat de împăratul Teodosie cel Mare să rămână în Constantinopol. Aristocratul Saturnin a zidit o sfântă mănăstire pentru Avva Isaachie, unde a vieţuit până la moartea sa, săvârşind multe minuni. Înaintea morţii lui, Sfântul Isaachie l-a numit pe ucenicul său, Dalmatus, stareţ în locul lui. De la numele noului stareţ, mănăstirea a luat mai târziu numele de Mănăstirea Dalmaţilor. Tot astăzi, facem pomenirea: - Sfintei Macrina cea Bătrână şi Sfântului Vasilie; - Sfântului Mucenic Natalie; - Sfântului Cuvios Varlaam; - Sfinţilor Mucenici Romano ş

Copiii plâng printre vise rănite ; În poezia clipei mereu ei înfloresc! Copiii sunt doruri ascunse în ispite, Sunt simplitatea noastră-ntru firesc ! Copiii mărturisesc lacrimi oprite, Iubirile noastre-n ei nu putrezesc… Copiii plâng printre vise rănite ; În poezia clipei mereu ei înfloresc! Copiii sunt zariștea focurile oprite ; Întrânșii ard speranțe și se-nzidesc Dorințele noastre, multe ne-mplinite, Multe pentru care zeii mai trăiesc… Copiii plâng printre vise rănite ; În poezia clipei mereu ei înfloresc! (

Canon de rugăciune către Sfânta Muceniță Teodosia, fecioara Troparul Sfintei Mucenițe Teodosia, fecioara, glasul al 4-lea: L a fapta bună muceniță, cu osârdie deprinzându-te, te-ai făcut vas iubit al lui Hristos și locaș iubit al Preasfântului Duh. Pentru aceasta ai rușinat pe vrăjmașul, cel ce se luptă cu neamul omenesc, bine pătimind și arătat cu sabia credinței ai ucis pe cel cu nume de fiară, Teodosia; și bucurându-te te-ai mutat la cer, cerând pururea mare milă, celor ce cu credință te cinstesc pe tine. Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmosul: A dâncul Mării Roșii cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de demult cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustiu o a biruit. Stih: Sfântă Muceni ț ă Teodosia, roagă-te lui Domnezeu pentru noi. D umnezeu, Cel Ce de bună voie S-a suit pe Cruce și S-a făcut ție Teodosia cale de pătimire, căci surpând pe tiranul, l-a făcut să se batjocorească de mucenici, ca o vrabie. Stih: Sfântă Muceni ț ă T

Condacul Sfintei Mucenițe Teodosia, fecioara Glasul 2 Căutând cele de sus... C u ostenelile ai câștigat viața cea fără osteneală și în sângiurile tale ai înecat pe vrăjmașul cel spurcat al Bisericii lui Hristos, prealăudată și te bucuri cu oștile cele de sus, acoperind pe cei ce săvârșesc pomenirea ta.

Troparul Sfintei Mucenițe Teodosia, fecioara Glasul 4 L a fapta bună muceniță, cu osârdie deprinzându-te, te-ai făcut vas iubit al lui Hristos și locaș iubit al Preasfântului Duh. Pentru aceasta ai rușinat pe vrăjmașul, cel ce se luptă cu neamul omenesc, bine pătimind și arătat cu sabia credinței ai ucis pe cel cu nume de fiară, Teodosia; și bucurându-te te-ai mutat la cer, cerând pururea mare milă, celor ce cu credință te cinstesc pe tine.

Poarta grija de sufletul tau si tu te odihnesti Un frate l-a întrebat pe Stareţ, zicînd: Se cuvine a-mi tăia voia şi întru cele bune şi întru cele de mijloc, sau numai întru cele ce par a ajunge călcare a poruncii lui Dumnezeu? Şi, dacă porunca se va afla peste aşezarea mea, sînt dator a mă lepăda, ca să nu-mi vină mie scîrbă şi tulburare pe urmă? Şi a răspuns Stareţul: Frate, cel ce voieşte a fi monah este dator a nu-şi face voia sa în vreun lucru nicidecum. Şi, învăţîndu-ne pe noi aceasta, Hristos a zis: „Nu am venit în lume ca să fac voia Mea.” Căci cel ce voieşte a o face pe aceasta şi a se lepăda de aceea fie se arată pe sine mai socotitor decît cel ce îi porunceşte lui, fie se batjocoreşte de draci. Care sînt amîndouă rele şi drăceşti, întrucît eşti dator a asculta întru toate, căci stareţul tău care porunceşte ridică judecata ta ca cel căruia i se cere răspuns pentru tine. Iar dacă ţi se va părea grea cea poruncită, întreabă-l pe dînsul şi lasă lucrul la socoteala lui. Iar