REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

9 Căci mi se pare că pe noi, apostolii, Dumnezeu ne-a arătat ca pe cei din urmă oameni, ca pe niște osândiți la moarte; fiindcă priveliște f lumii ne-am făcut, și îngerilor, și oamenilor. 10 Noi suntem nebuni pentru Hristos, dar voi, înțelepți întru Hristos; noi suntem slabi, dar voi, tari; voi sunteți ținuți în slavă, dar noi în necinste! 11 Noi până'n ceasul de acum flămânzim și însetăm, suntem goi și suntem pălmuiți și pribegim 12 și ne ostenim lucrând cu mâinile noastre. Ocărâți fiind, binecuvântăm; prigoniți fiind, răbdăm; 13 defăimați fiind, mângâiem. Ca gunoiul lumii am ajuns, lepădătura tuturor pân'acum. 14 Nu ca să vă rușinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc ca pe niște copii ai mei iubiți. 15 Că de-ați avea zeci de mii de învățători g în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți; că pe voi eu v'am născut întru Hristos Iisus prin Evanghelie. 16 Așadar, vă rog eu pe voi: călcați pe urmele mele h !

Prochimen, al Tuturor Sfinților, glasul al 7-lea (Psalm 31: 12, 1) B ucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților. Stih: Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele. Alt prochimen, pentru cei morți, glasul al 6-lea (Psalm 24: 14, 1-2) S ufletul lor întru bunătăți se vor sălășlui și seminția lui va moșteni pământul. Stih: Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu. 23 Toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate folosesc. Toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc. 24 Nimeni să nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale celuilalt. 25 Mâncați tot ce se vinde în măcelărie, fără să puneți întrebări pe temei de conștiință, 26 căci al Domnului e pământul și plinirea lui. 27 Dacă cineva dintre necredincioși vă cheamă la masă și vreți să vă duceți, mâncați orice vă este pus înainte, fără să puneți nici o întrebare pe temei de conștiință. 28 Dar dacă cineva vă va spune: Aceasta este din jertfa idolilor!, să nu mâncați, din pricina celui ce v'a spus și p

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 11 Dar când Chefa a venit în Antiohia, eu pe față i-am stat împotrivă, căci vrednic era de înfruntare. 12 Fiindcă înainte de a fi venit unii de la Iacob, el mânca împreună cu păgânii; dar când au venit aceia, el se ferea și se ținea deoparte, temându-se de cei din tăierea'mprejur. 13 Și'mpreună cu el s'au fățărnicit h și ceilalți iudei, încât până și Barnaba a fost atras în fățărnicia lor. 14 Dar când eu am văzut că ei nu calcă drept, după adevărul Evangheliei, i-am zis lui Chefa, în fața tuturor: Dacă tu, care ești iudeu, trăiești ca păgânii și nu ca Iudeii, de ce-i silești pe păgâni să trăiască precum Iudeii? 15 Noi suntem din fire iudei, iar nu păcătoși dintre păgâni; 16 știind însă că omul nu se îndreptățește i din faptele legii j , ci numai prin credința în

  Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 5 Aveți în voi gândirea aceasta, care era și în Hristos Iisus: a 6 Cel ce dintru'nceput fiind b în chipul c lui Dumnezeu a socotit că a fi El întocmai cu Dumnezeu nu e o prădare d , 7 dar S'a golit pe Sine e luând chip de rob, devenind asemenea oamenilor și la înfățișare aflându-Se ca un om; 8 S'a smerit pe Sine făcându-Se ascultător până la moarte - și încă moarte de cruce! 9 Pentru aceea, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume care-i mai presus de orice nume, 10 pentru ca'ntru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cerești, al celor pământești și al celor dedesubt, 11 și să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl. A liluia, glasul al 8-lea (Psalm 44: 12, 14)

  Prochimen, glasul al 8-lea (Psalm 18: 4, 1) Î n tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor. Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria. 6 Dar cei ce par a fi ceva e - oricine-ar fi fost ei cândva, nu mă privește; Dumnezeu nu caută la fața omului -, cei ce par a fi ceva nu mi-au adăugat nimic, 7 ci dimpotrivă, văzând că mie mi-a fost încredințată Evanghelia pentru cei netăiați împrejur, după cum lui Petru pentru cei tăiați împrejur 8 - căci Cel ce a lucrat prin Petru în apostolia tăierii'mprejur a lucrat și prin mine la neamuri - 9 și cunoscând harul ce mi-a fost dat, Iacob și Chefa și Ioan, cei socotiți a fi stâlpi, ne-au dat mie și lui Barnaba mâna dreaptă în semn de părtășie f , pentru ca noi să binevestim la neamuri, iar ei la cei tăiați împrejur, 10 numai să ne aducem aminte de săraci g , ceea ce tocmai m'am și străduit să fac. A liluia, glasul 1 (Psalm 88: 6, 8) Stih 1: Lăuda-vor cerurile minun

Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 3 de vreme ce voi căutați o dovadă că'ntru mine grăiește Hristos, Cel ce nu este slab față de voi, ci puternic întru voi. 4 Că deși a fost răstignit în virtutea slăbiciunii, El, dimpotrivă, este viu în virtutea puterii lui Dumnezeu. Că și noi suntem slabi întru El, dar vom fi vii împreună cu El, prin puterea lui Dumnezeu față de voi. 5 Cercetați-vă pe voi înșivă dacă sunteți în credință, puneți-vă la'ncercare; sau cumva voi nu recunoașteți că Hristos Iisus este întru voi? în afară numai dacă sunteți ne'ncercați a . 6 Nădăjduiesc însă că veți cunoaște că noi nu suntem ne'ncercați. 7 Și ne rugăm lui Dumnezeu ca voi să nu săvârșiți nimic rău; nu ca să ne arătăm noi încercați, ci pentru ca voi să faceți binele, iar noi să fim ca niște ne'nce

 

Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 10 De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos; căci când sunt slab, atunci sunt tare... 11 Devenit-am nebun lăudându-mă; voi m'ați silit; căci se cuvenea ca voi să mă vorbiți de bine, pentru că eu întru nimic nu sunt mai prejos decât acești prea-foarte dintre apostoli, cu toate că nu sunt nimic. 12 Semnele apostolului f s'au arătat la voi întru toată răbdarea, în semne, în minuni și'n puteri. 13 Căci cu ce sunteți voi mai prejos decât celelalte Biserici, fără numai că eu nu v'am fost povară? Iertați-mi această nedreptate!... g 14 Iată, a treia oară sunt gata să vin la voi; și nu vă voi fi povară, că nu pe ale voastre le caut, ci pe voi. Fiindcă nu copiii sunt datori să agonisească pentru părinți, ci păr

Prochimen, al Tuturor Sfinților, glasul al 7-lea (Psalm 31: 12, 1) B ucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților. Stih: Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele. Alt prochimen, pentru cei morți, glasul al 6-lea (Psalm 24: 14, 1-2) S ufletul lor întru bunătăți se vor sălășlui și seminția lui va moșteni pământul. Stih: Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu. 6 Celor desăvârșiți e însă le grăim înțelepciunea, dar nu înțelepciunea acestui veac, nici a stăpânitorilor acestui veac f , care sunt pieritori, 7 ci grăim înțelepciunea lui Dumnezeu cea întru taină g , cea ascunsă, pe care Dumnezeu mai înainte de veci a rânduit-o spre slava noastră, 8 pe care nimeni din stăpânitorii acestui veac n'a cunoscut-o; că dacă ar fi cunoscut-o, nu L-ar fi răstignit pe Domnul slavei; 9 ci precum este scris: Pe cele ce ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s'au suit, pe acelea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc.

 

Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 7 Ci precum întru toate prisosiți - în credință, în cuvânt, în cunoștință, în toată sârguința, în iubirea voastră către noi - așa și'n acest dar să prisosiți. 8 N'o spun ca pe o poruncă, ci ca prin sârguința altora să pun la'ncercare și curăția iubirii voastre. 9 Căci cunoașteți harul Domnului nostru Iisus Hristos; că El, bogat fiind, a sărăcit de dragul vostru, pentru ca voi prin sărăcia Lui să vă îmbogățiți. 10 Și'n această privință vă dau un sfat: că aceasta vă este de folos vouă, cei ce încă de anul trecut ați început nu numai să faceți, ci și să voiți. 11 Duceți dar acum fapta până la capăt, așa încât ardoarea voastră de a voi să fie tot una cu aceea de a și îndeplini din ceea ce aveți. 12 Căci dacă e vorba de ardoare, ea e bineprimită după cât are cineva,

1 Vă aduc însă aminte, fraților, de Evanghelia pe care v'am binevestit-o, pe care ați și primit-o, întru care și stați cu tărie, 2 prin care și sunteți mântuiți dacă o țineți cu tărie așa cum v'am binevestit-o eu; dacă nu, în zadar ați crezut. 3 Căci înainte de toate v'am predat ceea ce și eu am primit: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, potrivit Scripturilor, 4 că a fost îngropat și că a înviat a treia zi, după Scripturi a ; 5 și că i S'a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece; 6 după aceea S'a arătat în același timp la peste cinci sute de frați - dintre care cei mai mulți trăiesc până astăzi, iar unii au adormit -; 7 după aceea i S'a arătat lui Iacob, apoi tuturor apostolilor; 8 iar la urma tuturor, ca unui născut înainte de vreme b , mi S'a arătat și mie. 9 Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli; nici nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu. 10 Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, și harul

Prochimen, al Tuturor Sfinților, glasul al 7-lea (Psalm 31: 12, 1) B ucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților. Stih: Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele. Alt prochimen, pentru cei morți, glasul al 6-lea (Psalm 24: 14, 1-2) S ufletul lor întru bunătăți se vor sălășlui și seminția lui va moșteni pământul. Stih: Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu. 26 Fiindcă uitați-vă la chemarea voastră, fraților: că nu mulți sunt înțelepți după trup k , nu mulți sunt puternici, nu mulți sunt de neam bun l ; 27 dar tocmai pe cele nebune ale lumii le-a ales Dumnezeu ca să-i dea de rușine pe cei înțelepți; și tocmai pe cele slabe ale lumii le-a ales Dumnezeu ca să-i dea de rușine pe cei tari; 28 și tocmai pe cele de neam de jos ale lumii, pe cele disprețuite le-a ales Dumnezeu; pe cele ce nu sunt, ca să le facă de nimic m pe cele ce sunt, 29 așa ca nici un trup să nu se laude în fața lui Dumnezeu. 30 Din El dar sunteți voi întru Hristos Iis

Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 98: 5, 1) Î nălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este. Stih: Domnul împărățește: să se mânie popoarele. Șade pe heruvimi: să se cutremure pământul. 10 Căci întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăință spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii b aduce moarte. 11 Căci iată, însuși faptul acesta că v'ați întristat după Dumnezeu, câtă sârguință v'a adus!, și câtă dezvinovățire!, și câtă mâhnire!, și câtă teamă!, și câtă dorință!, și câtă râvnă!, și câtă ispășire! Întru totul ați dovedit că'n această privință sunteți curați. 12 Așa că, deși v'am scris, aceasta n'a fost nici din pricina celui care a nedreptățit, nici din pricina celui care a fost nedreptățit, ci pentru ca la voi să se învedereze în fața lui Dumnezeu sârguința voastră pentru noi. 13 De aceea ne-am mângâiat. Pe lângă mângâierea noastră însă ne-am bucurat mai ales de bucuria lui Tit, căci duhul său s

Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 11 Gura noastră deschisu-s'a către voi, o, Corintenilor, inima noastră s'a lărgit. 12 Strâmtorați nu sunteți întru noi, ci'n inimile voastre sunteți strâmtorați. 13 Plătiți-ne și voi cu aceeași plată - vă vorbesc ca unor copii ai mei -, lărgiți-vă și voi inimile! 14 Nu vă înjugați la jug străin b cu cei necredincioși, căci ce însoțire are dreptatea cu fărădelegea? sau ce părtășie are lumina cu întunericul? 15 și ce învoire este între Hristos și Veliar c ? sau ce are laolaltă un credincios cu un necredincios? 16 sau ce înțelegere este între templul lui Dumnezeu și idoli? Că noi suntem templu al Dumnezeului Celui-Viu, așa cum a zis Dumnezeu că întru ei voi locui și voi umbla și Eu voi fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul Meu. A liluia, glasul a

 

Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 10 Pentru că noi toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să primească după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău. 11 Cunoscând deci frica de Domnul, căutăm să-i înduplecăm d pe oameni; lui Dumnezeu însă Îi suntem binecunoscuți; și nădăjduiesc că binecunoscuți suntem și'n conștiințele voastre. 12 Căci nu vă spunem din nou cine suntem, ci vă dăm vouă prilej să vă lăudați cu noi, ca să aveți ce răspunde acelora care se laudă cu ceea ce se vede și nu cu ceea ce este în inimă; 13 că dacă ne-am ieșit din fire, a fost pentru Dumnezeu; iar dacă suntem cumpăniți la minte, e pentru voi e . 14 Căci dragostea lui Hristos ne ține, pe noi, cei ce socotim că dacă unul a murit pentru toți, iată că toți au murit. 15 Și El a murit

Prochimen, al Tuturor Sfinților, glasul al 7-lea (Psalm 31: 12, 1) B ucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților. Stih: Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele. Alt prochimen, pentru cei morți, glasul al 6-lea (Psalm 24: 14, 1-2) S ufletul lor întru bunătăți se vor sălășlui și seminția lui va moșteni pământul. Stih: Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu. 3 Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul nostru Iisus Hristos! 4 Mulțumesc pururea Dumnezeului meu pentru voi, pentru harul lui Dumnezeu dat vouă întru Hristos Iisus, 5 că'ntru El în toate pe deplin v'ați îmbogățit, în tot cuvântul și'n toată cunoștința 6 - așa cum mărturia lui Hristos s'a'mputernicit întru voi -, 7 așa încât voi nu sunteți lipsiți de nici un dar duhovnicesc în așteptarea descoperirii b Domnului nostru Iisus Hristos, 8 Care vă va și întări până la capăt, ca să fiți nevinovați în ziua Domnului nostru Iisus Hristos. 9 Cre

  Prochimen, glasul al 8-lea (Psalm 68: 20, 36) S ă nu-ți întorci fața Ta de la sluga Ta. Stih: Să vadă săracii și să se veselească. 32 Amintiți-vă însă de zilele de dinainte când, după ce ați fost luminați, ați îndurat o grea luptă cu suferințele, 33 uneori în fața lumii fiind supuși la defăimări și necazuri, alteori făcându-vă părtași cu cei ce sufereau în acest fel. 34 Că'mpreună ați pătimit cu cei închiși, și cu bucurie ați primit răpirea averilor voastre, știind că aveți o avere mai bună și care rămâne. 35 Așadar, nu vă lepădați încrederea e , aceasta având o mare răsplată. 36 Fiindcă nevoie aveți de răbdare, pentru ca făcând voia lui Dumnezeu să vă bucurați de făgăduință f . 37 Că încă puțin, foarte puțin, și Cel ce va să vină va veni și nu va'ntârzia; 38 cel drept al Meu din credință va trăi; dar dacă se dă deoparte, sufletul Meu nu va binevoi întru el. A liluia, glasul al 6-lea (Psalm 111: 1, 3) Stih 1: Fericit bărbatul care se teme de Domnul; întru poruncil

  Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 5 Aveți în voi gândirea aceasta, care era și în Hristos Iisus: a 6 Cel ce dintru'nceput fiind b în chipul c lui Dumnezeu a socotit că a fi El întocmai cu Dumnezeu nu e o prădare d , 7 dar S'a golit pe Sine e luând chip de rob, devenind asemenea oamenilor și la înfățișare aflându-Se ca un om; 8 S'a smerit pe Sine făcându-Se ascultător până la moarte - și încă moarte de cruce! 9 Pentru aceea, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume care-i mai presus de orice nume, 10 pentru ca'ntru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cerești, al celor pământești și al celor dedesubt, 11 și să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl. A liluia, glasul al 8-lea (Psalm 131: 8, 14)