REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 

  D oamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit și ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe. Mă rog, însă, Bunătății Tale celei nespuse, să mă învrednicești cu Darul Tău, Doamne, ca și eu să pot răbda patimi pentru credința, speranța și iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întărește-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie și cu mare căință, și să urăsc cugetele mele și voințele mele cele rele. Sădește în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simțit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi și femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta. L uminează-mi simțirile cele sufletești, ca să se miște și să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsuflețite, când s-au mișcat la Răstignirea Ta, și mai vârtos,

  D oamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu cel viu, Făcător al cerului și al pământului, Mântuitorul lumii, iată, noi, nevrednicii și păcătoșii, cu smerenie plecăm genunchii inimilor noastre înaintea măririi slavei Tale și mulțumire Îți aducem, Împărate al tuturor și Doamne, că bine ai voit ca un om a purta toate ostenelile, nevoile, ispitele și chinurile, ca să fii nouă pildă întru toate. Tu ai purtat toate întristările și necazurile fiind nouă ajutor, împreună-pătimitor și Mântuitor. Știm, întru tot Îndurate Stăpâne, că pentru mântuirea noastră Crucea și Pătimirile ai răbdat, ca pe noi să ne răscumperi din robia cea cumplită a vrăjmașului. Ce dar vom aduce Ție, Iubitorule de oameni, pentru toate câte ai pătimit pentru noi, păcătoșii? Sufletele și trupurile și toate cele bune de la Tine sunt și noi ai Tăi suntem. Numai la milostivirea Ta cea nemăsurată nădăjduim, Bune și Îndurate Doamne, lăudăm îndelungata Ta răbdare, mărim milostivirea Ta cea multă, închinându-ne Preacuratelor Păt

  3 1. În ziua a paisprezecea se jertfea mielul de Paști „între sori“ precum este scris [Levitic 23, 5 și: Ieșirea 12, 6; Ieșirea 30, 8], arătând dinainte că avea să fie un apus [de soare] pentru El. “ Fiindcă așa s-a prorocit ceasul junghierii Mielului celui adevărat. Ceasul Său ne învață cât era de desăvârșit: în ziua a cincisprezecea fost-a junghiat când cele două stele [cf.: Ieșirea 12, 6] erau în faza plină. 4 12. Catapeteasma ruptă [Matei 27, 51 par.] strigă de durere împotriva lăcașului cel sfânt, se tânguie fiindcă are să fie nimicit și pustiit. Arhiereul vremelnic și-a rupt cămașa, preînchipuind preoția pe care venea să o îmbrace adevăratul Arhiereu. Lăcașul cel sfânt și-a sfâșiat vălul său, preînchipuind pe Cel ce lua în slujba Sa altarul lăcașului sfânt. 13. Cutremurându-se [Matei 27, 51], pământul arăta nimicirea sălașurilor lor și clătinarea picioarelor lor arăta că pământul avea să-i izgonească aruncându-i în toate cele patru zări și risipindu-i în mânia Sa

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Ta

  Glasul al 5-lea S ă tacă tot trupul omenesc și să stea cu frică și cu cutremur, și nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul împăraților și Domnul domnilor merge să Se junghie și să Se dea spre mâncare credincioșilor. Și merg înaintea Lui cetele îngerești cu toată căpetenia și puterea, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi, fețele acoperindu-și și strigând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia!

 Vinerea Mare este ziua în care Creștinii ortodocși țin post negru în amintirea infricosatoarelor Patimi ale Mantuitorului. Mare întristare și Multă Jale în Bisericile Ortodoxe astăzi în Sfânta și Marea Vineri sa Săvârșit punerea în Mormânt a Domnului Iisus Hristos. Urmând ca în această seară la ora 18 să aivă loc Denia Prohodului adomnului Ultima din Ciclul Deniilor.

  I acov a fost feciorul lui Zevedei, fratele lui Ioan și unul dintre cei doisprezece Apostoli. La chemarea Stăpânului Hristos, Iacov a părăsit mreaja lui de pescar și pe tatăl său și împreună cu fratele lui Ioan au urmat fără preget chemării Mântuitorului. E l era unul din acea treime de apostoli în fața cărora Domnul a descoperit cele mai mari minuni, căci în fața lor S-a schimbat la față pe Muntele Tabor și lor le-a fost dat să fie martorii agoniei Lui din Grădina Ghetsimani, mai înainte de Patima Lui. D upă Pogorârea Sfântului Duh, Sfântul Apostol Iacov a predicat Evanghelia în mai multe locuri, călătorind până în Spania. După ce s-a întors din Spania, iudeii au început să se certe cu el din pricina interpretării Sfintei Scripturi, dar nici unul dintre ei nu a putut să-i stea împotrivă, nici măcar un anume vrăjitor, Hermoghenes. Hermoghenes și discipolul lui, Filip, au fost învinși de puterea adevărului predicării lui Iacov și binevoind Domnul, amândoi au venit la Sfântul Botez.

  1 Iar făcându-se dimineață, toți arhiereii și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. 2 Și, legându-L, L-au dus și L-au predat dregătorului Ponțiu Pilat. 3 Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit și a adus înapoi arhiereilor și bătrânilor cei treizeci de arginți, 4 Zicând: Am greșit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne privește pe noi? Tu vei vedea. 5 Și el, aruncând arginții în templu, a plecat și, ducându-se, s-a spânzurat. 6 Iar arhiereii, luând banii, au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului, deoarece sunt preț de sânge. 7 Și ținând ei sfat, au cumpărat cu ei Țarina Olarului, pentru îngroparea străinilor. 8 Pentru aceea s-a numit țarina aceea Țarina Sângelui, până în ziua de astăzi. 9 Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: "Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit fiii lui Israel, 10 Și i-au dat pe Țarina Olarului după cum mi-a spus

  14 Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume! 15 Că în Hristos Iisus nici tăierea împrejur nu este ceva, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă. 16 Și câți vor umbla după dreptarul acesta, - pace și milă asupra lor și asupra Israelului lui Dumnezeu! 17 De acum înainte, nimeni să nu-mi mai facă supărare, căci eu port în trupul meu, semnele Domnului Iisus. 18 Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru, fraților! Amin.

  10 Atunci am luat toiagul Meu "Îndurare" și l-am frânt, ca să stric legământul pe care l-am încheiat cu toate popoarele. 11 El a fost stricat în acea zi, iar neguțătorii de oi, care luau seama la Mine au înțeles că acesta a fost cuvântul Domnului. 12 Și le-am zis: "Dacă socotiți cu cale, dați-Mi simbria, iar dacă nu, să nu Mi-o plătiți. Și Mi-au cântărit simbria Mea treizeci de arginți. 13 Atunci a grăit Domnul către Mine: "Aruncă-l olarului prețul acela scump cu care Eu am fost prețuit de ei". Și am luat cei treizeci de arginți și i-am aruncat în vistieria templului Domnului, pentru olar.

  „Părintele Meu, de este cit putință, treci de la Mine paharul acesta; însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești” (Mt. 26, 39) E u cred că mulți se întreabă pentru ce Hristos a grăit aceste cuvinte; și cei necredincioși vor răstălmăci aceste cuvinte, spre a întinde cursă fraților noștri celor mai slabi. Deci pentru ca noi atât năvălirea acelora să o respingem, cât și pe frații noștri săi scăpăm de neliniște și de strâmtoare, să observăm aceste cuvinte mai de aproape, să ne oprim la tâlcuirea acestui loc și să pătrundem în înțelesul lui cel adânc. C ăci citirea și audierea cuvintelor nu ajută la nimic, dacă ele nu se și pricep încă. Și vistiernicul acela al împărătesei Candakiei citea, dar cât îi lipsea ucenicul lui Hristos, care să-i tâlcuiască cele citite, el nu înțelegea. Ca nu același lucru să vi se întâmple și vouă, fiți cu băgare de seamă la cuvintele noastre, ațintiți-vă priceperea voastră și primiți cuvântarea mea cu suflet plin de luare aminte și râvnitor. Ochiul vostru