Pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Gheorghie, purtătorul de biruință

 

Acest mare și prea minunat sfânt s-a născut în Capadocia, ca fiu al unor părinți foarte bogați, împodobiți cu toată virtutea. Tatăl lui a fost chinuit pentru Hristos, după care maica lui s-a strămutat în Palestina. Când Gheorghe a crescut la vârsta trebuincioasă, el a îmbrățișat cariera militară, unde la vârsta de douăzeci de ani a ajuns la rangul de tribun, în care a și intrat în garda imperială a împăratului Dioclețian.
Când Dioclețian și-a început cumplitele persecuții împotriva creștinilor, Gheorghe s-a înfățișat înaintea lui și i-a mărturisit cu curaj că și el este creștin, împăratul atunci a poruncit să fie aruncat în închisoare, să i se ferece picioarele în butuci, iar pe piept să i se pună o piatră grea. Apoi împăratul a poruncit ca Gheorghe să fie legat de o roată sub care s-a așezat o scândură cu unghii de fier, astfel încât la fiecare rotire a roții trupul lui Gheorghe să fie astfel scrijelit, încât să se facă în întregime o rană sângeroasă. După aceasta l-au îngropat într-o groapă săpată în pământ, lăsându-i afară doar capul și acolo mucenicul a rămas trei zile și trei nopți. După aceasta lui Gheorghe i s-a dat să bea otravă pregătită de un vrăjitor, în toate aceste chinuri însă Gheorghe se ruga neîncetat lui Dumnezeu, iar Dumnezeu îl vindeca pe el de toate rănile cumplitelor chinuri, salvându-l de la moarte spre uluirea tuturor.
Când însă a și înviat un mort cu rugăciunile lui, atunci mulți au trecut la credința în Hristos. Printre aceștia s-a aflat și Alexandra, soția împăratului Dioclețian, mai marele preoților idolești, plugarul Glicherie și Valerius, Donatus și Therinus.
În cele din urmă Dioclețian a poruncit uciderea prin tăierea capului și a lui Gheorghe și a propriei lui soții, împărăteasa Alexandra. Fericita Alexandra a murit pe eșafod mai înainte ca să i se taie capul, iar apoi a fost decapitat Gheorghe. Acestea s-au întâmplat în anul 303.
Minunile care s-au lucrat la mormântul Sfântului Mucenic Gheorghe sunt nenumărate. Nenumărate sunt și aparițiile lui, atât în vis cât și aievea, în fața ochilor celor credincioși care, atunci ca și astăzi, l-au chemat pe el cu credință și i-au cerut grabnic ajutor.
Arzând de dragostea lui Hristos Dumnezeu, acestui sfânt Gheorghe nu i-a fost greu ca pentru dragostea lui el să lepede cu dispreț toate: rang militar, bogății mari, onoruri imperiale, prieteni și chiar lumea întreagă. Pentru această dragoste a lui, Domnul l-a răsplătit cu nepieritoarea cunună a slavei celei cerești și pământești și cu veșnica și fericita viață a împărăției. Pe lângă aceasta, Dumnezeu i-a dat puterea de a le sta în ajutor tuturor celor ce se află în dureri și chinuri mari și care cheamă cu evlavie și cu credință numele Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință.