Matei 26, 2-20; Ioan 13, 3-17; Matei 26, 21-39; Luca 22, 43-44; Matei 26, 40-75; 27, 1-2

 

² Știți că peste două zile va fi Paștile și Fiul Omului va fi dat să fie răstignit. ³ Atunci arhiereii și bătrânii poporului s-au adunat în curtea arhiereului, care se numea Caiafa. ⁴ Și împreună s-au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleșug, și să-L ucidă. ⁵ Dar ziceau: Nu în ziua praznicului, ca să nu se facă tulburare în popor. ⁶ Fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, ⁷ S-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preț, și l-a turnat pe capul Lui, pe când ședea la masă. ⁸ Și văzând ucenicii, s-au mâniat și au zis: De ce risipa aceasta? ⁹ Căci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor. ¹⁰ Dar Iisus, cunoscând gândul lor, le-a zis: Pentru ce faceți supărare femeii? Căci lucru bun a făcut ea față de Mine. ¹¹ Căci pe săraci totdeauna îi aveți cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna; ¹² Că ea, turnând mirul acesta pe trupul Meu, a făcut-o spre îngroparea Mea. ¹³ Adevărat zic vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce-a făcut ea, spre pomenirea ei. ¹⁴ Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei, ¹⁵ A zis: Ce voiți să-mi dați și eu Îl voi da în mâinile voastre? Iar ei i-au dat treizeci de arginți. ¹⁶ Și de atunci căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâinile lor. ¹⁷ În cea dintâi zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus și L-au întrebat: Unde voiești să-Ți pregătim să mănânci Paștile? ¹⁸ Iar El a zis: Mergeți în cetate, la cutare și spuneți-i: Învățătorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau să fac Paștile cu ucenicii Mei. ¹⁹ Și ucenicii au făcut precum le-a poruncit Iisus și au pregătit Paștile. ²⁰ Iar când s-a făcut seară, a șezut la masă cu cei doisprezece ucenici.

³ Iisus, știind că Tatăl I-a dat Lui toate în mâini și că de la Dumnezeu a ieșit și la Dumnezeu merge, ⁴ S-a sculat de la Cină, S-a dezbrăcat de haine și, luând un ștergar, S-a încins cu el. ⁵ După aceea a turnat apă în vasul de spălat și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. ⁶ A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele? ⁷ A răspuns Iisus și i-a zis: Ceea ce fac Eu, tu nu știi acum, dar vei înțelege după aceasta. ⁸ Petru I-a zis: Nu-mi vei spăla picioarele în veac. Iisus i-a răspuns: Dacă nu te voi spăla, nu ai parte de Mine. ⁹ Zis-a Simon Petru Lui: Doamne, spală-mi nu numai picioarele mele, ci și mâinile și capul. ¹⁰ Iisus i-a zis: Cel ce a făcut baie n-are nevoie să-i fie spălate decât picioarele, căci este curat tot. Și voi sunteți curați, însă nu toți. ¹¹ Că știa pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: Nu toți sunteți curați. ¹² După ce le-a spălat picioarele și Și-a luat hainele, S-a așezat iar la masă și le-a zis: Înțelegeți ce v-am făcut Eu? ¹³ Voi Mă numiți pe Mine: Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt. ¹⁴ Deci dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori să ca să spălați picioarele unii altora; ¹⁵ Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi. ¹⁶ Adevărat, zic vouă: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său, nici solul mai mare decât cel ce l-a trimis pe el. ¹⁷ Când știți acestea, fericiți sunteți dacă le veți face.

²¹ Și pe când mâncau, Iisus a zis: Adevărat grăiesc vouă, că unul dintre voi Mă va vinde. ²² Și ei, întristându-se foarte, au început să-I zică fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? ²³ Iar El, răspunzând, a zis: Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. ²⁴ Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai, însă, acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela dacă nu se năștea. ²⁵ Și Iuda, cel ce L-a vândut, răspunzând a zis: Nu cumva sunt eu, Învățătorule? Răspuns-a lui: Tu ai zis. ²⁶ Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine și binecuvântând, a frânt și, dând ucenicilor, a zis: Luați, mâncați, acesta este trupul Meu. ²⁷ Și luând paharul și mulțumind, le-a dat, zicând: Beți dintru acesta toți, ²⁸ Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor. ²⁹ Și vă spun vouă că nu voi mai bea de acum din acest rod al viței până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăția Tatălui Meu. ³⁰ Și după ce au cântat laude, au ieșit la Muntele Măslinilor. ³¹ Atunci Iisus le-a zis: Voi toți vă veți sminti întru Mine în noaptea aceasta căci scris este: "Bate-voi păstorul și se vor risipi oile turmei". ³² Dar după învierea Mea voi merge mai înainte de voi în Galileea. ³³ Iar Petru, răspunzând, I-a zis: Dacă toți se vor sminti întru Tine, eu niciodată nu mă voi sminti. ³⁴ Zis-a Iisus lui: Adevărat zic ție că în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine. ³⁵ Petru i-a zis: Și de ar fi să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda de Tine. Și toți ucenicii au zis la fel. ³⁶ Atunci Iisus a mers împreună cu ei la un loc ce se cheamă Ghetsimani și a zis ucenicilor: Ședeți aici, până ce Mă voi duce acolo și Mă voi ruga. ³⁷ Și luând cu Sine pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista și a Se mâhni. ³⁸ Atunci le-a zis: Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați împreună cu Mine. ³⁹ Și mergând puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ, rugându-Se și zicând: Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești.

⁴³ Iar un înger din cer s-a arătat Lui și-L întărea. ⁴⁴ Iar El, fiind în chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Și sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ.

⁴⁰ Și a venit la ucenici și i-a găsit dormind și i-a zis lui Petru: Așa, n-ați putut un ceas să privegheați cu Mine! ⁴¹ Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul este neputincios. ⁴² Iarăși ducându-se, a doua oară, s-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă nu este cu putință să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta. ⁴³ Și venind iarăși, i-a aflat dormind, căci ochii lor erau îngreuiați. ⁴⁴ Și lăsându-i, S-a dus iarăși și a treia oară S-a rugat, același cuvânt zicând. ⁴⁵ Atunci a venit la ucenici și le-a zis: Dormiți de acum și vă odihniți! Iată s-a apropiat ceasul și Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoșilor. ⁴⁶ Sculați-vă să mergem, iată s-a apropiat cel ce M-a vândut. ⁴⁷ Și pe când vorbea încă, iată a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el mulțime multă, cu săbii și cu ciomege, de la arhierei și de la bătrânii poporului. ⁴⁸ Iar vânzătorul le-a dat semn, zicând: Pe care-L voi săruta, Acela este: puneți mâna pe El. ⁴⁹ Și îndată, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-Te, Învățătorule! Și L-a sărutat. ⁵⁰ Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus și L-au prins. ⁵¹ Și iată, unul dintre cei ce erau cu Iisus, întinzând mâna, a tras sabia și, lovind pe sluga arhiereului, i-a tăiat urechea. ⁵² Atunci Iisus i-a zis: Întoarce sabia ta la locul ei, că toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. ⁵³ Sau ți se pare că nu pot să rog pe Tatăl Meu și să-Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? ⁵⁴ Dar cum se vor împlini Scripturile, că așa trebuie să fie? ⁵⁵ În ceasul acela, a zis Iisus mulțimilor: Ca la un tâlhar ați ieșit cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În fiecare zi ședeam în templu și învățam și n-ați pus mâna pe Mine. ⁵⁶ Dar toate acestea s-au făcut ca să se împlinească Scripturile proorocilor. Atunci toți ucenicii, lăsându-L, au fugit. ⁵⁷ Iar cei care au prins pe Iisus L-au dus la Caiafa arhiereul, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. ⁵⁸ Iar Petru Îl urma de departe până a ajuns la curtea arhiereului și, intrând înăuntru, ședea cu slugile, ca să vadă sfârșitul. ⁵⁹ Iar arhiereii, bătrânii și tot sinedriul căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. ⁶⁰ Și n-au găsit, deși veniseră mulți martori mincinoși. Mai pe urmă însă au venit doi și au spus: ⁶¹ Acesta a zis: Pot să dărâm templul lui Dumnezeu și în trei zile să-l clădesc. ⁶² Și, sculându-se, arhiereul I-a zis: Nu răspunzi nimic la ceea ce mărturisesc aceștia împotriva Ta? ⁶³ Dar Iisus tăcea. Și arhiereul I-a zis: Te jur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui nouă de ești Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. ⁶⁴ Iisus i-a răspuns: Tu ai zis. Și vă spun încă: De acum veți vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta puterii și venind pe norii cerului. ⁶⁵ Atunci arhiereul și-a sfâșiat hainele, zicând: A hulit! Ce ne mai trebuie martori? Iată acum ați auzit hula Lui. ⁶⁶ Ce vi se pare? Iar ei, răspunzând, au zis: Este vinovat de moarte. ⁶⁷ Și au scuipat în obrazul Lui, bătându-L cu pumnii, iar unii Îi dădeau palme, ⁶⁸ Zicând: Proorocește-ne, Hristoase, cine este cel ce Te-a lovit. ⁶⁹ Iar Petru ședea afară, în curte. Și o slujnică s-a apropiat de el, zicând: Și tu erai cu Iisus Galileianul. ⁷⁰ Dar el s-a lepădat înaintea tuturor, zicând: Nu știu ce zici. ⁷¹ Și ieșind el la poartă, l-a văzut alta și a zis celor de acolo: Și acesta era cu Iisus Nazarineanul. ⁷² Și iarăși s-a lepădat cu jurământ: Nu cunosc pe omul acesta. ⁷³ Iar după puțin, apropiindu-se cei ce stăteau acolo au zis lui Petru: Cu adevărat și tu ești dintre ei, căci și graiul te vădește. ⁷⁴ Atunci el a început a se blestema și a se jura: Nu cunosc pe omul acesta. Și îndată a cântat cocoșul. ⁷⁵ Și Petru și-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, care zisese: Mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Și ieșind afară, a plâns cu amar.

¹ Iar făcându-se dimineață, toți arhiereii și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. ² Și, legându-L, L-au dus și L-au predat dregătorului Ponțiu Pilat.