REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 Iată ce spune stimați cititori Preotul Ioan istrati Despre sărbătoarea de Halloween cităm:,,Antrenamentul  la iad Pr. I. Istrati  Preoții trebuie să ia atitudine și să respingă drăcia socială numită Halloween. În spatele distracției de Halloween, există intenții de distrugere a vieții creștine. Halloween este o sumă de trucuri care imprimă în copii atitudini diabolice care distrug viața morală și religioasă a oamenilor. Într-adevăr, la o primă vedere, costumarea haioasă în vampiri, vârcolaci, vrăjitoare, demoni etc., nu ar fi decât o farsă demnă de homo ludens prin care omul ia în râs aberațiile ontologice și manifestările oculte. De fapt, ceea ce se imprimă în mințile curate ale copiilor este obișnuința cu magia, cu o lume ocultă care poate deschide orizonturi demonice, cu puteri supranaturale uriașe, care devin leit motiv al vieților copiilor. Ridiculizarea demonilor nu este decât învățarea cu prezența lor, ruperea lor de regnul iadului veșnic și transformarea lor într-o gașcă de pe

Te-ai gândit vreodată că o bucurie Poate să salveze un om pe vecie? Te-ai gândit vreodată la cel ce e trist Să -l încurajezi să fie optimist? Mare e puterea unei bucurii  Celuilalt tu sprijin ca să poți să fii. E atât de simplu să ai bunătate, Nu trebuie decât să trecem la fapte. Și de vei privi către toți la fel, Fără diferență,la cel singurel, Vei vedea apoi cum se va schimba, Și ce bucurie în tine vei afla. Că ai reușit să -l faci să zâmbească, Și vă căpăta poftă de- a sa viață. Îți va răsplăti cum va ști mai bine Și  te va purta chiar și -n rugăciune. Tu nu conteni să iubești pe toți Și să îi ajuți de câte ori poți. În fiecare e chipul lui Hristos, Tu să fii la toți de folos. Și atunci vei avea   Pace , bucurie, în viața ta. Și -o vei răspândi în jurul tău, Vei fi ocrotit de BUNUL DUMNEZEU! Liliana Olariu 💜 31 octombrie 2022!.

  Când Dumnezeu, a pus o viață În pieptul nostru de aramă,  A pus-o blând și fără teamă...  Si-a pus iubirea lui măreață. A pus puțin din frumusețe Să aibe omul mându 'chip. Să fie mângâiat, iubit, I-a pus puțin și din tandrețe. O picătură de blândețe, I-a așternut-o in inimă,  Și-apoi, într-o clipă sublimă  I-a oferit, naturalețe.. Dar ce avem noi de la El, Și prețios și  minunat, E omenia, gând curat Și un suflet cald și mărunțel. Un strop tandru dintr-o femeie A așezat lângă bărbat, Mereu, necondiționat,  Să-i fie, lacăt și cu cheie. A așezat lângă femeie Chip mândru de bărbat erou, Să-i fie răspuns la ecou, Să-i fie scut, în clipe grele. Alăturea, în zi în noapte Să fie veșnic, la un loc Să se înmulțească, apoi pe glob, Pereche printre mii de șoapte. Să-i ocrotim, cuvinte moi Să tot rostim pe al vieții drum Pe ei, cu drag să-i prețuim, Pe oamenii de lângă noi. LORINA ELENA DRĂGAN 31.10.22..✍️🙏Oameni... (Pentru concurs)  Când Dumnezeu, a pus o viață În pieptul nostru de aramă, 

  Cât de viu şi cât mă frământă zorii, De simt viaţa din lumină pulsând Biointernet al meu suflet şi gând. Îmi zboară-n tor de spirale, ca norii.     Face prezent din viitor sau trecut. Este peste tot şi e plin de avânt Ca fulgeru-n inima-i să pot să cânt. Stropi de viaţă din al Porţii sărut.     Biointernet am chiar în privire, Tot ce este viu se uneşte prin el Internetul a fost al armatei ţel Ce-a adus ştiinţei nouã-mplinire.     A studiat ştiinţa scriptura? Tehnologia imită natura! Autor Salomeea Romanescu

POPORUL ROMÂN S-A NĂSCUT CREȘTIN FIIND ÎNCREȘTINAT CHIAR DE PRIMUL CREȘTIN CEL DITÂI CHEMAT LA APOSTOLAT SFÂNTUL APOSTOL ANDREI. AȘA CUM FRUMOS ZICE POETUL GEORGE COȘBUC ÎN POEZIA SA SCUT ȘI ARMĂ:, Noi prin vremi ce ne-ncercară                         Altă armă n-am avut                         Numai dragostea de ţară                         Ce strămoşii ne-o lăsară,                         Şi pe Sfântul Domn de scut." AVÂND ÎN VEDERE CĂ SUNTEM UN NEAM CREȘTIN ȘI ÎL AVEM CA OCROTITOR PE SFÂNTUL APOSTOL ANDREI. AVÂND ÎN VEDERE LEGEA CULTELOR Cultele | Lege 489/2006 ACTUALIZATĂ 2022 DAR ȘI AUTONOMIA ȘI AUTOCEFALIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. ADRESĂM PUBLIC BOR RUGĂMINTEA DE A NI SE DOVEDI CĂ ACESTĂ SĂRBĂTOARE ESTE CANONICĂ. SOLICITĂM INTERZICEREA SĂRBĂTORII HALLOWEEN-ULI PE ÎNTREGUL TERITORIU LA ROMÂNIEI DAR ȘI AL PATRIARHIEI ROMÂNE PEDPSINDU-SE CU EXCOMUNICAREA ȘI CATERISIREA, PETRECĂREȚILOR" FĂRĂ DREPTUL DE A REVENI ÎN ORTODOXIE.  

   Privește, Doamne, spre pământ Și mai trimite incă-o dată, Pe Fiul Tău, Iisus Hristos Să bată iar din poartă-n poartă! Privește, Doamne, dintre stele Cum azi pământu-i năpădit, De boală și trufie multă Și omu-i tot nechibzuit! Revarsă-Ți mila, Doamne Sfinte, Asupra poporului meu Și dă-le minte celor care, Chiar fără voie, îi fac rău! Curmă dușmanul nevăzut Ce bântuie în astă vreme, Și în credință ne îmbracă, Dă-ne răbdare și putere! De sus din cer, din Raiul Sfânt, Privește Doamne, către noi Si-oricât de mult am fi greșit, Ne iartă, că suntem ai Tăi! Flori Bungete

 

A zis avva Pimen: de va greşi omul şi va tăgădui, zicând n-am greşit, nu-l mustra. Iar de nu, îi tai osârdia; iar de vei zice lui: nu te mâhni, frate, ci te păzeşte de acum înainte, îi ridici sufletul spre pocăinţă. A zis iarăşi: bună este ispitirea, că aceasta face pe om mai lămurit. (Patericul, ediţia a IV-a rev., Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2004)

Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilinţă recunosc şi mărturisesc, că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dumnezeieşti. Deci, astăzi, că este luni şi începutul săptămânii, mă rog cu umilinţă indurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, şi-mi ajuta să pun început bun şi să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la Sfânta Ta Răstignire! O Doamne, astăzi îţi dau sufletul şi trupul meu şi voinţa mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea Ta. Pedepseşte-mă Doamne, după indurarea Ta, în această lume, iar nu în cealaltă viaţă. Şi iartă pe cei vii şi pe cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, şi pe toţi ne învredniceşte de mărirea Ta în rai. La această pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi îngeri, către care zic: O, cereştilor ajutători şi păzitori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulţumesc, pentru ajutorul şi conducerea ce ne-o daţi în toate zilele nouă, nevrednicilor şi păcătoşilor. Scutiţi

  36 Iar unul din farisei L-a rugat să mănânce cu el. Și, intrând în casa fariseului, a stat la masă. 37 Și iată că era în cetate o femeie păcătoasă; și aflând că El stă la masă în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir 38 și stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând a'nceput să-I ude cu lacrimi picioarele, și cu părul capului ei le ștergea. Și-I săruta picioarele și le ungea cu mir. 39 Și văzând fariseul care-L chemase, și-a zis în sine: „Dacă acesta ar fi profet, ar ști cine este și ce fel de femeie este aceasta care se atinge de el, că este păcătoasă...“. 40 Și răspunzând Iisus, i-a zis: „Simone, am să-ți spun ceva“. Iar el I-a zis: „Spune, învățătorule!“ 41 „Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci. 42 Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult?“ 43 Răspunzând Simon, a zis: „Cred că acela căruia i-a iertat mai mult“. Iar El i-a zis: „Drept ai judecat“. 44

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 10 Mult m'am bucurat în Domnul că din nou a'nflorit purtarea voastră de grijă pentru mine - așa cum, de altfel, o și aveați, numai că v'a lipsit prilejul. 11 N'o spun fiindcă aș duce lipsă, căci eu m'am deprins să mă îndestulez cu ceea ce am. 12 Știu și să fiu smerit, știu și să am de prisos, în orice și'n toate m'am învățat să fiu și sătul, și flămând, și să am de prisos, și să duc lipsă. 13 Pe toate le pot întru Hristos, Cel ce mă întărește. 14 Bine-ați făcut însă c'ați luat parte la necazul meu. 15 Dar și voi înșivă știți, Filipenilor, că la începutul Evangheliei, când am plecat eu din Macedonia, în afară de voi singuri nici o Biserică nu s'a făcut părtașă cu mine prin dare și primire de daruri pe seama mea. 16 Că și'n Tesalonic, o

  Glasul 2 Cu sângiurile Tale... P ână la marginile lumii alergând, cuvântul Cunoștinței de Dumnezeu ați semănat și spic înmulțit secerând, Împăratului tuturor l-ați adus, Apostoli ai lui Hristos, cei preafericiți. Glasul 8 Ca niște pârgă a firii... C a niște sfințite vistierii ale Preasfântului Duh și raze ale Soarelui Măririi, după datorie, să lăudăm pe Înțelepții Apostoli, pe Apeles, pe Urban și pe Aristobul, pe Amplie, pe Narcis și pe Stahie, pe care i-a adunat harul Dumnezeului nostru.

  Troparul Sfinților Apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul și Narcis, glasul al 3-lea: S finților Apostoli, rugați pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre. Cântarea 1, glasul 1. Irmos: Dreapta Ta cea purtătoare... Stih: Sfinților Apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. P e cei ce cinstesc cu credință și prăznuiesc cu bucurie pomenirea voastră cea sfințită, de Dumnezeu grăitorilor, izbăviți-i de negura patimilor și-i faceți părtași Bucuriei Celei Veșnice. Stih: Sfinților Apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. M ergând pe urma lui Hristos Celui Ce S-a Întrupat pentru milostivire, preafericiților, slujind poruncilor Lui celor Dumnezeiești, v-ați arătat îndreptători către dreapta credință a tuturor celor rătăciți. Stih: Sfinților Apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. P e Sfinții Apostoli Stahie și pe Amplie Înțeleptul, pe Urban și Apeles, pe Narcis și pe Aristobul, pe ucenicii lui Hristos, adunându-ne dimpreună cu cred

  Glasul 3 S finților Apostoli, rugați pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.

  S fântul Stahie a fost pus episcop în Bizanț de către Sfântul Apostol Andrei și a zidit o biserică în Arghiropoli, împreună cu Sfântul Andrei. Apoi a adunat pe mulți credincioși și îi învăța mântuitoarea viață. Ostenindu-se șaisprezece ani în acea nevoință pentru mântuirea omenească, a răposat cu pace. A mplie și Urban au fost puși episcopi de către același sfânt, Andrei. Amplie a fost episcop în Diospoli, iar Urban a fost episcop în Macedonia. Ei, propovăduind pe Hristos și pe idoli pierzându-i, i-au ridicat asupra lor pe evrei și pe elini și, fiind uciși de către aceștia, și-au împletit lor cunună mucenicească. N arcis a fost episcop în Atena, Apelie în Ieraclia și Aristobul în Britania, propovăduind Evanghelia lui Hristos, iar după multe osteneli și nevoințe și-au dat fericitele lor suflete în mâinile Domnului.

  A ceștia au fost cu toții din numărul celor șaptezeci de Apostoli mai mici. S tahie a fost ucenic și ajutor al Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat. Sfântul Andrei l-a sfințit pe el episcop al Bizanțului. Sfântul Apostol Stahie a întemeiat Biserica din Arghiropolis și bine a păstorit turma lui Hristos cea de acolo, cu credință și cu râvnă de foc. După șaisprezece ani de păstorire, el s-a săvârșit cu pace către Domnul. S finții Apostoli Amplie și Urban au fost și ei ucenici ai Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat și sfințiți de el întru episcopi: Sfântul Amplie în cetatea Lida din Odyssopolisul Iudeii, iar Sfântul Urban în Macedonia. Amândoi au luat mucenicească moarte pentru Hristos Domnul. S fântul Narcis a fost uns Episcop al Atenei de către Sfântul Apostol Filip. S fântul Apelles [Amplie] a fost Episcop al Heracleei în Trachis. I ar Sfântul Aristobul, fratele Sfântului Apostol Barnabas, bine propovăduind credința creștină în Britania, s-a săvârșit cu pace în acele

  Troparul Sfântului Mucenic Epimah glasul al 4-lea: M ucenicul Tău, Doamne, Epimah, întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Cânt Ție, Doamne, Dumnezeul meu... Stih: Sfinte Mucenice Epimah, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. R oagă-te, Preafericite Epimah, să se lumineze cu Dumnezeieștile Lumini, purtătorule de chinuri, cei ce săvârșesc cu credință praznicul tău cel purtător de lumină și preacinstit. Stih: Sfinte Mucenice Epimah, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. M ers-ai către chinuri bucurându-te, neînspăimântându-te de semețiile tiranilor, preafericite; ci, pentru dragostea Ziditorului tău, te veseleai când te ucideau. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Î naintea judecății ai stat, purtătorule de chinuri, fiind ocolit p

  Glasul 4 M ucenicul Tău, Doamne, Epimah, întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

  S fântul Mucenic Epimah era de neam din Egipt și din părinți creștini. El încă din tinerețe L-a iubit pe Dumnezeu și, Lui Unuia voind să-I slujească, s-a dus în pustie, urmând Sfântului Ioan Botezătorul, și a petrecut multă vreme în muntele Pilusiului. N eavând pe cineva din sfinții părinți povățuitor la viața cea pustnicească, se povățuia cu duhul lui Dumnezeu, și dragostea cea către Dumnezeu îi era lui dascăl, învățându-l spre toată viața cea îmbunătățită. Pentru că cine poate învăța pe om fapta cea bună mai bine ca dragostea lui Dumnezeu? Aceea i-a învățat pe sfinții apostoli ca, lăsând toate, să meargă în urma Domnului Celui ce a sărăcit, aceea a învățat pe cuvioșii părinți să umble în cojoace și în piei de capră, lipsiți, scârbiți și de rău supărați, aceea a învățat pe sfinții mucenici și mucenițe să pătimească pentru Hristos cu osârdie, în timp ce grăia acestea: „Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutând, mă chinuiesc". Acea dragoste l-a învățat și pe Sfântul Ep

  E pimah, al Domnului sfânt, I nimă vitează în pieptul lui avut-a. L ui frică nu-i era nici de draci, nici de oameni, Ș i cu-atât mai puțin de idolii morți. C hinuit fiind Epimah jubila, E l cu zâmbet biciuit-a pe torționarul jude. T rupul lui schingiuit mintea la Domnul avea, P e al lui Epimah trup rănile stau ca podoabe. E l pentru Hristos a voit să moară S ă moară cu o moarte de mucenic viteaz. C e a dorit, Domnul îmbelșugat i-a dăruit lui, D ar dăruitu-i-a și minunată putere: P utere să vindece bolnavul norod, A le lor suflete bucurând cu harul. C avaler al Domnului a fost Epimah, P urtând în mâini al Sfinei Cruci Sceptru: C omoară scumpă fostu-i-a al Biruinței Semn, M ai scumpă decât mărgăritarele scumpe. Î n duhovniceasca tărie Epimah este luminoasă stea, U n suflet cum numai Hristos să înalțe poate. O , Sfinte Părinte Epimahe, mucenice viteaz, S lăvite întemnițate pentru-adevărata credință! N oi înaintea ta ne cucerim și rugăm: D e rele apără-ne cu rugă

  E l s-a născut în Egipt și îmbogățindu-se de-a lungul întregii lui vieții întru călugăreștile nevoințe în pustia egipteană și-a încheiat la urmă alergarea cu moarte de mucenic. Imitîndu-l pe Sfântul Proroc Ioan, Botezătorul și înaintemergătorul Domnului, Sfântul Epimah s-a retras cu desăvârșire în pustie încă din frageda lui tinerețe. Iubindu-L cu tot duhul și cu toată virtutea lui pe Domnul, s-a învrednicit de la El de daruri mari, căci însuși Duhul Sfânt îl învăța pe el toate; astfel, fără să aibă trebuință de vreun dascăl pământesc, el de la Duhul s-a povățuit către toate nevoințele vieții celei călugărești. A poi a ajuns la urechile fericitului Epimah vestea că la Alexandria creștinii sunt uciși precum oile de junghiere pentru mărturisirea Numelui lui Hristos. Aprinzându-se și îndârdjindu-se cu duhul întru apărarea Sfintei credințe, el a intrat în marea cetate și a dărâmat cu mâinile lui idolii la pământ. P rins fiind și dat la bestialele chinuri, Sfântul Epimah a strigat: „A

  Iau Ideal Intenția infimă! Isis Inundă-mă-n Iubire iarăși, Irișii-n iatac intra-vor iarăși, Iau Iluzii infinite-n inimă!   Inspiră Iubire ispititoare Insomnia Imensității, ia, Iureș, Indra, izvorul iubirii ia, Intră Inteligenta Iluminare ! Izul ielelor izbește Ireal! Inundă iedere interioare, Ia-ne Incertitudinea-n izvoare, Iertările irizează-n Ideal!   Imaculată Icoană inimii, Ioan, iar Iisus,  Imnul izbăvirii!   Autor Salomea  Romanescu 

 

  Un copil, îndurerat de moartea bunicului său, l-a întrebat pe tatăl sau dacă o să se mai întâlnească vreodată cu acesta. Atunci tatăl, ca să-i potolească durerea şi să-i arate că nu pierim definitiv prin moarte, şi-a luat ceasul şi a separat carcasa de mecanismul ei. - Vezi, îi spuse el, chiar dacă i-a fost luată îmbrăcămintea, ceasul funcţionează în continuare. Aşa şi bunicul, chiar dacă este lipsit de trup, el trăieşte, se bucura de rugăciunile noastre şi se roagă pentru noi.

De vreme ce ziua Duminicii îmi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om, pentru aceasta iubitorule de oameni, Doamne, mă închin Ție și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari, ce ai făcut la toate zidirile Tale. Cu adevărat se bucură și se veselește inima mea, când stau și cuget, că numai Tu singur ești Dumnezeu, sfânt, înțelept, milostiv, purtător de grijă, bun, puternic, necuprins, și în scurte cuvinte, vreo bunătate și vreo mărire nu-Ți lipsește. Mă bucur încă, că Tu ești un Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Să se tulbure, Domnul meu, toți cei ce se închină la alți dumnezei: că nu este alt Dumnezeu afară de Tine. Pentru aceasta fă să sporească creștinii la fieștece mărire și bunătate, de vreme ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Ți se închină și-Ți slujesc pururea cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte Sfinte, miluiește-mă! O, binecuvântate Fiule al lui Dumnezeu, mântuie

  19 Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră și în vison f , în toate zilele veselindu-se în chip strălucit. 20 Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea în fața porții lui, plin de bube, 21 și-ar fi poftit să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; cu toate acestea, înșiși câinii, venind, ei îi lingeau bubele g . 22 Și a murit săracul și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. Și a murit și bogatul și a fost îngropat. 23 Și în iad, fiind el în chinuri, își ridică ochii și-l vede de departe pe Avraam, și pe Lazăr în sânul lui. 24 Și i-a zis, strigând: Părinte Avraam, ai milă de mine și trimite-l pe Lazăr să-și ude vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, că mă chinuiesc în această văpaie. 25 Dar Avraam i-a zis: Fiule, adu-ți aminte că tu ți-ai primit pe cele bune în viața ta, și Lazăr, de asemenea, pe cele rele; iar acum, aici, el se mângâie, iar tu te chinuiești. 26 Și peste toate acestea, între noi și voi prăpastie mare s'a întărit, încât cei ce vor să treacă d

  Prochimen, glasul al 3-lea (Psalm 46: 6, 1) C ântați Dumnezeului nostru, cântați; cântați Împăratului nostru, cântați. Stih: Toate popoarele bateți din palme, strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie. 11 Vedeți cu ce litere mari v'am scris eu, cu mâna mea f . 12 Câți vor să fie binevăzuți în trup g , aceia vă silesc să vă tăiați împrejur, numai ca să nu fie ei prigoniți pentru crucea lui Hristos. 13 Fiindcă nici ei înșiși, cei care se taie'mprejur, nu păzesc legea, ci vor ca voi să vă tăiați împrejur pentru ca să se laude ei în trupul vostru. 14 Dar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine și eu pentru lume. 15 Că în Hristos Iisus nici tăierea'mprejur este ceva, nici netăierea'mprejur, ci făptura cea nouă. 16 Și toți cei ce vor umbla după dreptarul acesta, pace și milă asupra lor și asupra Israelului lui Dumnezeu! 17 De acum înainte nimeni să nu-mi mai facă supărare; căci eu în

  I coana Maicii Domnului „Ozeriansk” este prăznuită pe 30 octombrie . I coana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Ozeriansk” se află în Mănăstirea Schimbării la Față - Kuriazsky , din localitatea Ozerianko, ce aparține de eparhia Harkov. Această icoană s-a proslăvit prin minuni în secolul al XVI-lea în Ozerianko. A rhivele Consistoriului din Harkov menționează: În această mănăstire (Kuriazsky), se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, numită „Ozeriansk” ce a fost proslăvită din timpurile cele vechi. Această icoană a fost descoperită în pustie, în timpul invaziilor tătare. U n bărbat a mers să cosească iarba pe un câmp dincolo de pădure. În timp ce cosea, a auzit deodată un țipăt omenesc. Atunci a văzut lângă coasa sa jumătate din icoana Maicii Domnului, iar cealată jumătate la rădăcinile copacului din preajmă, având o lumânare aprinsă înaintea sa. A tunci omul s-a oprit din cosit, a luat ambele jumătăți ale icoanei și le-a dus în coliba l