DIN POARTĂ-N POARTĂ AM BĂTUT
Când mi-a fost greu, Iisuse Doamne
Din poartă-n poartă am bătut,
Dar nimeni nu a tras zăvorul
Și am plecat, mai abătut!
Într-un târziu, trup fără vlagă,
La ușa Ta am poposit
Și fără ca să bat, Iisuse,
Să intr-un casă , am simțit.
Căci ușa Ta era deschisă,
Iisuse, cel fără păcat,
Și pe-a credinței rogojină,
În genunchi, eu, m-am așezat.
Am vrut să-ți spun a mea durere
Și cât de mult am suferit,
Dar am tăcut când Tu, Iisuse,
Cu ochii-n lacrimi m-ai privit.
Singur, mustrându-mă în gând,
Am plecat ochii-n fața Ta
Și m-am gândit, Iisuse Doamne,
Ce mică e durerea mea!
Eu port pe umeri doar povara,
Păcatului ce-am săvârșit,
Iar, Tu Iisuse, porți păcatul
Acelor ce te-au răstignit.
Ai luat păcatu-ntregii lumi,
Asupra ta, Iisuse Doamne,
Și-ai îndrumat orice crestin,
Spre-nchinăciune și iertare.
Doar trecând pragul casei Tale,
Rana din suflet mi-e închisă,
Vindecătorule de oameni
Numai c-o ușă larg deschisă.

Comentarii
Trimiteți un comentariu