Cântare de laudă la Icoana „Axion Estin"

M onahul în singurătatea bisericii C u căldură se roagă ș i întunericul sufletului lui A stfel îl alungă. D eodată în biserică apare un monah străin - N imic nu este ciudat în aceasta. S trăinul începe să cânte ca un cântăreț măiestru, Ș i monahul începe și el: Ceea ce ești mai cinstită. . . Î n cinstea Maicii lui Dumnezeu, Maica noastră slăvită. D ar minunatul străin îl întrerupe și-i zice: „Între noi altfel această cântare se cântă. N oi altfel începem și iată: C uvine-se cu adevărat, Părinte!" C uvine-se cu adevărat atunci cântă străinul, P ână la sfârșit. M onahul sorbi totul, nevrând să piardă nici un cuvânt. „ O prea cinstite frate, ce ușor suflu eu acum! D ăruiește-mi, rogu-te și mie cântarea! Î ngăduie-mi să mi-o copii în slove!" D ar el condei și hârtie la îndemână nu avea: B iserica loc de rugăciune este, I ar nu de scris! A tunci al sfințeniei nopții oaspete S emnul Crucii peste biserică făcu, Ș i scrise cu degetul pe o piatră. E l scri...