REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 

  Au venit odată bătrânii locului la mănăstirea unde era avva Pimen. Şi a intrat avva Anuv şi i-a zis lui: să chemăm pe bătrâni aici astăzi. Şi stând mult, nu i-a dat lui răspuns. Şi mahnindu-se, a ieşit. I-au zis lui cei ce şedeau aproape de dânsul: avvo, pentru ce n-ai dat lui răspuns. Le-a zis lor avva Pimen : eu treaba nu am, căci am murit, iar mortul nu grăieşte.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor, şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 'Luati, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăteşti împreună cu El în veci, că Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tău cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curateasca inima şi sufletul meu, că aşa, cu vrednicie,

  27 Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu-L cunoaște pe Fiul decât numai Tatăl, și nici pe Tatăl nu-L va cunoaște nimeni decât numai Fiul și cel căruia va vrea Fiul să-i descopere. 28 Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni! 29 Luați jugul Meu asupra voastră; și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți afla odihnă sufletelor voastre! 30 Că jugul Meu este bun și povara Mea este ușoară“.

  7 Dar fiecăruia dintre noi i s'a dat harul după măsura darului lui Hristos. 8 Pentru aceea zice: Suindu-Se la înălțime, robit-a robia și daruri datu-le-a oamenilor. 9 Iar aceea că S'a suit - ce înseamnă decât că El mai întâi S'a pogorît în părțile cele mai de jos ale pământului? 10 Cel ce S'a pogorît, El este și Cel ce S'a suit mai presus de toate cerurile, pentru ca să umple totul e . - 11 Și El i-a dat pe unii să fie apostoli, pe alții profeți, pe alții binevestitori, pe alții păstori și învățători, 12 ca să-i pregătească pe sfinți pentru lucrarea slujirii, spre zidirea trupului lui Hristos, 13 până ce toți vom ajunge la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de bărbat desăvârșit, la măsura vârstei plinătății lui Hristos;

  Glasul 3-lea F ăcându-te cuvios, te-ai dat lui Dumnezeu și luminându-te cu faptele cele bune, Mărite Ioan Casian, ca un soare ai strălucit, cu lumina învățăturilor tale celor Dumnezeiești, luminând inimile credincioșilor celor ce pururea te cinstesc. Pentru aceasta cu dinadinsul, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, pentru cei ce te laudă pe tine, cu dragoste fierbinte. Glasul 4 F ăcându-te cuvios, te-ai dat lui Dumnezeu și luminându-te cu faptele cele bune, Casiane, ca un soare ai strălucit, cu lumina învățăturilor tale celor dumnezeiești luminând inimile credincioșilor celor ce te cinstesc. Pentru aceasta, cu deadinsul roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru cei ce te laudă pe tine, cu dragoste fierbinte.

  Troparul Sfântului Cuvios Ioan Casian, glasul al 8-lea: Î ntru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; și lucrând, ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Ioan, duhul tău. C ântarea 1, glasul al 2-lea. Irmos: Întru adânc a așternut... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Î ncununându-ți viața cu Dumnezeiești fapte bune, Cuvioase Ioan Casian, ai purces către Dumnezeu, Căruia te rugăm să ceri izbăvire de greșeli, pentru noi, cei ce lăudăm cu credință sfântă mutarea ta. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u aplecarea cea în tot chipul către Dumnezeu, te-ai ferit de bolile cele tulburătoare, vrednicule de sfințenie și te-ai făcut lumină, îndumnezeindu-te prin împărtășirea cu cele fără de materie. Pentru aceasta te cinstim

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Tat

  A cest Cuvios Părinte de neam străromân s-a născut prin anii 365 de la venirea mîntuirii prin Hristos-Domnul, în Dobrogea, numită pe atunci Sciția Mică, la un loc ce-i păstrează din vechime pînă azi numele "podișul Casian" și "peștera lui Casian". Localitatea Casimcea din județul Tulcea îi poartă, de asemenea, numele. Provenind dintr-o familie distinsă, a urmat la școlile timpului. Dar însuflețit de o arzătoare sete de desăvîrșire duhovnicească renunță de tînăr la atracțiile deșarte și înșelătoare ale vieții lumești și pleacă la Locurile Sfinte însoțit de prietenul său Gherman, frate nu prin naștere, ci în duh. Așa au ajuns amîndoi călugări într-o mănăstire din Betleem. Întemeindu-se după cuviință în rînduielile vieții chinoviale, adică de obște, după modelul de viață al călugărilor din Palestina, Mesopotamia și Capadocia și simțind în ei dorul de o mai mare desăvîrșire, au hotărît să plece în sihăstriile Egiptului, la anahoreții despre a căror îmbunătățită viață

  A cest mare Sfânt Ioan s-a născut la Roma din părinți vestiți, în tinerețe el a studiat toate științele seculare, mai cu seamă filosofia și astronomia. Apoi, s-a dăruit în întregime studiului Sfintelor Scripturi. Străduindu-se să meargă de la bine spre mai bine și dorind încă și mai mari trepte de desăvârșire, Sfântul Casian a călătorit de la Roma la Constantinopol spre a-l auzi cu urechile lui pe slăvitul Ioan Gură de Aur. Sfântul Gură de Aur l-a învățat din belșug și l-a hirotonit intru diacon. F olosindu-se mult de dumnezeiasca înțelepciune a Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântul Ioan Casian a călătorit încă și mai adânc în părțile Răsăritului, spre a se învăța și mai mult de la marii nevoitori ai acelor locuri și vremuri și pentru a se desăvârși încă și mai mult. El a rămas timp îndelungat în Egipt, cel mai mult în pustia Nitriei, petrecând printre cei mai mari atleți ai duhului trăitori atunci și învățând de la ei arta întregii virtuți. E l s-a întors după aceea în apus, unde s

  „Lupta cu patima desfrânării amarnică este; mai lungă decât toate celelalte lupte; o luptă zilnică, din care învingători cu desăvârșire ies foarte puțini. Această luptă începe cu prima vârsta a omului adult și nu încetează decât după învingerea celorlalte patimi, în această luptă avem nevoie de o armă îndoită. Căci pentru a o învinge postul cel aspru al trupului nu este suficient, deși el este în primul rând de trebuință; pe lângă el, de neapărată nevoie este blândețea duhului și rugăciunea neîncetată. Apoi, studiul continuu al Sfintelor Scripturi, împreună cu cugetări la cele dumnezeiești lucrate cu dreaptă socoteală; apoi, lucrul mâinilor și munca fizică de neapărată trebuință în învingerea acestei patimi este. Toate acestea păzesc inima de patima desfrâului și o redau sieși; dar mai presus de toate și întotdeauna trebuie să avem împreună cu acestea adânc a și adevărata smerenie a cugetului, fără de care nici o victorie, asupra nici unei patimi, nu este posibilă vreodată. B iruin

  S fântul Casian patimi de căpetenie opt A arătat că sunt. Ș i încă o a noua, cea A gândurilor necurate. L ăcomia pântecelui la mâncare și băutură P rima patimă este. A poi desfrânarea, care și trup și suflet î ntinează. A poi iubirea de arginți care pe om D e lucruri îl leagă. A poi mânia, înghețul din inima omului, C are pe om întreg îl îngheață ca într-o temniță. A poi întristarea, care sufletul îl roade ca și un vierme; A poi trândăvia, dormitarea sufletului, cea care țese moarte. A poi slava deșartă, acest șarpe veninos și cu multe capete, C are este pretutindeni și nicăieri, pe care iarba îl ascunde. A poi mândria, cu două tăișuri sabie, C are junghie și strâmtorează, U cigând și tineri și bătrâni: Ș i pe cei tari, mândri din cauza tăriei lor, Ș i pe bătrâni, care loruși își sunt scumpi. C ontra tuturor acestor patimi P avăză Dumnezeu ne este, P rin ale Sfântului Ioan Casian P uternice rugăciuni.

  D upă ce mai înainte am alcătuit cuvântul despre rânduielile chinoviilor, de data aceasta, nădăjduind iarăși în rugăciunile Voastre, ne-am apucat a scrie despre cele opt gânduri ale răutății, adică despre cel al lăcomiei pântecelui, al curviei, al iubirii de argint, al mâniei, al întristării, al trândăviei, al slavei deșarte și al mândriei.

  I oan Casian este întemeietorul monachismului în Apus, înainte de Benedict. Fiind cel mai citit dintre scriitorii duhovnicești de acolo, cu tot semipelagianismul său, învățătura sa a nutrit nenumărate generații de monachi, influențând scrisul pios până în zilele noastre. Aceasta se datorește faptului că scrierile sale sunt cea mai bună sinteză a evlaviei vechiului monachism răsăritean, deși nu una perfectă, iar el a fost puntea de legătură între monachismul răsăritean și cel apusean. I oan Casian s'a născut la anul 360, însă nu se știe sigur in care parte a lumii. Cei mai mulți istorici socotesc că e originar din Scythia minor (Dobrogea), alții din Franța de Sud. Î ncă din fragedă tinerețe s'a făcut monach în Vifleem, după ce își adunase o frumoasă cultură.Pe la anul 385primi, împreună cu prietenul său Gherman, îngăduința să viziteze în două rânduri patria anahoreților, Egiptul. Cea dintâi călătorie a durat 7 ani, a doua aproape tot atâta. Pe la anul 400 se duc la Sf. Ioa