REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Omul e precum o floare, Înflorește apoi dispare! Înfloresc alte la rând, Doar Omul rămâne un gând! Totul este trecător, Omul este un călător, Ce va rămâne o amintire, Un zâmbet într-o fotografie! Așa și eu voi rămâne, Când voi pleca din astă lume! Doar floarea de liliac, Le va aminti  celor ce mă plac. Că  am fost aici și eu.... Și  vă lăsăm gândul meu! Îl așterneam într-un rând. Timpul cu voi petrecând! De nu l -as  fi așternut.. Mulți nu m -ați fi cunoscut! Liliana Olariu 💜 8 mai 2022

  Prisosul e răul Pe care ți-l faci cu bună știință Relaxându-te mai mult Decât ai nevoie Bolind mai mult decât Ți-a fost timpul rănirii Având mai mult decât Aveai nevoie în zbor Lucrând mai mult decât Îți este putința Voind mai mult decât Îți cere plinirea Ce cari cu sufletul tău Mai mult decât ai nevoie Este mărirea gropii lipselor De cele ce trebuie  Să le ai în suflet Ocupând Dragostea de  Dumnezeu și de oameni Ce trebuie să pună În rânduială toate Prisosul te îngroapă Ocupând locul bucuriei Care te dezgroapă Întru zborul în lumina veșnică Ioan Nicolae Mușat Bo-Zău, 10 Martie 2023 Imagine de pe net

  Când se roagă o mamă, pentru a ei copii, Dumnezeu primește,ruga inimii. Că doar mama știe,ce e suferința, Dorul de copii, iubirea și căința! Când se roagă o mamă,cu lacrimi fierbinți, Primește ajutorul chiar și de la Sfinți. Îi roagă din Suflet în fiecare zi, Să îi ocrotească,pe ai ei copiii! Când se roagă o mamă, plină de iubire, Încredințează ai ei copii spre acoperire. Maica Domnului, Mama noastră Sfântă, Cu al său Sfânt Acoperământ,ruga îi ascultă! Când mama te știe că ai un necaz, Lacrimi multe-i curg ,pe al său obraz. De ești tu departe, îți poartă de grijă, Căci ea te  simte ,nu are odihnă! Când se roagă o mamă,totu-i cu putință, Ea e sacrificiu,ea este dorință! Toate câte vrea,ea toate le poate, Căci se roagă, în fiecare zi și în fiecare noapte. Mama este cea care te iubește, De când te naște și cât ea trăiește. De aceea-i bine, să o respectăm Și la rândul nostru,noi să ne rugăm!!! Amin ✝️✝️✝️ Liliana Olariu  💜

 Măicuța Sufletului meu, Tu știi că nouă ne e greu. Dă-ne Maică din a Ta răbdare, Să trecem orice încercare! Dă-ne din smerenia Ta, Să primim tot ce va urma. Să avem credință multă, Să depășim orice ispită! Fii nouă scut  și mângâiere, Pe toate să le răbdăm în tăcere. Că știm că oricât va fi de greu. Cu noi este DUMNEZEU! Amin!✝️✝️✝️ Liliana Olariu  💜

  Sã pui genunchiul jos mereu Cand simti cã nu mai ai iubire  de semeni...ori dacā ti-e greu, Nu te ruga doar pentru tine ! Sã ai in gānd doar bunatate Chiar daca uneori e greu , Cel ce te-asculta in tot si toate  Este chiar El, chiar Dumnezeu! El te asteapta cu rabdare, Chiar daca tu,il uiti ades, Priveste doar cu intristare Cum altă cale,ti-ai ales  Si cand te intorci apoi spāşit El te primeste si te iartā, Te prinde in brațe, necajit Pentru al tāu necaz si pată... ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Pune genunchiul cu iubire, Cere iertare catre El, Viata se va schimba in bine Rāul,va fi mai uşurel Sa nu te rogi doar pentru tine, Ci pentru oameni si pāmant, Toti au nevoie de iubire... Şi ca si tine ,de un cuvânt... Sā ne rugām cu bunatate Cu lacrima recunostintei, Cā ne-a trezit ,ne-a dat de toate, Sā facem crucea ,cu credintã. Lorina Elena Drăgan  14.03.23...

      De pe Sfânta Cruce Cad picuri de sânge, Unde șiroiesc Vițe odrăslesc. Floarea vinului Și-a pelinului Rodul bucuriei Și al Liturghiei! De pe Trupul Sfânt, Cad până-n pământ Picuri de sudoare Și lacrimi amare. Unde se opresc Iute-nmuguresc,  Flori de mir cerești  Crini împărătești.  Din coasta străpunsă, Sânge și-apă cursă Unde picura,  Grâul încolțea  Apa îl hrănea,  Spicul se cocea Și Măicuța Sa În snopi îl lega! ,,- Dragi florile mele,  Să-mi fiți mângâiere! Floarea mirului, Draga Domnului Floarea vinului, Drag sângele Lui Floarea grâului, Drag trupșorul Lui" Și din flori de mir, Din al lor potir,  Strânge o albină,  Ceară, albă, fină Să facă făclii Pentru Liturghii.  Și le-așează-n cale Prea Sfintei Fecioare! Și din cer se cern, Pe pământ se-aștern,  Miresme de crini,  Cânt de Heruvimi.  Candele aprinse Peste inimi stinse, Ploaie de iubire Peste 'ntreaga fire! Domnul a-nviat Și a împăcat Cerul cu Pământul, Omul cu Preasfântul Tatăl Dumnezeu Și cu Duhul Său! Și eu astaz

Te chem e iarăși primăvară, În zbor se nalță mulți cocori. Te chem spre mine să vii iară, Frumos la noi ninge cu flori. Și de e vânt și de sunt nouri, Tu mâ cuprinzi în brațe uneori. Îmi faci un trai mai fericit, Îmi dai puteri să mă ridic. Ear când spre cer ridic privirea,  Primesc un val de dragoste iubire. De sunt aproape sau departe, Tu mă veghezi și zi și noapte. Te simt te port în inimă de o viață, Prin zorii zilei care se revarsă. În gândurile mele ești cu mine, Mă rog mă închin la tine și mi-e bine. Încep ziua la fel cu tine, Îmi dai un har să te slăvesc. Îmi dai o dulce mângâiere, Am grijă să te mulțumesc. În inima mea mică cea de om, Alături de necazuri trecător. Cu tine-s dincolo de toate, Alături merg îmi ești aproape. Doamne ajută! 11,03,2023. Nucă Svetlana.

    Pentru lumea cea de mâine, rugi în lacrimi să îndreptăm, și rupând sfințita pâine, slavă Tatălui să dăm... A uitat poporu-acesta, câte vremi întunecate, Crucea i-a fost alinare, și salvare de păcate...   Strălucirea " argintată" i-a luat sufletul și mintea... Nu își mai aduce aminte, rădăcina sa și gintea... Nu mai este îndurare, pentru cel mai slab, nevolnic, și se calcă cu turbare, peste un trup, un vas netrebnic...  Nu citesc adânc de carte, pravilele și părinții, ci se lăfăie-n chiolhanuri, omorând cu ele, sfinții...îndrăznesc să strig cărare, s-aleg zori de lume nouă, chiar de vărs lacrimi amare, chiar de-am suflet rupt în două...  Doar paradă se mai face, de credinți la purtător, însă sufletul le zace, învelit în negru nor...Drumul meu, e drum de lacrimi... căci simt adânc săgetari, de la cei legați de patimi, care nu cred în cărări...Nici în minuni ce-s trimise, drept răsplată, adevăr, căci au vrajbă și în vise, și s-au dezlegat de cer!                             

  Unii oameni au sufletul miere,  în alții inima-n ei piere!... Unii te ridică,  alții  te doboară,  te pun pe-un piedestal,  apoi te omoară! Unii ar vrea ca tu să nu trăiești;   alții te vor lângă ei să le zâmbești! Numai Dumnezeu îți pune-n gând și minte, comori de cuvinte..  Singur în viață  nu poți a răzbi,  până nu înveți  ca Domnul a iubi!                                 De Cristina Bălășoiu 

  Culege Chip de Leu  merele de aur din Colchida! Pe mâinile tale  este mirul Domnului. Pe Scara lui Iacob,  dăruiește, trăiește,  iubește  și  iartă! Soarele e martor  în pace și armonie. Dansează cu razele lui  și emană fragmente de lumină! Fii înger pe pământ  și înger de lumină  pentru cei dragi! Binecuvântat fie Domnul!                  De Cristina Bălășoiu ( 20 iulie 2020, ora 23:08,Craiova) 

  Un creştin odinioară Tot se căina mereu: Grea mai este crucea asta Ce mi-a dat-o Dumnezeu! Cum o dau nu-mi merge bine, De necazuri nu mai scap, Şi muncesc din greu ca boul Până cad lângă “proţap”! Iară alţii sunt mai leneşi Şi trăiesc mai în belşug, Numai mie (vorba ceia) “Boii nu-mi mai rag la jug”! Şi ofta creştinul nostru Şi era mereu cârtind: Nimeni nu putea odată Să-l audă mulţumind. Însă cel de sus Părinte Care-ajută pe “mişel” Căutând din cele Sfinte Cercetatu-l-a pe el. A trimes la el un Înger Noaptea când dormea trudit Şi luând pe om de mână L-a urcat pe deal la Schit. Se făcea că este ziua Şi erau numai ei doi Între nişte cruci frumoase Felurite, după soi. Unele erau de aur Altele din fier şi lemn, De argint şi de aramă, Fiecare cu un semn. Zicea îngerul atuncea: “Ia-ţi o cruce, care vrei! Numai potriveşte-o bine Şi te-ntoarce la bordei!” Lacom, el apucă-n grabă Cea de aur mai întâi, Începând s-o tăbârcească Pe voinici umerii lui. De prea multă strălucire Nu te poţi uita la

  Din iubire, la-nceputuri, Domnu-a zis:Lumină fie! Și-ntunericul cel mare, ce trona de-o veșnicie, Fu străpuns de mii de fluxuri cu lumină orbitoare Și, în timp, PĂMÂNT se naște lâng-o stea numită SOARE.  Și trec veacuri mii când Domnul, doar o zi pare că trece, Lui Adam i-o da pe Eva, viața-n Rai și-o pot petrece.  Doar că ei, protopărinții celor ce aveau să vină, Au păcătuit cu mărul, dându-i șarpelui cea vină. Din iubire, însă, Tatăl creaturii- i dă prin veacuri Semne pentru mântuire, proroci în sfinte locuri. Dar cu greu sunt înțelese și nicicum nu-s respectate Până când se naște-n lume Fecioara fără păcate. Dumnezeu, văzând credința ce din fragedă pruncie O avea copila-n Templu închinată Lui să-i fie,  A găsit poarta prin care Fiul Lui avea să intre  Într-o lume păcătoasă să o scoată din morminte.  Din iubire, Ea, smerita, când Arhanghel-o vestește  Că va naște prunc fecioară, misiunea o primește.  Iar când Fiul ei se naște ca prin moartea-I să aducă  Mântuire pentru oameni,  de

  ⚜️♥️⚜️♥️⚜️♥️⚜️♥️⚜️❤️ De ziua vrei să-ți fie bună, Încrede-te în DUMNEZEU. Îngenunchează, spune o rugă, Să fii ferit de ce e rău! ⚜️♥️ Când te trezești dimineața, Primul gând la El să fie. Roagă-L să-ți fie în viață, Scut și pavăză-n vecie! ⚜️♥️ Apoi, poți porni orinde Semnul Crucii, nu-l uita! Domnul va fi lângă tine, Oriunde tu te-ai afla!  ⚜️❤️ În Calea ta ,vor fi ispite poate, Tu ,lasă-te în voia Sa. Dar dacă ai nădejde-n TATĂL, Nimic rău ,nu vei întâmpina! ⚜️♥️ Fii bun, blând și cu IUBIRE, Oriunde'n Cale tu pășești. Și pacea ,tu ,o dobândești! Dar nu uita tu niciodată, Domnului să-I mulțumești. Amin.!!!✝️✝️✝️ ⚜️♥️ Mulțumim BUNULUI DUMNEZEU pentru toate câte am primit și vom primi.Amin. Liliana Olariu  💜  23februarie.2021 ⚜️♥️⚜️♥️⚜️♥️⚜️♥️⚜️♥️

          - Mira Minu- Liniștea nu mai vrea de-nserare să-i cânt, Îmi despart istoviri de-mpliniri, de cuvânt... Bat în cer, îl tot rog să mă ceară-napoi, Umbre vreau, de pribeag legământ, să despoi! N-am închis niciun vis în clepsidra cu mir, N-am atins niciun uns cu un alt trandafir,                                               - Mira Minu- Toate stau la un loc pe-un tărâm necuprins, De-am ajuns, n-am crezut că ușor am învins. Sunt de-un alb legănat într-o lume de-apoi, Nu mă vreau cotropit de un mistic război, Dar mă văd răsărind pe morminte de sfinți... O pecete de vid renăscându-și părinți. Să mă-nalț pe un rug mântuind de păcat, Aș croi ceruri noi, doar în lung, nu în lat ... Mă dezic de plăceri ca de-un ultim bastard, Rătăciri să țintesc și-n priviri să le ard! Aripi cresc dintr-un trup auriu de-mpărat, Sub mătănii de nea, un genunchi sărutat Ritualic și sfânt, de pămănt e izbit,   Făr' de dor va pleca, pe deplin liniștit.

                     Învață-mă, Doamne, să plâng  Doar pentru păcate și milă; Alungă-mi tristețea ce strâng  În zile trecute cu silă. Învață-mă, Doamne, să spun Cuvinte curate și blânde,  Aproape, cu ele s-adun, De Tine... inimi flămânde.  Învață-mă, Doamne, să fac Mereu voia Ta cea preasfântă - Și-ajută-mi, Te rog, ca să tac, Când gânduri noian mă frământă.  Învață-mă, Doamne, să vin Cu gândul la slava cerească; Să nu mi se pară un chin  Mărunta-mi viață lumească.    de Gherghina Tofan                       Torino, aprilie 2006

Să mă iertați, că sunt aici mereu  Cu voi în fiecare zi și noapte, Că vreau să vi-L aduc pe Dumnezeu  În rime, să-L simțiți căt mai aproape! Să mă iertați, că sunt ca o povară, Pe unii poate chiar vă plictisesc, Nu-mi doresc să vă fac viața amară, Vreau doar să știți, că pe toți vă iubesc! Să mă iertați, că uneori sunt revoltată Și-adesea mă consum ca fiecare om, Când văd că țara mea e dezbinată, Am multe nopți când nu pot să adorm! Să mă iertați, că poate mai greșesc, Din grija ce v-o port nu am nici somn Și fără să-mi dau seama vă rănesc, Să mă iertați, că vă iubesc enorm! ✍ Cristina Maria

Adun febril în a mea minte, Atâtea clipe... rătăcite, Le chem, le-adun, le-ndemn, Și le citesc, le fac un semn ! Mai multe zile nenumite, În luni-ispite, zăpăcite, În ani prea grei de încercare, Într-un destin făr-de culoare. Adun un pic din caldul soare, Din ploi tăcute, iau răcoare, Mă-nzăpezesc ani de ninsoare, Și toamne făr-de asemănare. Adun o viață rătăcită, Orfană, tristă și mâhnită, Și-ncerc să-i dau pic de suflare, Să prindă iar contur, culoare. Învăț din toate cât se poate, Mă cert și-apoi îmi dau dreptate ! Un fenomen, ce-l numim ,,viață', Și, care,  toată viața-nvață ! Murim modești, neânvățați, Departe de părinți și frați... De țară, neam și de pământ,  Străini de limbă și cuvânt ! Adun, și eu, cum pot, din toate, Cărându-mi anii mei în spate. Și-apoi, modestă-n rugăciune, Să ard și-apoi să fiu tăciune.  De fericire-am uitat, Murim cu suflet-neâmpăcat ! Unde-am greșit, unde-am uitat, Colțul de rai ce-l neumblat ?! Adun din dragoste, cât pot, Pân-sus la cer, să-mi fac u

 Mulțumim MĂICUȚĂ SFÂNTĂ, că pe copii ni-i ocrotești, Pe cai bune ii povățuiești! Ai grijă Tu de ei, când nu vom mai fi, Călăuzește-le pașii, oriunde  ar trăi! Mulțumim pentru Bunătatea Ta Cu care ocrotești pe toată lumea! Acoperământ ești nouă tuturor, Atunci când cerem ajutor! Iartă -ne MĂICUȚĂ Bună, Că greșim fără de număr! Fii lângă noi, ține -ne de mână Să fim tot timpul în LUMINĂ! Amin✝️✝️✝️

 Mulțumim MĂICUȚĂ SFÂNTĂ, că pe copii ni-i ocrotești, Pe cai bune ii povățuiești! Ai grijă Tu de ei, când nu vom mai fi, Călăuzește-le pașii, oriunde  ar trăi! Mulțumim pentru Bunătatea Ta Cu care ocrotești pe toată lumea! Acoperământ ești nouă tuturor, Atunci când cerem ajutor! Iartă -ne MĂICUȚĂ Bună, Că greșim fără de număr! Fii lângă noi, ține -ne de mână Să fim tot timpul în LUMINĂ! Amin✝️✝️✝️ Liliana Olariu  💜 20 februarie 2023!

  Construești din iubire ziduri palate, Vii peste mine tot mai aproape. Bucuria vieții mele în mine se tot ivește, Prin ea sufletul meu trăiește. Bucuria vieții e încântătoare, Alături de tine inventivă creatoare. Inima-mi bate calm într-un ritm, Alături de tine când respir nu simt.  Îmi propui dorințe și vise, Tot mai mult depinzi de mine. Fără teamă aș spune,  Ne împedicat de nimeni. Bucuria vieții mele sunt ochii tăi sclipitori, Caldele tale îmbrățișări. Sărutul dulce al tău, Care îl cunos doar eu. Bucuria vieții mele e atunci când trăim unul de altul aproape,  Când avem o viață tot mai idială. Când gândurile noastre prind culoare, Când iubirea noastră face aripi să zboare. Bucuria vieții mele o simt în visele și în vorbele din noi, Când le trăim împreună amândoi. În clipele când ne ținem de mână, Și când fericirea noastră pe noi ne inundă. 19,02,2023. Nucă Svetlana.