REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  F rați creștini, Î ntre celelalte fapte bune pe care le-a propovăduit și le-a arătat sufletul cel sfânt al prea fericitului Iosif, mai mult a strălucit fapta cea bună a ascultării. În vis i s-a arătat îngerul, și atunci când căuta să lase în ascuns pe Sfânta Fecioara Maria, și atunci când i s-a poruncit lui să fugă în Egipt. Alt om ar fi bănuit că vedeniile acelea erau vise curate. S-ar fi îndoit și nu ar fi crezut; nu ar fi ascultat cu atâta încredere. Dar Iosif, fiind drept, n-a avut nici bănuieli, nici îndoiala n-a intrat în sufletul lui, nici nu s-a împotrivit, ci, având în inimă bogăția ascultării, cu supunere și fără îndoială a săvârșit îndată cele ce îngerul i-a poruncit. Pentru această faptă bună a fost ales din toată lumea, ca să fie vrednic și iscusit păzitor Sfintei Fecioare și slujitor al tainei celei mari a întrupării Fiului lui Dumnezeu. M ulți socotesc că ascultarea este o faptă bună de mică însemnătate și că nu oricine are nevoie de ea spre mântuire. Prin ascu...

  F rați creștini, D regătorului, despre care ne-a povestit Evanghelia de astăzi, că a zis că din tinerețile sale a păzit poruncile lui Dumnezeu, Domnul i-a răspuns: „Încă un lucru îți lipsește“ (Luca 18, 22). Prin acest răspuns, Domnul a arătat că cel care păzește numai cele zece porunci, acela este prieten iubit al lui Dumnezeu și moștean al Împărăției Sale însă nu este desăvârșit, pentru că îi mai lipsește încă un lucru, de care el nu se poate dezlipi așa ușor, ca să fie desăvârșit. Iisus îi spune dregătorului: „Vinde toate câte ai și împarte la săraci și vei avea comoară în ceruri; apoi vino și urmează-Mi Mie“. (Luca 18, 22) D regătorul cel bogat căuta desăvârșirea faptelor sale bune. Deși păzise toate poruncile lui Dumnezeu din tinerețile sale, el însă a venit la Iisus cu multă umilință și smerenie, și plecându-și genunchii înaintea Lui, îl întreba zicând: „Învățătorule bun, ce să fac ca să moștenesc viața cea de veci“? (Luca 18, 18) Dorea să ajungă la desăvârșire, urmând ...

  P e când se afla încă la școala de fîlosofie de la Alexandria, Sfântul Grigorie, foarte tânăr fiind, petrecea întru toată curățenia trupului și a sufletului, întru care a rămas până la sfârșitul vieții lui. Î ntru acest fel de viețuire petrecând, el constituia o excepție între tinerii desfrânați ai acelui timp. Pentru aceasta ei îl invidiau și îl urau. Pentru a-l calomnia și a îl înjosi, ei au năimit o desfrânată care să le pună lor în aplicare un plan mârșav. Astfel, pe când Sfântul Grigorie se afla odată într-o convorbire în piața publică, împreună cu niște filosofi și învățați eminenți ei vremii, această femeie necurată s-a apropiat de el și a început să strige la el în gura mare ca să îi dea plata pentru păcat. Unii dintre cei de față s-au scandalizat, în vreme ce alții s-au mâniat văzând neobrăzarea femeii, căci toți știau ce fel de viață ducea ea și ce fel de viață ducea Grigorie. Aceștia au încercat să o izgonească pe desfrânată, dar ea a cerut bani cu și mai mare neobr...

  F rați creștini, R ăspunsul Domnului nostru Iisus Hristos dat învățătorului Legii a zugrăvit, prin culori vii, milostivirea lui Dumnezeu față de oameni, izgonind din suflete deznădejdea și întristarea pentru păcate și aducând în inima fiecărui om nădejdea îmbucurătoare a mântuirii. De aceea, Apostolul Pavel, cu bucurie spune: „Căci dacă, pe când eram vrăjmași, ne-am împăcat cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu atât mai mult, odată împăcați, ne vom mântui prin viața Lui“ (Romani 5, 10). Milostivirea lui Dumnezeu o vedem nu numai în Taina Întrupării Fiului Său, Domnul nostru Iisus Hristos, prin care a chemat în Împărăția cea veșnică pe tot neamul omenesc cel izgonit dintr-însa, ci o vedem și față de orice om, care s-a lepădat de El, săvârșind păcate și fărădelegi. P lină este Scriptura și cea veche și cea nouă de cuvinte și de pilde, prin care ni se arată milostivirea lui Dumnezeu față de păcătoși. Dar noi vom deschide astăzi numai dumnezeiasca Evanghelie, și vom vedea acol...

  Evanghelia de la Matei (Mt. 24, 36-51; Mt. 25, 1-46; Mt. 26, 1-2) 36 Iar de ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37 Și precum a fost în zilele lui Noe, așa va fi venirea Fiului Omului. 38 Căci precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, 39 Și n-au știut până ce a venit potopul și i-a luat pe toți, la fel va fi și venirea Fiului Omului. 40 Atunci, din doi care vor fi în țarină, unul se va lua și altul se va lăsa. 41 Din două care vor măcina la moară, una se va lua și alta se va lăsa. 42 Privegheați deci, că nu știți în care zi vine Domnul vostru. 43 Aceea cunoașteți, că de-ar ști stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea și n-ar lăsa să i se spargă casa. 44 De aceea și voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni. 45 Cine, oare, este sluga credincioasă și înțeleaptă pe care a pus-o stăpânul...