Înnoirea hainei sufletești și paza în fața stricăciunii lumii
Frați creștini, Dacă pentru bunurile acestei lumi trecătoare omul manifestă o grijă atât de minuțioasă, căutând neîncetat mijloace de restaurare a suprafețelor exterioare, de retușare a imperfecțiunilor și de aplicare a unor straturi de protecție împotriva intemperiilor lumii fizice, cu atât mai mult s-ar cuveni ca întreaga noastră atenție să se îndrepte către realitatea lăuntrică a sufletului. Trupul și materia sunt supuse degradării biologice și fizice, însă sufletul, fiind suflare divină și purtător al chipului lui Dumnezeu în om, este chemat la o strălucire veșnică, ferită de alterarea pe care o aduce praful păcatului. Păcatul acționează în viața duhovnicească asemenea unei zgârieturi adânci pe haina luminoasă primită la Sfântul Botez. De fiecare dată când omul consimte gândului celui viclean sau săvârșește fapta cea rea, armonia și frumusețea originară a firii sale sunt știrbite. Însă Creatorul nu l-a lăsat pe om pradă acestei degradări progresive. În marea Sa milostiv...