REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 Mi-e ziua tristă  Mi-e ziua tristă  Sufletul la fel,  Începe drumul  Crucii pentru El, Un drum la care Noi privim ca Spectatori, Oh,suflete  De L-ai iubi, Ai fi gata cu El Să bei Paharul Fierea si sa mori, Dar ești departe Ca Cerul de pământ,  Și nepăsarea ta Îți va propriul mormânt,  Că de nu arzi Lumină nu te faci, Și haină izbavirii  Nu o-mbraci...!!! Serafim Gill

 Preschimbare Se face săptămâna asta  Sfântă Liturghie,  Și se preschimba carnea În Pâine Sfântă  Și Sângele în Vin, O Sfântă preschimbare A Domnului ce spune, Iată, vin...! Spre mântuirea noastră  Toate se petrec, S-ajungem candele aprinse Chiar de suntem eșec...!!! Serafim Gill

 Întoarcerea acasă  Mult timp s-a scurs  Pe apa sâmbetei, Dar totuși a venit  Și Duminica de Florii,  Se bucură de ea cu toți De la bătrâni cu părul alb Pan' la copii, Și eu care atâta vreme am rătăcit  Întors acasă, am venit,  Cu ramură de salcie-nverzita S-alung din mine vreo ispită,  Îmi e întoarcerea acasă  În suflet ca o revenire în matcă  A apelor din suflet,  Care atâta vreme  Au curs la întâmplare  Prin lumea asta mare, Oh Doamne, ajută să grijesc Ast suflet, să nu-l mai oropsesc, Destul l-am asuprit Cu viața mea de alergare După năluci,  Îți mulțumesc că-n casa Ta Iarăși m-aduci...!!! Serafim Gill

 Pe Muntele Măslinilor, tăcere-n aer plutea, Când Domnul spre cetate pașii își îndrepta. Un asin tânăr, blând, purta pe Cel Preasfânt, Spre poarta sfântă, unde-un popor Îl așteaptă-n cânt. Copiii cu osana, cu ramuri verzi în mâini, Îi ies în întâmpinare, cu sufletele plini. „Osana Fiului David!”, glasuri cristaline sună, „Binecuvântat e Cel ce vine, pace ne adună!” Și haine pe cărare, cu dragoste aștern, Un covor de smerenie, un omagiu etern. Din palmieri tineri frunze, pe drumuri le-au croit, Un tron de verdeață, pentru Cel mult iubit. Dar bucuria clipei, un umbrar avea ascuns, Căci drumul spre Golgota era de-acum răspuns. Aclamările calde, în ură se vor schimba, Și Regele cel blând, spre cruce va urca. Intrarea-n Ierusalim, un simbol ne-a lăsat, Că Domnul vine-n suflet, cu chip smerit și curat. Să-I deschidem și noi porțile inimii sfinte, Cu osana și credință, în lacrimi fierbinți. Căci El e Regele slavei, venit să ne salveze, Prin moartea Sa pe cruce, spre viață să ne trezească....

 Singurătate  Singur ești atunci Când în cămară În inimă ta Nu vrea să intre nimeni, Iar Dumnezeu  Nu-ți e destul Spre mângâiere! Sărmane suflet  Numai tânji Zadarnic după  Închipuite fericiri, Mai bine mergi Și spune  Domnului smerit, Doamne nu poți  Să faci ceva cu mine, Să simt și eu  Că sunt iubit?! Și cred în mare Bunătatea Sa,  Că nu ai să rămâi  Sufletul meu așa...!!! Serafim Gill

 Ai grijă  Ai grija gândului  Și la cuvânt ai grijă,  Că poți răni fără să vrei Gândește-te de două ori Apoi decizia să iei, De poți lăsa cuvântul  Ca să zboare, L-ai îmbrăcat în strai De dragoste smerită,  Altfel ești vinovat De moartea lui subită! Cuvântul este viu Și poartă-n el când pleacă  Și din tine oleacă! Orice va face el Vei fi și tu de față,  Și vrei sau nu El te va trage ca o ata, Spre întuneric ori lumină  După mesajul ce îl poartă,  Ai grijă ca oricât ar rătăci  Cuvântul tău prin tot Ce-a semănat va reveni, Purtând cu el ce-a odraslit Ori de-ai lovit,ori de-ai iubit, Pe toate tu le vei primi-ndoit...!!! Serafim Gill

 Niciodată nu-i clipa  Niciodată nu-i timpul potrivit E prea devreme, e prea târziu,  Mă grăbesc, n-am timp  Am să mă rog când am să viu, Acum sunt obosit dar când mă scol... Și mă scol,la fel de gol, Ca un copil când pleacă  Dimineața în silă la școală  Cu somnul încă-n pleoape,  Oh Doamne niciodata  Nu ești aproape  Adică Tu ești mereu, Cel cu musca pe căciulă-s eu Că am o scuza pentru toate  La Tine cât de rar să vin Dacă se poate  Dar tot cu mintea-n altă parte... E vai de cap eram să zic,dar nu, E vai de sufletul sărman  Ce-mi cere grija rugăciunii să o am, Și  știu că  este așa  și chiar mă doare  Mă voi întoarce cu adevărat la Tine oare...?!!! Serafim Gill

 Alaska  Mă exilez în mine  Ca Sfântul Herman  În Alaska,  Îmi fac coliba  Din gânduri  Tari ca piatra, Iar candela  Din inimă  Înlocuiește vatra. Și am să mor puțin  Și astăzi patimii De voi putea,  Cum am făcut  Și-n zilele din urmă,  Și văd cum ciorile  Se plimba pe deasupra,  Deodată  Numai timpul În mine scurma...!!! Serafim Gill

 Știu că-i devreme  Știu că-i devreme Doamne  Lumea încă nu s-a trezit,  E frig și eu am amorțit  De când aștept  Să se deschidă ușa ca să-Ti zic Că numai pot să-ndur, Că mă tot uit în fiecare zi în jur Și dau numai de mine Oricât aș căuta de-nnebunit, Să Te găsesc pe Tine! Ori nu știu un' să caut eu Ori Tu m-ai părăsit pe mine, Eu trag nădejde că nu știu  Că de-ai plecat... Eu cum să mai înviu...?!!! Serafim Gill

 Între apus și răsărit  Se lasă înserarea în lume Și-mi pare că timpul s-a oprit.  Iar între azi și mâine eu mă rog Să mă trezesc, să mă deștept  Din amorțeală, somn ,abis  Și să revin la viață  Să mă smulg din vis, Mă simt de parcă în propriile-mi Viscere sunt închis, Cu strigăt mut paralizat Cocon neputincios Înfășurat în pânză de păcat,  Vino Doamne, mă dezleagă  Să-mi fie firea iar întreaga,  Că pan'la urmă zorii or să vină  Să mă boteze și pe mine în lumină...!!! Serafim Gill

 M-am înălțat în căderi  Târziu am înțeles  Că nu puținele  Jalnice mele izbanzi  M-au folosit,  Ci multele Nesfârșitele căderi,  Din care am învățat  Mai mult decât  În vreo școală înaltă.  Așa am înțeles  Că nu-i cădere  Care să fie ultima, Nu-i rugăciune pentru  A nu te mai impiedeca, Întotdeauna cât de jos Te vezi căzut  Să știi că e loc de mai rău,  Dar indiferent cât de rănit ești  Mereu va mai fi o cale de salvare,  Nu trebuie decât  Să rogi pe Dumnezeu să ți-o arate, Doar astfel de ridicări  Vor deveni în timp Tot mai statornice,  Pe măsura smereniei agonisite...!!! Veniamin Angel

 De smerenie Doamne zic ! Doamne, ajută-mă  Să devin cel ce poate  Să ajungă așa de smerit,  Încât să-mi pot vedea Și mai ales să simt  Nesmerirea mea adâncă! Ajută-mă s-o smulg Din acest de plâns adânc,  Și să-l umplu cu lacrimă  Lacrimă a părerii de rău  Că am pierdut atâta vreme,  Să-mi sabotez propria Singura cale de salvare, Și bucuria iertării să torn În acest adânc al meu, Și un munte de dragoste  Ca adâncul să se facă pisc Ce atinge smerit Cerul...! Ajută-mă Doamne  Să mă desfac din toate Cele ce mă alcătuiesc,  Și să mă refac altul, Cu totul altul,în stare Ca să iubesc pur și simplu,  Să nu gândesc această  Negrăita taină a iubirii, Dar să mulțumesc  În fiecare zi pentru ea...!!! Veniamin Angel

 Desculț Astăzi desculț mă-ndrept  Către Tine Doamne prin Noroi de gând și mărăcini,  Numai aleg cărarea  Merg de-adreptul, S-ajung până nu îmi expira Viza mea de călător  Pe-acest pământ,  Vin la Tine Doamne  Rupt și sfâșiat,  Poate mai e ceva De îndreptat  În viața mea strambata  De păcat! Mă iartă Doamne  Mă primește,  Calcă-Ți pe inima  De Dumnezeu,  Și cine știe  Poate vreodată,  Ți-oi fi de vre-un folos De necrezut, și eu...!!! Veniamin  Angel

 Nu mă regăsesc! Nu mă regăsesc Doamne  O noapte întreagă m-am Tot căutat, am răscolit,  Toate ungherele în care As fi putut să mă rătăcesc,  Dar n-am dat de mine! Abia spre ziua am ațipit  Și îngerul mi-a spus,  Ca sunt plecat de ieri Ca să mă rog la Tine  Sub cruce la icoană,  Să-mi dai și mie  Ruga Ta cea vie, Și-s Tot acolo Doamne  Și aștept... Poate ai să vii Altă nădejde n-am Să dau de mine...!!! Veniamin  Angel

 Dacă ai veni... Uite Doamne,  Dacă ai veni acum,  La mine, deși  La cât de ocupat Ești cu lumea Ta, Eu sunt ultima Ta Jalnica Ta grijă! În fond la cât mi-ai dat Și eu cu artă am stricat, De ce ai mai veni la mine Ce sunt eu Doamne  Pentru Tine,altceva decât  Un biet rebut umblator Cu sufletul rătăcitor,  Zdrobit pe fiecare centimetru  De suflet ce mi-ai dat, Cu atât păcat, cu atât păcat  Tot plânsul lumii de-as avea Nu mi-ar ajunge să spăl , Piciorul Tău ca Magdalena  Oh Doamne, lasă-m ,nu merit Să-Ți pierzi cu mine vremea...!!! Veniamin Angel

 Se luminează-n suflet  Se luminează de ziuă în suflet După o noapte ce mi se părea  Că n-o să se sfarseasca niciodată,  Asa de mult se labarteaza clipa  Mustind de întuneric și de lacrimi! O Doamne mulțumesc că îmi aduci În inima atâta timp însingurata,  Lumină unei zile binecuvântată  În care să mă plec cu bucurie  Jos la crucea Ta,că doar așa,  Nădejde simt că  pot să am Că iarăși Tu pe mine lut din lut Cu marea Ta iubire mă vei ridica!!! Veniamin  Angel

   . În ziua de-nălțare, când cerul se deschide, Și cetele de îngeri, cu slavă se-nșiruie, Arhanghel Gavriil, cu aripi de lumină, Ne-aduce veste sfântă, de-o dragoste divină. E sobor de arhangheli, ce-n ceruri ne veghează, Cu har și-ndurare, de rău ne păzează. Gavriil, mesagerul, cu glasul ca de stea, Ne-aduce bucurie, și pace-n inima. El a vestit Mariei, zămislirea cea de sus, Un dar nepământean, ce-n lume s-a adus. El a rostit cuvinte, ce-au schimbat omenirea, Un nou început de viață, o sfântă mântuire. Să ne-nchinăm cu dragoste, la soborul îngeresc, Să le cerem ocrotire, cu suflet omenesc. Să le-aducem mulțumire, cu inimi înflăcărate, Căci ei ne sunt călăuze, spre porți neîntinate. Gavriil, tu, cel ce-aduci, vești sfinte din înalt, Îndreaptă-ne pașii, spre-al cerului palat. Să ne-nălțăm cu tine, în ziua de prăznuire, Și să-L slăvim pe Domnul, în veșnică iubire.      Bb Autor Teolog și Jurnalist Caranda Daniel Orșova 25.03. 2002  https://revistaviataviata...

 Floare de crin Ce taină, ce minune se întâmplă  De vine floarea cu miros de Rai, În mână la arhanghelul din Cer Să spună altei flori cu sufletul de nea, Te bucură Maria, că Domnul a ales să stea Pan' la venire în cortul tău neprihănit,  Atâta milă floare nevinovată la Domnul ai găsit! Ce zi,și ce lumină, că se găsește  Floarea nevinovată cu floarea parfumată,  Spre bucuria celui ce pe Hristos așteaptă...!!! Veniamin Angel

 În ziua Bunei Vestiri, când cerul se deschide, Și îngerii coboară, cu vești ce ne uimesc, Maria, Fecioara Sfântă, cu inima-n credință, Primește-n taină vestea, ce-o face Mamă Sfântă. Arhanghel Gavriil, cu aripi de lumină, Aduce-un dar divin, o veste fără vină. „Bucură-te, Marie, tu, cea plină de har, Domnul e cu tine, vei naște-un sfânt odor!” Maria, cu smerenie, primește-al Său cuvânt, Și-n pântece-i zămislește, pe Mesia cel Sfânt. E început de taină, ce-aduce mântuire, E vestea ce ne-nalță, spre-a noastră fericire. În ziua Blagoveșteniei, să ne-nchinăm cu drag, La Maica Domnului, ce-a primit acest prag. Să-i mulțumim cu lacrimi, de bucurie pline, Că ne-a născut pe Domnul, ce ne-a adus iubire. Să ne rugăm cu toții, cu inimi înflăcărate, Să ne-ndreptăm privirea, spre ceruri luminate. Să-i cerem ocrotire, în fiecare zi, Să ne-ndrepte pașii, spre calea cea de-a pururi vii. Autor Teolog și Jurnalist Caranda Daniel Orșova 25.03.2005

 Ce-mi este crucea mai întâi? Nu știu ce-mi este crucea mai întâi  Povară, acoperiș, copac la căpătâi,  Copacul izbavirii,pomul vieții în Hristos  Crucea îmi este mi se pare un prinos,  Ajuns la judecata cea de obște  la sfârșit  Să spun,atâta Doamne am agonisit,  Doar crucea încercărilor ce mi le-ai dat În care am căzut, iar mila Ta m-a ridicat, Talantul ce mi-ai dat l-am înmulțit prin crucea Ta Că cine poate face un pas în lume fără ea...?!!! Veniamin Angel