Pilda Sfântului Teodor: Rugăciunea care deschide cerurile
Se spune că, pe când Sfântul Teodor Sicheotul era încă tânăr, o secetă cumplită a lovit pământurile Galatiei. Izvoarele secaseră, iar recoltele se ofileau sub arșița nemiloasă. Oamenii, deznădăjduiți, au alergat la tânărul pustnic, știind curăția vieții sale.
Sfântul nu le-a vorbit despre puterea sa, ci despre mila nesfârșită a lui Dumnezeu. S-a așezat în genunchi și, cu lacrimi în ochi, a început să se roage. Martorii spun că, deși cerul era de un albastru imuabil, înainte ca Sfântul să rostească „Amin”, nori grei s-au adunat deasupra lor. O ploaie binecuvântată a început să cadă, udând nu doar pământul însetat, ci și sufletele celor prezenți.
Această minune ne învață că rugăciunea smerită este cheia care descuie milostivirea divină atunci când toate resursele omenești dau greș.

Comentarii
Trimiteți un comentariu