REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 

  A utorul scrierii numite «Scara», pe care o publicăm într-o traducere nouă în acest volum, s-a născut scurt timp înainte de anul 579 și a trăit pînă în jurul anului 649. A fost deci contemporan cu sfîntul Maxim Mărturisitorul 1 . Autorul «Vieții» lui pe scurt, călugărul Daniil din Mînăstirea Raith, declară că nu se cunoaște patria de origine a sfîntului Ioan Scărarul, dar Meletie, Arhiepiscopul Atenei, în «Istoria Bisericească» spune că ar fi fost de obîrșie din Palestina. După Daniil din Raith, tînărul Ioan a intrat în Mînăstirea din Muntele Sinai la vîrsta de 16 ani. Din faptul că pînă la vîrsta aceea își făcuse o educație solidă în toate științele timpului (έγχοχλίψ σοψία), Veniamin Costache deduce că trebuie să se fi născut dintr-o familie mai înstărită 2 . Aleasa lui pregătire în științele vremii i-a adus numele de Ioan Scolasticul; iar petrecerea în muntele Sinai, numele de Ioan Sinaitul. Insă cu vremea, numele de Scărarul, provenit de la calitatea de autor al «Scării», l...

 

  Prorocia lui Isaia 45, 11-18 11 Că așa zice Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel, Cel ce le-a făcut pe cele ce vor fi: - Voi Mă întrebați despre fiii Mei și despre fiicele Mele, și voi Îmi porunciți asupra lucrului mâinilor Mele? f 12 Eu am făcut pământul și pe omul de pe el, Eu cu mâna Mea am întărit cerul și tuturor stelelor le-am dat porunci. 13 Eu l-am ridicat să fie rege cu dreptate, și toate căile lui sunt drepte; el va zidi cetatea Mea și robia poporului Meu o va întoarce fără răscumpărare și fără daruri, zice Domnul Atotțiitorul. 14 Așa zice Domnul Atotțiitorul: g - Egiptul s'a trudit pentru Tine, iar mărfurile Etiopienilor și Sabeenii cei înalți la statură vor trece de partea Ta și vor fi robii Tăi și'n urma Ta vor merge legați în cătușe și la Tine vor ajunge și Ție Ți se vor supune și Ție Ți se vor ruga, pentru că Dumnezeu este în Tine și'n afară de Tine nu este Dumnezeu. h 15 Că Tu ești Dumnezeu, dar noi n'am știut-o, i Dumnezeul...

 

  Prorocia lui Zaharia 8, 7-17 7 Așa grăiește Domnul Atotțiitorul: Iată, Eu Îmi voi mântui poporul din țara Soarelui-Răsare și din țara Soarelui-Apune b ; 8 și-l voi aduce și-l voi așeza în mijlocul Ierusalimului și-Mi va fi Mie popor, iar Eu îi voi fi Dumnezeu întru adevăr și'ntru dreptate. 9 Așa grăiește Domnul Atotțiitorul: Întărească-se mâinile voastre, ale celor ce'n zilele acestea auziți aceste cuvinte din gura profeților, din ziua'n care a fost întemeiată casa Domnului Atotțiitorului și din vremea când templul a fost zidit. 10 Fiindcă mai înainte de zilele acelea simbria oamenilor nu va fi spre câștig, iar vitele nu vor avea preț; nici cel ce va intra și nici cel ce va ieși nu va avea tihnă, din pricina necazurilor; și Eu pe toți oamenii îi voi porni, pe fiecare împotriva vecinului său c . 11 Dar acum nu Mă voi purta cu rămășița acestui popor al Meu așa cum am făcut-o în zilele de dinainte, zice Domnul Atotțiitorul; 12 ci voi arăta pace. Via își va da rodul ...

 

 

  29 Și a fost că pe când Se apropia de Betfaghe și de Betania, spre muntele numit al Măslinilor, i-a trimis pe doi din ucenici, 30 zicând: „Mergeți în satul din fața voastră și, intrând în el, veți găsi un mânz legat, pe care nimeni dintre oameni n'a șezut vreodată; dezlegați-l și aduceți-l. 31 Și dacă vă va'ntreba cineva: De ce-l dezlegați?, veți spune așa: Domnul are trebuință de el“. 32 Și, plecând, cei trimiși au găsit așa cum le spusese El. 33 Și în timp ce dezlegau mânzul, stăpânii lui le-au zis: „De ce dezlegați mânzul?“ 34 Iar ei le-au spus: „Domnul are trebuință de el“. 35 Și l-au adus la Iisus; și aruncându-și hainele lor pe mânz, L-au urcat pe Iisus. 36 Iar în timp ce El mergea, își așterneau hainele'n cale. 37 Și, apropiindu-Se El de panta Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, bucurându-se, cu glas mare au început să-L laude pe Dumnezeu pentru toate minunile pe care le văzuseră, 38 zicând: „Binecuvântat este Împăratul Cel ce vine întru numele Domnul...

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 1 Bătrânul a , către Gaiu b cel iubit, pe care-l iubesc întru adevăr. 2 Iubitule, mă rog ca'ntru toate să sporești și să ai tot atâta sănătate precum îți este sufletul de spornic. 3 Mult m'am bucurat când au venit frații și au mărturisit despre adevărul tău, despre felul cum trăiești tu întru adevăr. 4 Mai mare bucurie decât aceasta nu am: să aud că fiii mei umblă întru adevăr. 5 Iubitule, ceea ce faci tu față de frați o faci cu credincioșie c , și aceasta pentru străini d , 6 care'n fața Bisericii au dat mărturie despre iubirea ta. Bine vei face să-i ajuți în călătoria lor într'un chip vrednic de Dumnezeu; 7 că pentru numele Său au plecat ei la drum, fără să primească nimic de la păgâni. 8 Noi, deci, datori suntem să-i sprijinim pe unii ca aceștia, ca să le...