REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 În Alexandria, cândva, o tânără trăia, Maria, cu viața-n păcat se-mpotrivea. Dar harul Domnului, mereu ne cheamă, Și-n inima-i pătrunsă, o nouă flacără se-nramă. Spre Ierusalim, cu pelerini pornește, Să vadă Sfânta Cruce, ce-n suflet îi robește. Dar zidurile-mpinse, o opresc la intrare, Și-n lacrimi de căință, cere îndurare. Maica Domnului, cu milă o privește, Și-i spune: „Treci Iordanul, acolo te găsește Odihna cea cerească, ce-n suflet îți dorești”, Și-n pustia adâncă, Maria se topește. Patruzeci și șapte de ani, în aspră nevoință, Cu rugăciuni fierbinți, își spală neputința. Sfântul Zosima, un monah cu inimă curată, O întâlnește-n pustie, cu fața luminată. Maria, pe ape, ca pe pământ pășește, Și Trupul lui Hristos, cu lacrimi îl primește. Apoi, un leu duios, îi sapă-n nisip mormântul, Și-n ceruri se înalță, cu sufletul cuvântul. O, Sfântă Maria, cu viața-ți minunată, Ne-arată calea pocăinței, niciodată uitată. Să ne rugăm cu lacrimi, ca tine să ne-ndreptăm, Și-n brațele lui Hri...

 Cum ne vii și ne învii...?! Doamne Bun,Mântuitor  Cum cobori mereu din Cer, Cum ne vii în sfânt altar Unde-mbraci totul în har, Cum ne vii și ne învii  Deși iar murim,Tu știi?! Doamne iartă-mă că eu Multe înțeleg, da-i greu, Ca să duc la împlinire Ce pricep că este bine, Este râvnă și dorința  Nu-i smerenie, căință,  De-asta vin ca să te rog Zi de zi după puteri, Doamne fa să fiu mai bun  Cu puțin  fața de ieri, Ca să pot și eu să spun Că-mplinesc ceea ce ceri...!!! Veniamin Angel

 Cei patruzeci de sfinți mucenici În Sevastia, ger cumplit se lasă, Patruzeci de frați, credința-și mărturisesc, Soldați viteji, cu inima-n extaz, Pe Hristos, cu dragoste, îl preamăresc. Liciniu, împărat nemilos, Poruncește chinuri, ger și suferință, Dar ei, cu rugăciuni, cu glas voios, Își păstrează credința, fără-nfrângere-n ființă. Lacul înghețat, le e mormânt, Dar cerul se deschide, cu slavă și lumină, Patruzeci de cununi, pe frunte le-au pus, Martiri ai credinței, cu dragoste divină. Unul dintre ei, slăbit de durere, Alege calea scurtă, spre-a se-ncălzi, Dar moartea-l așteaptă, cu-a sa putere, Când harul divin, el a ales a-l părăsi. Dar cel de-al patruzecilea, un paznic, viteaz, Văzând minunea, credința-și mărturisește, Se aruncă-n lac, cu suflet curajos, Și locul gol, cu cinste-l împlinește. Patruzeci de sfinți, model de credință, În fața prigoanei, ei nu s-au temut, Cu rugăciuni și post, cu umilință, Cununa muceniciei, ei au primit. Să ne rugăm lor, cu inima curată, Să ne în...

 Poate n-am știut unde să te caut  Te-am așteptat azi-noapte  Încredințat că vii,dar n-ai venit, Și cât Te-am așteptat...! Tu-mi spui c-ai fost acolo  Că m-ai privit cum mă frământ,  Era o liniște ca de mormânt  În care Te chemam în taină,  Dar eu nu Te-am simțit . Poate n-am știut unde să Te caut Poate nu am meritat să mi Te-arati Poate n-am făcut în mine destul curat, Ca să îl primesc pe Împărat! Eu Te rog de milă, să mă mai lași un timp Să mai albesc măcar puțin  Ast strai al sufletului meu, Să am și eu fărâmă de curaj Când mă-nfatisez la Dumnezeu...!!! Veniamin Angel

 Oh...dacă trestie eram...! În fiecare zi mă frâng  Dar nu ca pâinea  În Cina cea de Taină,  Ci ca un mândru brad Căzut intr-o furtună,  A cărui frumusețe  Ce nu-i a lui îl urmează  În dureroasa cădere.  Sunt bradu frânt  Puteam o trestie să fiu Și să mă plec sub vânt,  Dar nu sunt, nu sunt, Nu știu să mă plec Că nici umbră  De smerenie în mine n-am Și fără ea ziua de mâine-i sumbră,  Oh...dacă trestie eram...!!! Veniamin Angel

 Cu orice preț  Să te rogi cu orice preț  Indiferent în ce hal ești,  Că n-o să biruie păcatul tău  Mila Lui Dumnezeu.  Tu doar să crezi, Să nu te îndoiești  Că  încă n-ai aflat deplin Pe care treaptă ești,  Și nu ai să te pierzi  Dacă ai încă  Îndrăzneala,  Ca să mai crezi...!!! Veniamin Angel

 Tu Soaele meu, Dumnezeu  Mi-e drumul plin de gropi  De mărăcini și rugi, De n-ai fi lângă mine Doamne Cu raze blânde să duci Tot înainte cu lacrime și rugi, De mult mă rătăceam.  Mi-ar fi mai bine ca să tac Că spun mai mult prostii, Păcatul se arată în tot ce fac, Numai când stau sub crucea Ta Și Te ascult tăcând,  Mă simt și eu sătul  Că sufletul mereu flămând  Primește nestiuta,mila  Ta Și-Ți mulțumește lăcrimând.  Tu soare blând mă încălzești  Mă luminezi,mă însoțești  La fiecare pas în drumul meu, Durerea mea cea mare este  Că n-am un dar  să îți aduc și eu...!!! Veniamin Angel

De gând zic Doamne...!!! De gând zic Doamne,  Dacă ai vrea Ca să m-ajuti, Să-l fac pe fiecare  O candelă,  Cu flacăra  De lumânare,  Și cu ulei Strâns  Din lacrimă și plâns  Puntea Smerenia Să-mi fie, Iară Fitil Credința vie, Să lumineze Doamne  Gândurile mele, În anul  Ce ne bate-n geam, Să fiu și eu O rază de lumină,  Prin tot ce am...!!! Veniamin  Angel  

 Nori negri Dumnezeu curge Prin mine ca un râu, Cu ape tulburi Pe care le sfințește  Când vrea El. Și atunci,  Pentru un timp  Mă fac apă vie ! Doamne, fă  Ca norii negri Ai patimilor mele, Să numai coboare Peste mine...! De nu, mai bine  Mi-ar fi Să mă iei cu Tine, De nu devin întreg  Lumină și iubire...!!! Veniamin Angel

Nașterea lui Hristos În noapte lină, când steaua strălucea, Un Prunc divin, în lume s-a născut. În iesle smerită, culcat-a fost, Iar cerul s-a umplut de-un cânt duios. Păstorii au venit, cu-nchinare sfântă, Magii din răsărit, cu daruri scumpe. Iar îngerii cântau, cu glasuri blânde, De pace și de-o lume nouă, luminoasă. În Betleem, în noaptea cea sfântă, S-a născut Lumina, speranța noastră. Hristos, Mântuitorul, a venit, Să ne elibereze de orice patimă. Sărbătorim astăzi, cu bucurie mare, Nașterea Domnului, a luminii noastre. Să-I mulțumim pentru jertfa Sa, Și să ne umplem inimile de har. Autor TEOLOG ȘI JURNALIST CARANDA DANIEL  În noapte lină, când steaua strălucea, Un Prunc divin, în Nașterea lui Hristos În noapte lină, când steaua strălucea, Un Prunc divin, în lume s-a născut. În iesle smerită, culcat-a fost, Iar cerul s-a umplut de-un cânt duios. Păstorii au venit, cu-nchinare sfântă, Magii din răsărit, cu daruri scumpe. Iar îngerii cântau, cu glasuri blânde, De pace și de-o lu...

 Cuvinte înțelepte Ține-ți nevinovăția, orișicâtă luptă-ți cere, căci, de-o pierzi, nu-ți mai rămâne decât vaiet și durere,  ea nu-i ca și alte bunuri, dac-o pierzi, s-o afli iară,  deseori nu mai rămâne decât lacrimi și ocară!... (Traian Dorz)

 Vino Doamne  ! Doamne, când vezi Ca-mi tremură aripa,  Și-n mine intra  Fără de oprelisti frica, Să-mi frângă zborul Meu umil spre Tine,  Vino și stai cu mine Și-n mine,și lângă mine, Măcar un timp Să mi se vindece de frici Și  sufletul, și inima că zici, Că toate merg pe dos Când vreau s-adun în viața mea  Plină de încercări, puțin frumos...!!! Veniamin Angel

 Când vine El ! Când intri Tu desculț  Cu piciorul însângerat,  În casa inimii unde-i pustiu Simt că dintr-odata înviu,  Mă plec cu bucurie  La sandaua Ta Și o dezleg,și rană o.voi săruta,  Iar Tu Lumină și durere Îmi pui mana pe cap  Și-atuncea scap...!!! Veniamin Angel

 A coborât în cerul inimii Hristos  În noaptea rece ca toate nopțile întunecate și pustii  Când ți se pare că nu ești nici cu morți și nici cu vii,  Când prăbușit și îndoit ca lumânarea în căldura verii Plângeam căzut în margine de drum  că nu ajung la slujba Învierii,  A coborât de necrezut, la mine în cerul inimii Hristos! Iar eu privindu-L am avut simțirea vie  că n-aș putea să fiu mai jos... Plângeam de parcă se prăbușea o lumea-ntreagă în jurul meu,  În timp ce se uita la mine  cu atâta milă Bunul Dumnezeu! Și n-am putut măcar o vorbă, una singură să spun, era destul doar iartă-mă! Ce bine că știa și fără vorba mea, că-n cea mai mare parte eram doar patimă! Mi-a pus mâna cu urma cuiului, pe fruntea mea fierbinte  Eu n-am venit, mi-a spus, ca să te judec, ci numai să îți spun să iei aminte,  Că este-n lume duh care te minte c-o fericire mincinoasă  Și de nu iei seama, până nu te pierde nu te lasă! Să nu te temi, că nu ți-am...

 Fa-mi clipa asta sfântă! Sfințește-mi Doamne clipa de acum Ca alta n-am, Nici cea de ieri care s-a dus Nici cea de mâine, simplă ipoteză,  Sfințește-mi clipa asta  Născută-n mine prin bataia inimii Care ești Tu ! Sfințește-o Doamne, nu îmi spune nu Ca fără mirul Tău mi-e clipa goală,  Ia-mi inima,uite ți-o pun în poală  Și fă Doamne cu ea ce știi  Că fără harul Tău  Eu nu mă simt printre cei vii, Sfințește-mi clipa de acum Prin ea întreaga mea trăire,  Ca tot ce am să fac de-acum încolo  Să fie împlinire prin iubire,  Să nu îmi fie venirea mea în lume în zadar Ci tot ce am agonisit mai bun în mine, să dau în dar...!!! Veniamin Angel

O inimă curată, un suflet de înger Într-un colț de țară, la Argeș, în vechime, Trăi o fecioară, cu suflet sublime. Filofteia, i s-a dat numele ei, O floare de credință, în câmpurile vieții. Cu inima plină de har și de dragoste, Își dădea tot avutul, cu mare ușurință. Sărăcilor le împărțea, cu bucurie, Și-și închina viața, cu sfințenie. Suferințele vieții, le-a purtat cu răbdare, Și-a rămas credincioasă, în fiecare clipă. La doar doisprezece ani, s-a mutat la ceruri, Lăsând în urmă, o lumină care nu se stinge. O, sfântă Filofteia, cu inima pură, Roagă-te pentru noi, la tronul Celui Pur. Să ne ajuți să fim ca tine, buni și milostivi, Și să ne ducem viața, după poruncile divine.   AUTOR CARANDA  DANIEL TEOLOG ȘI JURNALIST ORȘOVA 7.12.2024   DETALII AICI: http://revistaviataviataspirituala.blogspot.com/

  *Părintele copiilor* Din Mira, orașul luminii, Un sfânt s-a ridicat, cu-ale sale minuni. Nicolae, ierarh, cu inima de aur, A împărțit averea, cu-o mână uşoară. Pe cei săraci i-a ajutat, cu milă și cu drag, Și-a fost un tată bun pentru fiecare suflet vag. Cu-o rugă fierbinte, către cer s-a-ntins, Și-a făcut minuni, care-n suflete s-au prins. Pe mare, furtunile le-a potolit, Și pe cei pierduți, din adâncuri i-a scos. Copii orfani, el i-a adăpostit, Și-n inimile lor, speranța a insuflat. Astăzi, când ne amintim de numele său sfânt, Simțim în suflet o căldură blândă. El este ocrotitorul nostru, mereu prezent, Și-n ceruri, pentru noi, se roagă neîncetat.   AUTOR CARANDA DANIEL  ORȘOVA 5.12.2006  

 Colind  Lerui ler și Domn din cer, Colind nou eu vă ofer Asta-i seara de Ajun, Când se naște Pruncul Bun. Colind de pace cântăm  Cu toți să ne bucurăm,  Că vine Crăciunul Sfânt, Sărbătoare pe pământ. Lerui ler, Domnului  ler, Stele mii s-aprind pe cer Fiindcă se naște Hristos La Viflaim colo-n jos. Curățăm calea de spini, Spre a deveni mai buni Și în suflet ÎL primim Cu dragoste de creștin. Lerui ler, Domnului ler, Coboară îngeri din cer  Aduc daruri  pentru toți, Și colindători la porți. Leru-i ler, noi colindăm Gânduri bune vă urăm  Bucurie de Crăciun  Când se naște Pruncul Bun! Autor:Valentina Petraru

   Aprindeți candela sufletului Când fulgii albi încep să cearnă Și iarna ni se arată-n prag, Vin sărbătorile de iarnă, Ce le-așteptăm cu mare drag. Vezi în casa sufletului tău, De-i candela încă aprinsă  Cu fapte bune umple-o mereu Și n-o lăsa să fie stinsă... Nu-ți lăsa sufletul întinat , Aprinde candela iubirii, Drumul vieții să fie curățat, Aceasta-i calea mântuirii ! Pruncul Hristos să-L primim  în casă  Să-l urmăm în faptă și Cuvânt  În noaptea de Crăciun, frumoasă  Să-i cântăm Domnului un vechi colind! Valentina Petraru

 Doamne, Îți mulțumesc  Doamne, în fiece zi Îți mulțumesc,  Pentru tot ce-mi dai cu mărinimie  În zorii dimineții când mă trezesc, Îți mulțumesc pentru ce va să fie. Aprind candela și mă rog pentru toți,  Pentru pace-n țară și-ntreaga lume, Pentru ai mei copiii și pentru nepoți, Pentru fiecare după al său nume. Pentru-a soarelui caldă lumină,  Pentru sănătate și bunătate, Pentru iertarea de orișice vină  Și pentru viața de care am parte. Doamne, iartă-mi toată deșertăciunea,  Ajută-mi să duc crucea până la sfârșit,  Alungă-mi teama, toată slăbiciunea  Și iartă-mi tot ce-n viața am greșit. Când va fi timpul aș vrea să simt din plin Zborul diafan al cetei îngerești  Și mireasma florilor de Rai divin Doar în veșnicie poți să le găsești ! Autor:Valentina Petraru