REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​Sfântul Anatolie cel Tânăr de la Optina este unul dintre Cuvioșii care s-au nevoit duhovnicește și au sfințit pământul Mănăstirii Optina, din Rusia. Născut în anul 1855 și trecut la cele veșnice în ziua de 30 iulie 1922, acest cuvios bărbat a fost ucenic de chilie al Sfântului Ambrozie de la Optina, în urma căruia a și rămas ca îndrumător duhovnicesc pentru obște și credincioși. ​Mănăstirea Optina este una dintre cele mai mari și renumite mănăstiri de călugări din întreg Răsăritul Ortodox. Aceasta se află în Rusia Centrală, la aproximativ 130 de kilometri de Moscova și la mică distanță de localitatea Kozelsk. Ea este considerată a fi centrul spiritualității Bisericii Ortodoxe Ruse, încă din secolul al XIX-lea. Obștea acestei mănăstiri a dat lumii mulți sfinți cuvioși părinți. ​ Sfântul Anatolie cel Tânăr de la Optina ​Alexandru Potapov, după numele său de mirean, s-a născut în anul 1855, într-o localitate din Rusia. Deși și-a dorit încă de mic să îmbrățișeze viața monahală, ...

  ​Sfîntul Mucenic Calinic s-a născut în părțile Ciliciei și a fost crescut în religia creștină. Venind el în vîrsta bărbatului desăvârșit, a văzut mulți oameni lepădîndu-se de Stăpînul Hristos și trecînd la religia păgână. Deci, întunecîndu-se ei de drăceasca înșelăciune, crezînd pietrelor celor fără suflare și aducînd jertfe spurcate idolilor, plîngea pentru pierderea lor. El a început a-i învăța la arătare cunoștința adevărului, întorcînd pe mulți elini de la rătăcirea lor către Hristos Dumnezeu. Deci, mergînd prin multe cetăți și sate și propovăduind cuvîntul lui Dumnezeu, s-a dus în Ancira, cetatea Galatiei, căutînd mîntuirea sufletelor omenești. ​Petrecînd el multă vreme acolo și ostenindu-se întru buna vestire a lui Hristos, a cîștigat lui Dumnezeu pe mulți. Apoi, fiind prins de cei necredincioși, a fost dus la judecată înaintea unui ighemon cu numele Sacherdon, om prea aspru și slujitor aprins al diavolilor, vrăjmașul lui Hristos și cumplit muncitor al creștinilor. Deci, ...

  ​Pe Valea Dâmboviței, între Târgoviște și Câmpulung, se află un deal înalt numit „Dealul Cetățuia” sau „Dealul lui Negru Vodă”. Prima așezare monahală cunoscută pe această colină datează de la începutul secolului al XIV-lea, când domnul Țării Românești întemeiază un schit cunoscut până azi cu numele de „Schitul Negru Vodă” (Cetățuia). ​Pe versantul abrupt al dealului, în partea de sud-est, ca și pe valea pârâului Cetățuia, a existat una din cele mai vechi vetre isihaste românești, între secolele al XIII-lea și al XVIII-lea, aici s-au nevoit mulți sihaștri cu viață sfântă, ale căror nume nu se mai cunosc. Valea aceasta se numește de sute de ani „Valea Chiliilor”, din cauza numărului mare de sihaștri trăitori aici. ​Cum s-a nevoit acolo schimonahul Ioanichie, câte ispite a răbdat și la ce măsură duhovnicească a ajuns, singur Dumnezeu știe. Însă, după o nevoință atât de aspră, cuviosul acesta, ajungând la măsura sfințeniei și cunoscându-și dinainte sfârșitul, și-a săpat singur mo...

  ​ Chemarea la Apostolie și vestirea lui Natanael ​Sfântul Apostol Filip s-a născut în Betsaida Galileii, aceeași cetate din care proveneau Sfinții Apostoli Petru și Andrei. Adânc cunoscător al Sfintelor Scripturi și al Prorocilor, Filip aștepta cu inimă curată și plină de evlavie venirea lui Mesia cel Făgăduit. ​Când Mântuitorul Iisus Hristos l-a aflat pe Filip și i-a zis: „Urmează-I Mie!” (Ioan 1, 43), acesta nu a ezitat nicio clipă. Ptruns de lumina Adevărului, Filip L-a recunoscut îndată pe Hristos ca fiind Cel despre Care au scris Moise în Lege și Prorocii. Cu un râvnitor duh misionar, prima sa dorință a fost aceea de a împărtăși această mare bucurie prietenului său, Natanael (Vartolomeu). Când Natanael a întrebat cu îndoială: „Din Nazaret poate fi ceva bun?” , Filip nu a intrat în dispute teoretice, ci i-a oferit cel mai adânc îndemn duhovnicesc al creștinismului: „Vino și vezi!” (Ioan 1, 46). ​ Lucrarea Misionară și propovăduirea Evangheliei ​După Pogorârea Sfântului...

  ​Păgânul împărat Liciniu, care a fost primit la împărăție de marele Constantin, stăpânind părțile Răsăritului, a dat poruncă prin toată stăpânirea sa, ca toți creștinii, care nu vor veni să se închine zeilor, să fie munciți și omorâți în diferite chinuri, iar averile lor să fie luate spre zidirea capiștelor idolești, a băilor și a înnoirii cetăților. Venind porunca aceasta și în Nicopoli, cetatea Armeniei, se pregăteau tot felul de chinuri și diferite unelte de muncire pentru creștini. ​Prinzându-se mulți creștini și fiind duși la chinuri, niște robi ai lui Hristos, în număr de peste patruzeci, s-au sfătuit să nu aștepte până ce vor fi prinși de păgâni, ci singuri să meargă la judecată de voie și, mărturisind numele lui Hristos, să se dea la munci. Între dânșii erau mai de seamă: Leontie, Mavrichie, Antonie și Alexandru, toți bărbați însemnați cu neamul și cu învățătura și îmbunătățiți cu viața. Deci, ducându-se împreună, au stat înaintea lui Lisie, ighemonul țării Armeniei, și...

  ​Sfântul Ierarh Ghelasie s-a nevoit în veacul al XIV-lea, mai întâi ca sihastru pe valea pârâului Râmeț din Munții Apuseni și, apoi, ca egumen al Mănăstirii Râmeț din județul Alba, având o viață duhovnicească îmbunătățită și învrednicindu-se încă din tinerețe cu darul facerii de minuni. Era originar din partea locului. Luând din tinerețe jugul lui Hristos, a deprins de la cei mai iscusiți eremiți meșteșugul luptei duhovnicești. Apoi, curățindu-și mintea de cugetele cele rele și învrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborât în obște și a ajuns vestit povățuitor de suflete, întemeind o obște de monahi aleși. ​În tradiția locului se spune despre Cuviosul Ghelasie că avea doisprezece ucenici cu care împreună se ruga și postea, săvârșind sfintele slujbe cu mare osârdie și frică de Dumnezeu. În toată săptămâna, Cuviosul Ghelasie nu primea mâncare, îndestulându-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea făcea priveghere și săvârșea Sfânt...

  ​Sfântul Metodie s-a închinat pe sine vieții tuturor nevoințelor încă din tinerețile lui, strălucind tuturor ca o cetate clădită la înălțime. Pentru aceasta el a fost chemat să păstorească pentru Domnul Ceatatea Patarelor din Lichia. Fiind foarte învățat și puternic la cuvânt, Sfântul Metodie a scris cărți împotriva ereziei lui Origen. Ale sale „dumnezeiești cuvinte strălucit-au ca un fulger de la un capăt la celălalt al lumii. " Pentru aceasta păgânii s-au ridicat împotriva Sfântului, l-au schingiuit și l-au omorât tăindu-i capul în cetatea Chalcis din Siria, la anul 311. ​Listă biografică și surse de autoritate ​ Titlul de referință: Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Metodie, episcopul Patarelor ​ Conceptul hagiografic de bază: Devotamentul ascetic din tinerețe, autoritatea cuvântului teologic împotriva erorilor dogmatice și statornicia martiriului în fața prigoanei păgâne. ​ Surse academice și patristice formatoare: ​ Sfântul Nicolae Velimirovici – PROLOAGELE ...

  ​ Autor, teolog și jurnalist: Daniel Caranda ​Sfântul Proroc Amos s-a născut în satul Thecua de lângă Betleem. Fiind născut într-o familie de origine modestă, Amos a muncit la păzit turmele de porci ale unui om bogat din Ierusalim. ​Dar Dumnezeu Cel Care nu caută la fața omului ci la curăția inimii lui, și Care i-a scos pe Moise și pe David de la turmele de oi și i-a ridicat căpetenii ale poporului, l-a ales și pe acest Amos ca să fie unul dintre prorocii Lui. ​Amos l-a certat pe Regele Uzziah și pe preoții lui păgâni pentru idolatria lor și a întors poporul de la închinarea la vițeii de aur din Bethel, învățându-i să se închine mai degrabă la Dumnezeul Cel Unul și Viu. ​Când căpetenia preoților păgâni, Amaziah, l-a prigonit pe Amos, Amos a prorocit că asirienii îl vor cuceri pe Israil, că îl vor ucide pe regele lor și pe fiii lui Amaziah și că soldații asirieni o vor necinsti pe soția lui Amaziah înaintea ochilor lui din pricină că și el a îmbrâncit poporul la adulter cu ne...

  ​Cetatea Prusiei este în părțile Bitiniei și se învecinează cu Frigia și Moesia, și este aproape de muntele Olimpului. În această cetate Sfîntul Timotei a fost episcop, iar pentru curățenia și sfințenia sa a luat de la Dumnezeu darul facerii de minuni. El a ucis un balaur ce se încuibase într-o peșteră sub un chiparos și care vătăma dobitoacele și oamenii. El l-a ucis cu rugăciunea și cu semnul Sfintei Cruci, aruncîndu-i în gură un acoperămînt cu care se acoperea sfințita pîine pe dumnezeiescul jertfelnic. El a înviat pe un împărat cu numele Hareta, care zăcea de o boală foarte grea și care era aproape de porțile iadului. Asemenea și pe o împărăteasă oarecare a întors-o de la moarte la viață și, din întunericul închinării de idoli, a adus-o la lumina sfintei credințe. El toate bolile a tămăduit cu darul cel dat lui și alte multe minuni a făcut, cu puterea lui Hristos. ​A luminat turma sa cu învățătura și pe mulți din cei necredincioși i-a întors la cunoștința adevăratului Dumne...

  ​Au fost ostași în armata romană în legiunile de la Dunăre și își îndeplineau serviciul militar la Durostorum, în provincia romană Moesia Inferior. În cursul unui război pe care Imperiul Roman l-a purtat împotriva perșilor, în anul 298, împărații de atunci, Dioclețian și Galeriu au hotărât să îndepărteze din armata romană pe toți aceia care erau creștini, considerând că aceștia nu luptă cu destulă vitejie pentru a apăra hotarele sau integritatea Imperiului Roman. ​Astfel, în cetatea Durostorum au mărturisit pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos și au suferit pentru El moarte martirică doi ostași din armată romană și anume Marcian și Nicandru. Aflându-se că sunt creștini și recunoscând ei înșiși acest lucru au fost aruncați în închisoare și îndemnați să nege pe Hristos și să jertfească zeilor. Refuzând aceste îndemnuri la apostazie au fost supuși la mai multe chinuri, însă nu au renunțat la credința creștină, ci au rămas statornici în credința lor și l-au mărturisit în continuare ...

  ​Mulți au viețuit în lume viață bună și plăcută lui Dumnezeu, după învățătura Domnului nostru Iisus Hristos și după învățătura Sfinților Lui Apostoli. Dintre aceștia este și Sfîntul Ioan, Marele Mucenic al lui Hristos. El, deși s-a arătat cu mult timp mai tîrziu, nu este mai mic decît cei de demult; de vreme ce Stăpînul Hristos și Dumnezeul nostru, a încununat nu numai pe ucenicii cei din vremea cea de demult, ci și acum, în vremea cea mai de pe urmă, deschide ușa mărturisirii celor ce vor a se face mucenici și îi cinstește cu aceeași cinste, și-i încununează cu aceleași bunuri, dătătorul de nevoințe. Deci, se cade să începem a istorisi, de unde este nașterea și creșterea sfîntului ce se prăznuiește astăzi; ce fel de lucruri bune a făcut; cum a mărturisit pe Hristos și cum a pătimit pentru dragostea Lui. ​În părțile Capadociei, care se mărginește cu Armenia mică, este o cetate mare ce se numește Trapezunda. Acea cetate aflîndu-se lîngă mare, multe corăbii de pretutindeni se abă...