REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Lăsatul secului de lapte și bramza de la începutul postului mare al Paștilor este precedat De sâmbăta lui Lazăr aluatul decât cel din sâmbăta înainte de florii. Lazăr era un copil cam de vreo 7 ani singurul al unei Femei văduve și sărace atât de Sărace in cât nu  avea nici făină ca să poată face pâine Cu toate astea Lazăr o tot ruga pe aceasta să îi facă plăcintă. După cum știm poporul evreu făcea pâinea și preparatele din Făină fără drojdie și aveau aspectul unor tirtr. Și azi așa mâine așa până când intr o zi Lazăr  a murit de pofta Placintelor. De atunci în  sâmbăta dinainte de lăsatul Secului POSTULUI Mare Se fac Plăcinții sau gulerase care se dau de pomană în amintire celor adormiți și lui lazar. În unele zone se dau de pomană și batiste.

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ ÎN 2020 DIN 26 FEBRUARIE PÂNĂ ÎN 9 APRILIE Postul Mare  sau  Păresimile  (în  latină   quadragesima ) este în  creștinism  perioada de asceză și pocăință premergătoare  Paștilor . Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. În perioada Postului Mare creștinii manifestă o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animală și se înaltă sufletește prin rugăciunea însoțită mereu de faptele cele bune. «Lupta dintre Lăsatul secului de carne şi Păresimi», de Brügel. Postul Mare începe în calendarul bizantin cu lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin cu  Miercurea Cenușii . Legături externe Dicționar liturgic - Păresimi (quadragessima) , 1 iunie 2009,  Ziarul Lumina Postul Paștelui nu este pentru oricine , 4 martie 2012, Liviu Cojan,  Evenimentul zilei Postul Paștilor sau Patruzecimea, scară spre Lumina Cerească , 27 februarie 2

Viața și nevoința Cuviosului Părintelui nostru Ioan Casian 29 februarie https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Acest Cuvios Părinte de neam străromân s-a născut prin anii 365 de la venirea mântuirii prin Hristos-Domnul, în Dobrogea, numită pe atunci Sciția Mică, la un loc ce-i păstrează din vechime până azi numele "podișul Casian" și "peștera lui Casian". Localitatea Casimcea din județul Tulcea îi poartă, de asemenea, numele. Provenind dintr-o familie distinsă, a urmat la școlile timpului. Dar însuflețit de o arzătoare sete de desăvârșire duhovnicească renunță de tânăr la atracțiile deșarte și înșelătoare ale vieții lumești și pleacă la Locurile Sfinte însoțit de prietenul său Gherman, frate nu prin naștere, ci în duh. Așa au ajuns amândoi călugări într-o mănăstire din Betleem. Întemeindu-se după cuviință în rânduielile vieții chinoviale, adică de obște, după modelul de viață al călugărilor din Palestina, Mesopotamia și Capadocia și simțind în e

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Avva Macarie i-a zis avvei Zaharia: "Spune-mi ce trebuie să facă monahul?". Acesta îi răspunde: "Pe mine mă întrebi, părinte?". Avva Macarie zice: "Am încredere în tine, copile Zaharia. Cel de sus mă îndeamnă să te întreb". Atunci Zaharia îi spune: "După mine, părinte, a fi monah înseamnă a sta împotriva ta însuţi în toate".

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Doamne Iisuse Hristoase, Judecătorul meu Preadrept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai. Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alunga întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca să mă bucur de Fata Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune că o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus î

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea pe 29 februarie în anii bisecţi, iar în anii nebisecti - pe 28 februarie. Cuviosul Ioan Casian s-a născut în provincia romana Scythia Minor, în anul 360. A fost atras încă de mic de viaţa monahală. La vârsta de 17 ani, pleacă în Palestina împreună cu prietenul lui Gherman. Vor rămâne amândoi, timp de doi ani, într-o mănăstire din Betleem, unde se adâncesc în canonul vieţii monahale, apoi părăsesc Palestina pentru Egipt, în dorinţa de a cunoaşte viaţă şi învăţătura marilor asceţi. În ciuda hotărârii lor de a rămâne aici, după un timp îi aflăm, tot împreună, la Constantinopol, unde îl cunosc pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Văzând curăţia sufletească în care trăiesc cei doi, acesta îl hirotoneşte diacon pe Casian şi preot pe Gherman, potrivit vârstei lor. Alături de el, Casian îşi va desăvârşi pregătirea teologică, după cum mărturiseşte în scrierile

Viața și pătimirea Sfântului Sfințit Mucenic Proterie, Patriarhul Alexandriei 28 februarie https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ În Alexandria, cetatea Egiptului, luând scaunul patriarhiei Dioscor ereticul, după moartea Sfântului Chiril, și umplându-se tot Egiptul de eresul său, era acolo un preot drept-credincios și nebiruit în creștineștile dogme, anume Proterie, sfânt cu viața și plin de înțelepciunea cea insuflată de Dumnezeu. Acesta, văzând pe mulți abătându-se la eresul patriarhului, care bârfea că este o fire în Hristos, li se împotrivea tare cu cuvinte nebiruite. Iar patriarhul Dioscor se mâhnea asupra lui; însă vrând să-l aducă la unirea sa cea rău-credincioasă, îl momea cu înșelăciune, cinstindu-l cu protopopia. Dar nimic n-a sporit, deoarece Sfântul Proterie era tare în credință, ca cel ce învățase bine dreapta credință de la prea sfințitul Chiril, care fusese mai înainte patriarh al Alexandriei. După aceasta, pe vremea împărăției lui Marcian, adunând

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ "Dumnezeu este precum s-a scris: «Soarele dreptatii» (Maleahi 4, 2), revarsand peste toti razele bunatatii. Dar sufletul se comporta prin hotararea libera a voii lui sau ca ceara, prin iubirea fata de Dumnezeu, sau ca lutul, prin iubirea de cele pamantesti. Precum deci lutul se usuca prin fire, sub razele soarelui, iar ceara se inmoaie prin fire, la fel sufletul iubitor de pamant si de lume, indemnat fiind de Dumnezeu si impotrivindu-se, prin hotararea voii sale se invartoseaza ca lutul si se impinge pe sine spre pierzanie, asemenea lui faraon; dar sufletul iubitor de Dumnezeu se inmoaie ca ceara si, primind formele si intiparirile dumnezeiesti, se face lacasul lui Dumnezeu in duh (Efeseni 2, 22)" Sfantul Maxim Marturisitorul

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe. Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţă şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne că de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta. Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neinsufleli

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ 1: Şi, dimineaţa, arhiereii au ţinut de'ndata sfat cu bătrânii, cu cărturarii şi cu tot sinedriul; şi după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus şi i L-au predat lui Pilat. 2: Şi Pilat L-a întrebat: "Tu eşti împăratul Iudeilor?" Iar El, răspunzându-i, a rostit: "Tu o spui". 3: Şi arhiereii Îl învinuiau de multe. 4: Şi Pilat L-a întrebat, zicând: "Nu răspunzi nimic? Vezi câte spun ei împotriva ta". 5: Dar Iisus n'a mai răspuns nimic, aşa încât Pilat se miră. 6: Iar de sărbătoarea Paştilor el le eliberă un întemniţat pe care-l cereau ei. 7: Şi era unul cu numele Baraba, închis împreună cu nişte răsculaţi care în răscoala săvârşiseră omor. 8: Şi mulţimea, strigând, a început să-i ceară lui Pilat să facă aşa cum întotdeauna făcea pentru ei. 9: Iar Pilat le-a răspuns, zicând: "Vreţi să vă eliberez pe împăratul Iudeilor?" 10: Fiindcă ştia că din invidie i-L dăduseră arhiereii în mână. 11: Da

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman Pe data de 28 februarie, Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea, iar în anii bisecţi pe 29 februarie. Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut în jurul anului 360, fiind considerat întemeietorul monahismului în Apus. Prietenul lui, Sfântul Cuvios Gherman, s-a născut în jurul anului 368. Cei mai mulţi istorici bisericeşti consideră că cei doi sunt originari din Sciţia Minor, Dobrogea de astăzi. S-au dedicat vieţii monahale încă din tinereţe, mergând la o mănăstire din Betleem. În preajma anului 385, cei doi au mers în Egipt pentru a cunoaşte vieţuirea părinţilor din pustiu. În anul 400 s-au dus la Constantinopol, unde era patriarh Sfântul Ioan Gură de Aur, care l-a hirotonit diacon pe Sfântul Ioan, iar pe Sfântul Gherman l-a hirotonit preot. În jurul anului 405 au mers la Roma, încercând să-l apere pe Sfântul Ioan Gură de Aur care, cu un an înain

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ 48: Şi răspunzând, Iisus le-a zis: "Că la un tâlhar aţi ieşit, cu săbii şi ciomege, ca să Mă prindeţi. 49: În fiecare zi eram la voi în templu, învăţând, şi nu M'ati prins. Dar acestea sunt ca să se plinească Scripturile". 50: Atunci, părăsindu-L, toţi au fugit. 51: Iar un tânăr mergea după El, învelit intr'un cearşaf pe trupul gol; şi l-au prins, 52: dar el, lăsând cearşaful, a fugit gol. 53: Şi L-au dus pe Iisus la arhiereu; şi s'au adunat toţi arhiereii şi bătrânii şi cărturarii. 54: Iar Petru, de departe, a mers după El până înlăuntru în curtea arhiereului; şi şedea cu slugile, încălzindu-se la foc. 55: Arhiereii şi tot sinedriul căutau mărturie împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, dar nu găseau. 56: Că mulţi mărturiseau mincinos împotriva Lui, dar mărturiile nu se potriveau. 57: Şi ridicându-se unii, au dat mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând: 58: "Noi l-am auzit spunând a

Pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Procopie Decapolitul, Mărturisitorul 27 februarie   https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Țara Decapoliei, care se numește astfel după numărul celor 10 cetăți, este lângă marea Galileii. Despre ea se pomenește în Evanghelia Sfântului Marcu, că a venit Iisus la marea Galileii, care este între hotarele Decapoliei. Din acele părți era de fel Cuviosul Procopie Mărturisitorul, care, petrecând mai întâi în viața monahicească și cercând toată pustnicia cu dinadinsul și împodobindu-se cu desăvârșită curăție, era vestit între cuvioșii părinți. Iar când s-a ivit eresul luptării contra sfintelor icoane, al cărui iscoditor a fost Leon Isaurul, nelegiuitul împărat al grecilor, care pe sfintele icoane și pe cei ce le cinsteau și se închinau lor îi numea închinători de idoli și pe mulți din credincioșii împărați și arhierei și pe popoarele cele numite cu numele lui Hristos, care au fost mai înainte de el și păzeau cu dreaptă credință în

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/  Avva Pimen a zis: - Dacă monahul învinge două lucruri, se eliberează de lume. Fratele a întrebat: - Care sunt acelea? El a zis: - Odihnă trupească şi slava deşartă.

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor, şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 'Luati, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăteşti împreună cu El în veci, că Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tău cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Sfântul Procopie Decapolitul Sfântul Procopie Decapolitul, după cum ne arată numele său, era din părţile Decapolei, regiune situată lângă Marii Galileii. Încă de tânăr a îmbrăţişat viaţa monahală. Sfântul Procopie s-a afirmat că apărător al icoanelor în timpul perioadei iconoclaste din vremea împăratului Leon Isaurul. Din aceast motiv, Procopie a fost arestat şi torturat cu sălbăticie. După moartea împăratului Leon, având loc reabilitarea cultului sfintelor icoane în Biserică, Sfântul Procopie s-a întors la viaţa sihăstreasca, unde a vieţuit până la o vârstă înaintată. Sfântul Procopie a trecut la Domnul în veacul al IX-lea. Troparul Sfântului Procopie Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat puştiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminator lumii, strălucind cu minunile, Procopie, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Odată, la un înţelept a venit un vizitator şi a început să se plângă: - Totul îmi merge groaznic, mai rău nici că se poate: mi-am pierdut slujba, nevasta mea este bolnavă, fiica mea nu reuşeşte deloc să se mărite, fiul meu nu vrea să înveţe... Ştiţi cumva să-mi spuneţi ce aş putea să fac? - Există un mijloc din bătrâni - a răspuns înţeleptul. Trebuie să luaţi multe hârtiuţe, să scrieţi pe ele: „Şi toate astea o să treacă!" şi să le puneţi prin toate camerele. Omul a căzut pe gânduri, a mulţumit şi a plecat. După câţiva ani s-a întors şi a zis: - Ce recunoscător vă sunt, nici nu vă pot spune! In viaţa mea totul s-a schimbat: mi-am găsit o slujbă grozavă, nevasta mea s-a făcut bine, fiica mea s-a măritat, băiatul a terminat şcoala şi s-a angajat... Totul e pur şi simplu minunat! Vă mulţumesc foarte mult! Aş vrea totuşi să vă întreb: hârtiuţele pe care le-am pus prin casă... pot să le strâng? - De ce să le s

Rugaciunea de Miercuri Doamne Atotputernice si Atotindurate! Imi aduc aminte ca Te-ai nascut Om din Sfanta Fecioara in pestera si ai fost vandut cu treizeci de arginti de ucenicul cel viclean, ca sa ne rascumperi pe noi, pacatosii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, indura-Te de mine, pacatosul! Primeste, Doamne, aceasta mica a mea rugaciune, si umilita a mea vointa, ca ma intristez pentru ca Te-am intristat, si ma amarasc pentru ca Te-am suparat fara de numar. La Tine, Prea Bunule Mantuitor, am toata speranta, si cred ca Tu, care din iubire de oameni ai primit sa fii vandut pentru noi, Te vei indura si de mine acum, ca sa ma mantuiesti de chinurile cele de veci, si sa ma invrednicesti Imparatiei Tale. Nu Te departa de la mine Doamne, si ajuta-mi, ca in toate sa fac voia Ta, si sa nu Te mai rastignesc in toate zilele cu faptele mele cele pacatoase, nici sa Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum faceau iudeii cei necredinciosi in timpul Sfintelor Tale Pati

https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Sfântul Porfirie s-a născut din părinţi bogaţi, în Tesalonic. La vârsta de 25 de ani a lepădat grijă lumească şi s-a retras în pustia Egiptului, unde va fi tuns în monahism. După cinci ani de vieţuire la o mănăstire din Egipt, ajunge la Ierusalim. Aici va fi hirotonit preot de către Pravliu, patriarhul Ierusalimului, şi i se va încredinţa spre paza cinstitul lemn al făcătoarei de viaţă Cruci a lui Hristos. După un timp, Dumnezeu i se descoperă spunându-i: "Dă-mi Mie visteria - adică lemnul Crucii - pe care am adus-o la tine, pentru că voiesc să te însoţesc cu o mireasă cu adevărat săraca, însă bună de obicei. Iar tu, luând-o pe ea, să o împodobeşti, ca să-şi uite sărăcia cea dintâi”. Era chemarea sa la treapta de episcop în cetatea Gaza, un loc cu multe altare păgâne. Până la Sfântul Porfirie, nimeni nu a putut să cureţe cetatea Gâzei de păgânism. Păgânii din Gaza auzind că vine Sfântul Porfire în ţinutul lor, au pus pe cale s

Aflarea cinstitului cap al slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului 24 februarie   https://www.facebook.com/revistaviataspirituala/ Fiind tăiat cinstitul cap al Sfântului Ioan Înaintemergătorul, l-a luat pe tipsie necurata jucătoare și l-a dus maicii sale, Irodiada. Iar ea, împungând cu acul limba Sfântului care mustra fărădelegea lor, nu l-a dat să-l îngroape odată cu trupul, pentru că se temea ca nu cumva Ioan să învieze când capul lui se va lipi de trup și iar o va mustra. Deci, ea a poruncit ca trupul să-l arunce, iar ucenicii, luându-l noaptea în taină, l-au îngropat în Sevastia, cetatea Samariei. Însă capul l-a îngropat Irodiada, în curtea sa, în pământ adânc, la un loc ascuns și necinstit. Despre aceasta știa numai femeia lui Huza, economul lui Irod, cea cu numele Ioana, care se pomenește în Evanghelia lui Luca. Aceea, având jale de uciderea cea nevinovată a Sfântului Marelui prooroc Ioan și de batjocura ce se făcuse cinstitului său cap