REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 20 Dar mai'nainte de toate, voi pe aceasta s'o știți: nici o profeție a Scripturii nu se tâlcuiește după socotința fiecăruia; 21 pentru că profeție nu s'a făcut niciodată din voia omului, ci purtați k de Duhul Sfânt au grăit oameni din partea lui Dumnezeu l . 1 Dar au fost în popor și profeți mincinoși, după cum și'ntre voi vor fi învățători mincinoși, care vor strecura erezii pierzătoare și, tăgăduindu-L chiar pe Stăpânul Care i-a răscumpărat, își vor aduce loruși grabnică pieire. 2 Și mulți le vor urma destrăbălările, iar calea adevărului va fi blasfemiată din pricina lor. 3 Și'n lăcomie vă vor înșela a cu vorbe prefăcute, ei, a căror osândă de mult pregătită nu zăbovește și a căror pierzare nu dormitează. 4 Că dacă Dumnezeu nu i-a cruțat pe îngerii car

1 Simeon a Petru, rob și apostol al lui Iisus Hristos, către cei ce prin dreptatea Dumnezeului nostru și a Mântuitorului Iisus Hristos au dobândit o credință de același preț cu a noastră: 2 Har vouă și pace!, înmulțească-vi-se ele întru cunoașterea b lui Dumnezeu și a lui Iisus, Domnul nostru! 3 Că dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viață și evlavie, făcându-ne să-L cunoaștem pe Cel ce ne-a chemat prin propria Lui slavă și prin vârtutea c Sa, 4 prin care ne-a dăruit prețioase și foarte mari făgăduințe pentru ca, scăpați fiind voi de stricăciunea poftei care e'n lume, să deveniți părtași ai firii celei dumnezeiești. 5 Pentru aceasta, punându-vă întreaga sârguință, credinței voastre adăugați-i vârtutea; vârtuții, cunoștința; 6 cunoștinței, înfrânarea; înfrânării, răbdarea; răbdării, evlavia; 7 evlaviei, prietenia frățească; prieteniei frățești, iubirea. 8 Că dacă acestea sunt în voi și sporesc, ele nu vă vor lăsa trândavi și nici fără roadă în cunoașterea

Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 1 Pe cel bătrân să nu-l înfrunți, ci să-l îndemni ca pe un părinte; pe cei mai tineri, ca pe frați; 2 pe femeile bătrâne, ca pe mame; pe cele tinere, ca pe surori, în toată curăția. 3 Pe văduve cinstește-le, pe cele cu adevărat văduve. 4 Iar dacă o văduvă are copii sau nepoți, ei să se învețe mai întâi să-și dovedească evlavia față de propria lor familie a și să-și răsplătească părinții, fiindcă bun este lucrul acesta și primit înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea cu adevărat văduvă și rămasă singură și-a pus nădejdea'n Dumnezeu și stăruiește'n cereri și'n rugăciuni noaptea și ziua; 6 iar cea care trăiește'n desfătări, deși trăiește, e moartă. 7 Poruncește-le și aceasta, pentru ca ele b să fie la adăpost de orice învinuire. 8 Dacă însă cineva nu poartă grijă de ai săi

  I Timotei 3, 13-16; 4, 1-5 13 Fiindcă cei ce-și fac bine slujba, rang bun își dobândesc și mult curaj în credința cea întru Hristos Iisus. 14 Pe acestea ți le scriu nădăjduind să vin la tine cât de curând; 15 dar dacă zăbovesc, să știi cum trebuie să te porți în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului-Celui-Viu, stâlp și temelie a adevărului. 16 Și'ntr'adevăr h , mare este taina credinței celei bune: Fost-a El i arătat în trup j , îndreptățit în Duh k , văzut de îngeri l , propovăduit între neamuri, crezut în lume, înălțat întru slavă. 1 Dar Duhul grăiește lămurit că'n vremile cele de apoi unii se vor îndepărta de la credință, luând aminte la duhurile cele înșelătoare și la învățăturile demonilor 2 prin fățărnicia unor mincinoși însemnați cu fierul roșu în propriile lor cugete, a . 3 Aceștia opresc de la căsătorie și de la unele bucate pe care Dumnezeu le-a făcut ca din ele să se împărtășească cu mulțumire cei ce cred și au cunoscut adevărul; 4 fiindcă tot c

2 Fiindcă legea duhului vieții în Hristos Iisus m'a eliberat din legea păcatului și a morții, 3 pentru că ceea ce-i era cu neputință legii - fiind ea slabă prin trup a - a săvârșit Dumnezeu: trimițându-L pe Fiul Său într'un trup asemănător cu acela al păcatului și pentru păcat b , El a osândit păcatul în trup, 4 pentru ca dreptatea legii c să se plinească'ntru noi, cei ce nu ne purtăm după trup, ci potrivit duhului. 5 Fiindcă cei ce sunt după trup, pe cele ale trupului le cugetă; dar cei ce sunt după duh, pe cele ale duhului. 6 Căci cugetul trupului este moarte, dar cugetul Duhului este viață și pace; 7 de vreme ce cugetul trupului este vrăjmășie față de Dumnezeu, căci nu i se supune legii lui Dumnezeu; că nici nu poate, 8 iar cei ce sunt în trup nu pot să-I placă lui Dumnezeu. 9 Dar voi nu sunteți în trup, ci în Duh, dacă într'adevăr Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi. Dar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. 10 Dacă însă Hristos este în voi

  11 Că și Cel ce sfințește, și cei ce se sfințesc, dintru Unul sunt toți; din care pricină nu se rușinează să-i numească pe ei frați, 12 zicând: Vesti-voi fraților Mei numele Tău, în mijlocul adunării Îți voi cânta laudă. 13 Și încă: Eu voi fi încrezător în El; și încă: Iată Eu și pruncii pe care Mi i-a dat Dumnezeu. 14 Așadar, de vreme ce pruncii își aveau părtășie în sânge și în trup, tot astfel și El: acelorași li S'a făcut părtaș, pentru ca prin moarte să-l surpe pe cel ce are stăpânia morții, adică pe diavolul, 15 și să-i elibereze pe cei ce de frica morții erau toată viața ținuți în robie. 16 Fiindcă e de la sine'nțeles că nu pe îngeri i-a luat El în grijă, ci pe urmașii lui Avraam i-a luat. 17 Pentru aceea era El dator să li Se asemene'ntru totul fraților, ca să devină El Arhiereu milostiv și credincios în slujba lui Dumnezeu, spre a ispăși păcatele poporului. 18 Că El Însuși fiind încercat prin ceea ce a pătimit, și celor ce sunt în încercări poate să le ajute.

  Prochimen, al Tuturor Sfinților, glasul al 7-lea (Psalm 31: 12, 1) B ucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților. Stih: Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele. Alt prochimen, pentru cei morți, glasul al 6-lea (Psalm 24: 14, 1-2) S ufletul lor întru bunătăți se vor sălășlui și seminția lui va moșteni pământul. Stih: Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu. 11 De aceea, aduceți-vă aminte că odinioară voi, păgânii cu trupul, numiți „Netăiere'mprejur“ de către cei numiți „Tăiere'mprejur“ - făcută de mână în trup - 12 în vremea aceea erați fără Hristos, înstrăinați de cetățenia lui Israel și străini de așezămintele făgăduinței, lipsiți de nădejde și fără de Dumnezeu în lume. 13 Dar acum, întru Hristos Iisus, voi care altădată erați departe, ați devenit aproape prin sângele lui Hristos. A liluia, al Tuturor Sfinților, glasul al 4-lea (Psalm 33: 16, 18) Stih 1: Strigat-au drepții și Domnul i-a auzit și din toate necazurile

  22 Căci scris este că Avraam a avut doi fii: unul dintr'o femeie roabă și altul din femeia liberă f ; 23 dar cel din femeia roabă s'a născut după trup, iar cel din femeia liberă s'a născut prin făgăduință. 24 Acestea sunt spuse ca alegorie g ; căci aceste femei sunt două testamente: unul e cel din muntele Sinai, care naște spre robie și care este Agar 25 - căci Agar este muntele Sinai în Arabia h - și-i corespunde Ierusalimului de-acum, care este rob împreună cu copiii lui; 26 dar Ierusalimul-cel-de-sus e liber, cel ce este mama noastră. 27 Căci scris este: Veselește-te, tu, cea stearpă, tu, care nu naști! Izbucnește și strigă, tu, care nu ai durerile nașterii: că mulți sunt copiii celei părăsite, mai mulți decât ai celei care are bărbat.

  31 Dreptul niciodată nu se va clinti, dar necredincioșii nu vor locui pământul. 32 Din gura celui drept picură înțelepciune, dar limba nedreptului va pieri. 1 Cântarele înșelătoare sunt urâciune'n fața Domnului, dar cumpăna dreaptă Îi e bineplăcută. 2 Oriunde intră trufia, acolo va fi și disprețul, dar gura celor smeriți cugetă înțelepciune. 3 Când drepții mor, lasă'n urmă păreri de rău, dar pieirea necredinciosului e grabnică și veselește. 4 În ziua mâniei averile nu vor folosi la nimic, dar dreptatea va izbăvi din moarte. a 5 Dreptatea nevinovatului îndreaptă căile, dar necredința se prăbușește în nedreptate. 6 Dreptatea oamenilor drepți îi va face liberi, dar nelegiuiții se prind în propria lor nimicnicie. 7 La moartea omului drept nu-i piere și nădejdea, dar lăudăroșenia necredinciosului îl va face să piară. 8 Omul drept scapă din capcană, iar necredinciosul îi ia locul. 9 Gura necredinciosului e un laț pentru cetățeni, dar priceperea drepților aduce spor. 10 În bunăsta

  4 Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit 5 pe noi, cei ce eram morți prin greșalele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos - prin har sunteți mântuiți! - 6 și împreună cu El ne-a sculat și ne-a făcut să ședem întru cele cerești întru Hristos Iisus, 7 pentru ca'n veacurile viitoare să arate covârșitoarea bogăție a harului Său, prin bunătatea Sa față de noi întru Hristos Iisus. 8 Căci în har sunteți mântuiți prin credință; iar aceasta nu-i de la voi: e darul lui Dumnezeu; 9 nu din fapte, pentru ca nimeni să nu se laude. 10 Fiindcă a Lui făptură suntem, zidiți în Hristos Iisus spre fapte bune pe care Dumnezeu mai dinainte le-a gătit pentru ca noi să umblăm întru ele f .

  Prochimen, glasul al 8-lea (Psalm 18: 4, 1) Î n tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor. Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria. 1 Încolo, frații mei, bucurați-vă'ntru Domnul! Ca să vă scriu aceleași lucruri a , mie nu-mi este greu, iar vouă vă este întărire. 2 Păziți-vă de câini! Păziți-vă de lucrătorii cei răi! Păziți-vă de'mprejurul tăierii b !, 3 pentru că noi suntem tăierea'mprejur, noi, cei ce'n duh Îi slujim lui Dumnezeu și ne lăudăm întru Hristos Iisus și nu ne bizuim pe trup c , 4 deși eu aș putea să mă bizui și pe trup. Dacă vreun altul socotește că se poate bizui pe trup, eu cu atât mai mult: 5 tăiat împrejur la opt zile; din neamul lui Israel; din seminția lui Veniamin; evreu din Evrei; după lege, fariseu; 6 după râvnă, prigonitor al Bisericii; după dreptatea cea din lege, fără prihană. 7 Dar cele ce-mi erau mie câștig, pe acestea le-am socotit pentru Hristos pagubă. 8 Mai mult

 

1 Ceea ce era de la'nceput, ceea ce noi am auzit, ceea ce cu ochii noștri am văzut, ceea ce am privit a și ceea ce mâinile noastre au pipăit despre Cuvântul Vieții 2 - și viața b s'a arătat, și noi am văzut-o și mărturisim, și vă vestim viața de veci care la Tatăl era și care nouă ni s'a arătat -, 3 ceea ce am văzut și ceea ce am auzit, aceea vă vestim și vouă, pentru ca și voi să aveți părtășie c cu noi; iar părtășia noastră, din parte-ne, este cu Tatăl și cu Fiul Său Iisus Hristos d . 4 Și pe acestea vi le scriem, pentru ca bucuria noastră e să fie deplină. 5 Și aceasta e vestea pe care noi de la El am auzit-o și v'o vestim: că Dumnezeu este lumină și că'ntru El nu-i nici un întuneric. 6 Dacă noi zicem că avem părtășie cu El, dar umblăm întru întuneric, mințim și nu săvârșim f adevărul; 7 dar dacă umblăm întru lumină, așa cum El Însuși este în lumină, atunci avem părtășie unul cu altul, și sângele lui Iisus, Fiul Său, ne curățește pe noi de tot păcatul.

  Prochimen, glasul al 8-lea (Psalm 18: 4, 1) Î n tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor. Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria. 14 ca să nu mai fim copii, clătinați de valuri și purtați de orice vânt de'nvățătură încoace și'ncolo prin viclenia oamenilor, prin meșteșugul lor de a atrage'n rătăcire; 15 ci'n iubire trăind după adevăr, în toate să creștem întru El Care este Capul, Hristos, 16 dintru Care întregul trup, bine alcătuit și bine încheiat prin toate legăturile care-l hrănesc după lucrarea fiecărei părți la măsura ei, își face creșterea spre a se zidi el însuși întru iubire f . 17 Așadar, aceasta spun și mărturisesc întru Domnul: de acum să nu mai umblați așa cum umblă păgânii în deșertăciunea minții lor, A liluia, glasul 1 (Psalm 88: 6, 8) Stih 1: Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne, și adevărul Tău, în adunarea sfinților. Stih 2: Dumnezeul, Cel slăvit în sfatul sfințilo

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 22 și pe toate I le-a supus sub picioare, și pe El L-a dat peste toate Cap Bisericii 23 care este trupul Său, plinătatea Celui ce pe toate întru toți le plinește. 1 Iar pe voi, care erați morți prin greșalele și prin păcatele voastre 2 în care ați umblat cândva după dumnezeul acestei lumi a , după stăpânitorul puterilor văzduhului b , adică duhul care lucrează acum în fiii neascultării c ... 3 Între ei am petrecut și noi toți d odinioară după poftele trupului nostru, făcând voile trupului și pe ale simțurilor, și astfel din fire eram fiii mâniei e ca și ceilalți. 4 Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit 5 pe noi, cei ce eram morți prin greșalele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos - prin har sunteți mântuiți! - A liluia, glasu

  Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 2 Purtați-vă sarcinile a unii altora, și așa veți împlini legea lui Hristos b . 3 Că de se crede cineva că este ceva, în timp ce el nu este nimic, pe sine însuși se amăgește. 4 Dar fiecare să-și cerceteze propria sa faptă, și atunci se va lăuda numai față de sine însuși și nu față de altul; 5 căci fiecare își va purta propria sa povară c . 6 Cel ce primește cuvântul învățăturii să-i facă învățătorului său parte din toate bunurile. 7 Nu vă amăgiți; Dumnezeu nu Se lasă batjocorit, căci ce va semăna omul, aceea va și secera. 8 Cel ce seamănă în propriul său trup, din trup va secera stricăciune; dar cel ce seamănă în Duhul, din Duhul va secera viață veșnică; 9 să nu slăbim d dar în a face binele, căci la vremea cuvenită vom secera, dacă nu ne vom slei e . 1

  Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 15 Fraților, ca un om grăiesc: chiar testamentul întărit al unui om, nimeni nu-l strică sau îi mai adaugă ceva. 16 Or, făgăduințele au fost rostite lui Avraam și Seminției sale. Nu se zice: și „semințiilor“ - ca de mai multe, ci ca de una singură: și Seminției tale, ceea ce înseamnă: Hristos. 17 Or, eu spun aceasta: Un testament mai dinainte întărit de Dumnezeu în Hristos, nu-l desființează legea care a venit după patru sute treizeci de ani, așa încât ea să desființeze făgăduința. 18 Că dacă moștenirea este din lege, atunci nu mai e din făgăduință; Dumnezeu însă prin făgăduință i-a dăruit lui Avraam moștenirea. 19 Atunci, ce este legea? Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină Urmașul Căruia I s'a dat făgăduința; și a

  Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1) V eseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă. Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție. 21 Nu lepăd k harul lui Dumnezeu; căci dacă dreptatea vine prin lege, atunci Hristos a murit în zadar l . 1 O, Galateni fără minte, cine v'a vrăjit să nu dați crezare adevărului, voi, cei ce sub ochii voștri L-ați avut ca'ntr'o icoană pe Hristos răstignit a ? 2 Doar aceasta vreau să aflu de la voi: Prin faptele legii primit-ați voi Duhul, sau prin ascultarea credinței? 3 Atât de fără minte sunteți? După ce ați început în Duh, isprăviți acum în trup? 4 În zadar ați pătimit voi atâtea? - și de-ar fi doar în zadar! b 5 Așadar, Cel ce vă dă vouă Duhul și face minuni la voi, oare pentru faptele legii le face, sau pentru că voi ați ascultat de chemarea credinței?; 6 așa cum Avraam a crezut în Dumnezeu și i s'a socotit lui aceasta ca dreptate, 7 să știți, prin urmare, că ei

  11 Vedeți cu ce litere mari v'am scris eu, cu mâna mea f . 12 Câți vor să fie binevăzuți în trup g , aceia vă silesc să vă tăiați împrejur, numai ca să nu fie ei prigoniți pentru crucea lui Hristos. 13 Fiindcă nici ei înșiși, cei care se taie'mprejur, nu păzesc legea, ci vor ca voi să vă tăiați împrejur pentru ca să se laude ei în trupul vostru. 14 Dar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine și eu pentru lume. 15 Că în Hristos Iisus nici tăierea'mprejur este ceva, nici netăierea'mprejur, ci făptura cea nouă. 16 Și toți cei ce vor umbla după dreptarul acesta, pace și milă asupra lor și asupra Israelului lui Dumnezeu! 17 De acum înainte nimeni să nu-mi mai facă supărare; căci eu în trupul meu port semnele Domnului Iisus h . 18 Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru, fraților! Amin.

  6 Celor desăvârșiți e însă le grăim înțelepciunea, dar nu înțelepciunea acestui veac, nici a stăpânitorilor acestui veac f , care sunt pieritori, 7 ci grăim înțelepciunea lui Dumnezeu cea întru taină g , cea ascunsă, pe care Dumnezeu mai înainte de veci a rânduit-o spre slava noastră, 8 pe care nimeni din stăpânitorii acestui veac n'a cunoscut-o; că dacă ar fi cunoscut-o, nu L-ar fi răstignit pe Domnul slavei; 9 ci precum este scris: Pe cele ce ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s'au suit, pe acelea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc.