Iacov 3, 11-18; 4, 1-6
Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48)
Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.
Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile.
11 Oare izvorul, el din aceeași gură varsă apă și dulce și amară? 12 Smochinul, frații mei, poate el oare să facă măsline?; sau vița de vie, smochine? Tot așa, izvorul sărat nu poate da apă dulce. 13 Cine este'ntre voi înțelept și priceput?: Din buna sa purtare să-și arate faptele întru blândețea înțelepciunii. 14 Dar dacă'n inimile voastre aveți invidie amară și zavistie, nu vă lăudați și nu mințiți împotriva adevărului. 15 Înțelepciunea aceasta nu-i coborâtă de sus, ci-i pământească, animalicăc, demonică. 16 Fiindcă unde este invidie și zavistie, acolo-i neorânduială și tot lucrul rău. 17 Dar înțelepciunea cea de sus este mai întâi curată, apoi pașnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, nepărtinitoare, nefățarnică. 18 Și roada dreptății întru pace li se seamănă celor ce fac pace.
1 De unde războaiele, și de unde luptele dintre voi? Oare nu de aici: din poftele voastre care vi se războiesc în mădulare? 2 Râvniți și nu aveți; ucideți și geloziți și nu puteți dobândi; vă luptați și vă războiți. Nu aveți, pentru că nu cereți. 3 Cereți și nu primiți, pentru că cereți rău, ca să risipiți în plăcerile voastre. 4 Adulterilora! Nu știți oare că prietenia cu lumea e dușmănie cu Dumnezeu? Așadar, cel ce vrea să fie prieten cu lumea I se face vrăjmaș lui Dumnezeu. 5 Sau vi se pare că'n deșert grăiește Scriptura: Spre invidie tinde duhul pe care El l-a sălășluit întru noib? 6 Dar harul pe care El îl dă e mai mare. De aceea zice: Dumnezeu le stă'mpotrivă celor mândri, dar celor smeriți le dă har.
Aliluia, glasul al 8-lea (Psalm 131: 8, 14)
Stih 1: Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivotul sfințirii Tale.
Stih 2: Zis-a Domnul: Aceasta este odihna Mea în veacul veacului, aici voi locui, că am ales-o pe ea.

Comentarii
Trimiteți un comentariu