Cântare de laudă la Sfântul Constantin cel Mare

S trălucitoarea Cruce lui Constantin i se arată; C onstantin o vede și slăvește pe Dumnezeu. U n semn era ea de la Fiul lui Dumnezeu; N imic decât el nu este mai frumos: E l este semnul suferințelor și tulburării din viață, D ar și semnul biruinței finale. P rin acest semn lucrător de minuni C onstantin a pornit și-a învins pretutindeni. Î n inima Romei păgâne ce Crucea prigonea, C onstantin a înălțat a Domnului Cruce, Stindard slăvit. S emnul ce trei veacuri sfărâmat la pământ și necinstit fusese, A devenit acum al Romei stindard sfânt! S cuipat fusese el timp de trei sute de ani; P ământul se săturase de sânge mucenic. D ar trufașii regi și siniștrii împărați C ăzut-au la pământ, unul câte unul, P recum trestii uscate. S fânta Cruce însă, cea odinioară scuipată R ămas-a dreaptă, încununată cu slavă, T ainic și măreț strălucind în lume. A ei putere Marele Constantin recunoscut-a, Ș i a înălțat-o încă și mai sus. D e aceea sfântul său nume Î n calendare...