REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  35 Și a doua zi, sculându-Se foarte de noapte, a ieșit și S'a dus într'un loc pustiu și Se ruga acolo. 36 Iar Simon și cei ce erau cu el s'au dus după Dânsul. 37 Și, aflându-L, I-au zis: „Toți Te caută g “. 38 Iar El le-a zis: „Să mergem în altă parte, prin cetățile și satele învecinate, ca să propovăduiesc și acolo, că pentru aceasta am venit“. 39 Și a propovăduit în sinagogile lor, în toată Galileea, scoțându-i pe demoni. 40 Și a venit la El un lepros, rugându-L și îngenunchind și zicând: „Dacă vrei, Tu poți să mă curățești“. 41 Și făcându-I-Se milă, Și-a întins mâna și S'a atins de el și i-a zis: „Vreau, curățește-te!“ 42 Și îndată s'a depărtat lepra de pe el și s'a curățit. 43 Și dându-i poruncă aspră, îndată l-a scos afară 44 și i-a zis: „Ia seama, să nu spui nimănui nimic, ci mergi de te arată preotului, iar pentru curățirea ta să duci cele rânduite de Moise, să le fie lor mărturie“.

  43 A doua zi a vrut să meargă în Galileea și l-a găsit pe Filip. Și i-a zis Iisus: „Urmează-Mi!“ 44 Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru. 45 Filip l-a găsit pe Natanael și i-a zis: „Noi L-am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în lege și profeții, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret“. 46 Și i-a zis Natanael: „Din Nazaret poate fi ceva bun?...“. Filip i-a zis: „Vino și vezi!“ 47 Iisus l-a văzut pe Natanael venind către Dânsul și a zis despre el: „Iată într'adevăr israelit întru care nu este vicleșug!“ 48 Natanael I-a zis: „De unde mă cunoști?“ A răspuns Iisus și i-a zis: „Mai înainte ca Filip să te fi chemat, te-am văzut când erai sub smochin“. 49 Răspunsu-I-a Natanael: „Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Regele lui Israel!“ 50 Răspuns-a Iisus și i-a zis: „Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, de aceea crezi? Mai mari decât acestea vei vedea“. 51 Și i-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: De acum veți vedea cerul deschizându-se și ...

  23 Și pe când mergea El într'o sâmbătă prin holde, ucenicii Săi, pe cale, au început să smulgă spice e . 24 Și fariseii Îi ziceau: „Vezi, de ce fac ei sâmbăta ce nu se cuvine?“ 25 Și Iisus le-a răspuns: „Oare niciodată n'ați citit ce a făcut David când a fost în lipsă și a flămânzit, el și cei ce erau cu el? 26 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele lui Abiatar arhiereul, și a mâncat pâinile punerii-înainte, pe care nu se cuvenea să le mănânce decât preoții, și a dat și celor ce erau cu el?“ 27 Și le zicea: „Sâmbăta a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă; 28 așa că Fiul Omului este Domn și al sâmbetei“. 1 Și iarăși a intrat în sinagogă. Și era acolo un om având mâna uscată. 2 Și Îl pândeau pe Iisus să vadă dacă îl va vindeca sâmbăta, ca să-L învinuiască. 3 Și El i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te și stai acolo, în mijloc!“ 4 Și le-a zis lor: „Oare se cuvine ca sâmbăta să faci bine, sau să faci rău? să mântuiești un suflet, sau să-l pierzi?“...

  2 Și auzind Ioan în închisoare despre faptele lui Hristos și trimițând la El pe doi dintre ucenicii săi, I-a zis: 3 „Tu ești Cel ce trebuie să vină, sau pe altul să așteptăm?“ a 4 Și Iisus, răspunzând, le-a zis: „Duceți-vă și spuneți-i lui Ioan cele ce auziți și vedeți: 5 orbii văd și șchiopii umblă, leproșii se curățesc și surzii aud, morții învie și săracilor li se binevestește; 6 și fericit este acela care nu se va poticni întru Mine“. b 7 Iar după plecarea lor, Iisus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce-ați ieșit să vedeți în pustie?: O trestie clătinată de vânt?... 8 Dar ce-ați ieșit să vedeți?: Un om îmbrăcat în haine moi?... Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor! 9 Dar ce-ați ieșit să vedeți?: Un profet?... Da, v'o spun Eu vouă, și mai mult decât un profet. 10 Căci acesta este cel despre care s'a scris: Iată, Eu îl trimit înaintea feței Tale pe îngerul Meu, care-ți va pregăti calea de dinaintea Ta. 11 Adevăr vă grăiesc: Între cei năs...

  8 Iar El a zis: „Luați aminte să nu fiți amăgiți; că mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt!, și: Vremea s'a apropiat!... Nu mergeți după ei! 9 Iar când veți auzi de războaie și de răzmerițe, să nu vă'nspăimântați; că mai întâi acestea trebuie să fie, dar sfârșitul nu va fi curând“. 10 Atunci le-a zis: „Neam peste neam se va ridica și'mpărăție peste'mpărăție; 11 și cutremure mari vor fi, și pe-alocuri foamete și ciumă; și spaime vor fi și semne mari din cer. 12 Dar mai înainte de toate acestea își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, predându-vă sinagogilor și temnițelor, cu de-a sila ducându-vă la'mpărați și la dregători din pricina numelui Meu. 13 Și fi-va pentru voi aceasta prilej de mărturisire; 14 puneți deci în inimile voastre să nu vă gândiți de mai'nainte ce veți răspunde; 15 că Eu vă voi da gură, și înțelepciune căreia toți potrivnicii voștri nu-i vor putea sta'mpotrivă, nici să-i răspundă. 16 Și veți fi predați și de părinți și de ...

  14 Că de veți ierta oamenilor greșalele lor, ierta-va și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; 15 dar de nu veți ierta oamenilor greșalele lor, nici Tatăl vostru nu va ierta greșalele voastre. 16 Iar când postiți, nu fiți posomorâți ca fățarnicii; că ei își mânjesc fețele ca să le arate oamenilor că țin post; adevăr vă grăiesc, își iau plata lor. 17 Tu însă, când postești, unge-ți capul și spală-ți fața, 18 pentru ca nu oamenilor să te arăți că postești, ci Tatălui tău Care este întru ascuns; și Tatăl, Care vede întru ascuns, îți va răsplăti la arătare. 19 Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică și unde furii le sapă și le fură; 20 ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia și nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă și nu le fură; 21 că unde-ți este comoara, acolo-ți va fi și inima!

  1 Luați aminte ca milostenia a voastră să nu o faceți în fața oamenilor, ca să vadă ei; altminteri nu veți avea răsplată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. 2 Deci, când faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii b prin sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni; adevăr vă grăiesc, își iau plata lor. 3 Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta, 4 pentru ca milostenia ta să fie într'ascuns; și Tatăl tău, Care vede întru ascuns, îți va răsplăti la arătare. 5 Iar când vă rugați, nu fiți ca fățarnicii, că lor le place să-și facă rugăciunile stând în picioare prin sinagogi și prin răspântii, ca să se arate oamenilor; adevăr vă grăiesc, își iau plata lor. 6 Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău Care este întru ascuns; și Tatăl tău, Care vede întru ascuns, îți va răsplăti la arătare. 7 Iar când vă rugați, nu spuneți multe, ca păgânii, că acestora li se pare că prin vorbăria lor vor fi ascul...

  1 Și sculându-se toată mulțimea acestora, L-au dus în fața lui Pilat. 2 Și au început să-L pârască, zicând: „Pe acesta l-am găsit răzvrătind neamul nostru și împiedicându-l să dea dajdie cezarului și zicând că el este Hristos Împărat“. 3 Iar Pilat L-a întrebat, zicând: „Ești tu împăratul Iudeilor?“ Iar El, răspunzând, a zis: „Tu o spui“. 4 Iar Pilat a zis către arhierei și către mulțime: „Nu găsesc nici o vină în omul acesta“. 5 Dar ei stăruiau, zicând că El întărâtă poporul învățând prin toată Iudeea, începând din Galileea până aici. 6 Iar când Pilat a auzit aceasta, a întrebat dacă omul este galileean. 7 Și aflând că este sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile. 8 Iar Irod, văzându-L pe Iisus, s'a bucurat foarte, că de multă vreme dorea să-L vadă, fiindcă auzise de El și nădăjduia să vadă vreo minune săvârșită de El. 9 Și I-a pus întrebări în vorbe multe, dar El nu i-a răspuns nimic. 10 Și arhiereii și cărturarii erau de față, în...

39 Și a ieșit și S'a dus ca de obicei la Muntele Măslinilor; și după El s'au dus și ucenicii Săi. 40 Și când a sosit în acel loc, le-a zis: „Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită“. 41 Și S'a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și, îngenunchind, Se ruga 42 zicând: „Părinte, de voiești, depărtează paharul acesta de la Mine... Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă!“ 45 Și, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenici și i-a găsit adormiți de întristare. 46 Și le-a zis: „De ce dormiți? Sculați-vă și vă rugați, ca să nu intrați în ispită“. 47 Și'n timp ce El încă vorbea, iată o gloată; și'n fruntea ei venea cel care se numea Iuda, unul din cei doisprezece; și s'a apropiat de Iisus ca să-L sărute. 48 Iar Iisus i-a zis: „Iuda, prin sărutare-L vinzi tu pe Fiul Omului?...“. 49 Iar cei de lângă El, văzând ce avea să se întâmple, au zis: „Doamne, vom lovi cu sabia?...“. 50 Și unul din ei a lovit pe sluga arhiereului și i-a tăiat urechea dreaptă. 51 Iar Iisus,...

  31 Iar când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. 32 Și se vor aduna în fața Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții precum desparte păstorul oile de capre. 33 Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. 34 Atunci Împăratul va zice celor din dreapta Sa: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. 35 Că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc; am însetat și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M'ați primit; 36 gol, și M'ați îmbrăcat; bolnav, și M'ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine». 37 Atunci Îi vor răspunde drepții, zicând: «Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? sau însetat și Ți-am dat să bei? 38 sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39 sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine?» 40 Și răspunzând Împăratul, le va zice: «Adevăr vă spun,...

  24 Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel care M'a trimis, are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s'a mutat din moarte la viață. 25 Adevăr, adevăr vă spun, că vine ceasul, și acum este, când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și cei ce vor auzi vor învia. 26 Că precum Tatăl are viață întru Sine, așa I-a dat și Fiului să aibă viață întru Sine; 27 și putere I-a dat să facă judecată, pentru că El este Fiul Omului. 28 Nu vă mirați de aceasta; că vine ceasul când toți cei din morminte Îi vor auzi glasul; 29 și cei ce au făcut cele bune vor ieși spre învierea vieții, iar cei ce au făcut cele rele, spre învierea osândei. 30 Eu nu pot să fac de la Mine nimic; judec după cum aud b , și judecata Mea este dreaptă; pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimis.

  22 Și L-au dus la locul Golgota, care se tâlcuiește Locul Căpățânii. 25 Și era ceasul al treilea când L-au răstignit. 33 Iar când a fost ceasul al șaselea, întuneric s'a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea. 34 Și la al nouălea ceas a strigat Iisus cu glas mare: „Eloi, Eloi c , lama sabahtani?“, care se tălmăcește: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M'ai părăsit?“ 35 Și auzind unii din cei ce stăteau acolo, ziceau: „Vezi, îl strigă pe Ilie...“. 36 Și alergând unul, a umplut cu oțet un burete și l-a pus într'o trestie și I-a dat să bea, zicând: „Lăsați să vedem dacă vine Ilie să-l coboare...“. 37 Iar Iisus, strigând cu glas mare, Și-a dat duhul. 38 Și catapeteasma templului s'a sfâșiat în două, de sus până jos. 39 Iar sutașul care stătea în fața Lui, văzând că El cu un astfel de strigăt Și-a dat duhul, a zis: „Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu a fost Omul Acesta!“ 40 Și erau și femei care priveau de departe, între care și Maria Magdalena, Maria, mama l...

  1 Și, dimineața, arhiereii au ținut de'ndată sfat cu bătrânii, cu cărturarii și cu tot sinedriul; și după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus și i L-au predat lui Pilat. 2 Și Pilat L-a întrebat: „Tu ești împăratul Iudeilor?“ Iar El, răspunzându-i, a rostit: „Tu o spui“. 3 Și arhiereii Îl învinuiau de multe. 4 Și Pilat L-a întrebat, zicând: „Nu răspunzi nimic? Vezi câte spun ei împotriva ta“. 5 Dar Iisus n'a mai răspuns nimic, așa încât Pilat se mira. 6 Iar de sărbătoarea Paștilor el le elibera un întemnițat pe care-l cereau ei. 7 Și era unul cu numele Baraba, închis împreună cu niște răsculați care în răscoală săvârșiseră omor. 8 Și mulțimea, strigând, a început să-i ceară lui Pilat să facă așa cum întotdeauna făcea pentru ei. 9 Iar Pilat le-a răspuns, zicând: „Vreți să vă eliberez pe împăratul Iudeilor?“ 10 Fiindcă știa că din invidie i-L dăduseră arhiereii în mână. 11 Dar arhiereii au ațâțat mulțimea, ca mai degrabă să le elibereze pe Baraba. 12 Iar Pilat, răspunzând iarăși,...

  43 Și îndată, în timp ce El încă vorbea, a venit Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, și cu el o gloată cu săbii și cu ciomege, de la arhierei, de la cărturari și de la bătrâni. 44 Iar trădătorul le dăduse semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta, acela este. Prindeți-l și duceți-l sub pază“. 45 Și venind îndată și apropiindu-se de El, I-a zis: „Învățătorule!...“. Și L-a sărutat. 46 Iar ei au pus mâna pe El și L-au prins. 47 Unul din cei care stăteau pe lângă El, scoțând sabia, a lovit-o pe sluga arhiereului și i-a tăiat urechea. 48 Și răspunzând, Iisus le-a zis: „Ca la un tâlhar ați ieșit, cu săbii și ciomege, ca să Mă prindeți. 49 În fiecare zi eram la voi în templu, învățând, și nu M'ați prins. Dar acestea sunt ca să se plinească Scripturile“. 50 Atunci, părăsindu-L, toți au fugit d . 51 Iar un tânăr mergea după El, învelit într'un cearșaf pe trupul gol; și l-au prins, 52 dar el, lăsând cearșaful, a fugit gol e . 53 Și L-au dus pe Iisus la arhiereu; și s'au a...

  10 Iar Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s'a dus la arhierei ca să li-L dea pe Iisus în mână. 11 Și auzind ei, s'au bucurat și au făgăduit să-i dea bani. Și el căuta cum să-L dea în mâna lor la un prilej potrivit. 12 Iar în ziua cea dintâi a Azimelor, când jertfeau Paștile, ucenicii Săi L-au întrebat: „Unde vrei să mergem să-Ți gătim, ca să mănânci Paștile?“ 13 Și a trimis doi din ucenicii Săi și le-a zis: „Mergeți în cetate și vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeți după el; 14 și acolo unde va intra el, spuneți-i stăpânului casei că Învățătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paștile împreună cu ucenicii Mei? 15 Iar el vă va arăta un foișor mare, gata așternut. Acolo să pregătiți pentru noi“. 16 Și au ieșit ucenicii și au venit în cetate și au găsit așa cum le spusese El și au pregătit Paștile. 17 Iar făcându-se seară, a venit cu cei doisprezece. 18 Și pe când ședeau la masă și mâncau, Iisus a zis: „Adevăr vă grăiesc că unul dintre voi, ...

  12 Dar mai înainte de toate acestea își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, predându-vă sinagogilor și temnițelor, cu de-a sila ducându-vă la'mpărați și la dregători din pricina numelui Meu. 13 Și fi-va pentru voi aceasta prilej de mărturisire; 14 puneți deci în inimile voastre să nu vă gândiți de mai'nainte ce veți răspunde; 15 că Eu vă voi da gură, și înțelepciune căreia toți potrivnicii voștri nu-i vor putea sta'mpotrivă, nici să-i răspundă. 16 Și veți fi predați și de părinți și de frați și de rudenii și de prieteni; și vor ucide dintre voi, 17 și de toți veți fi urâți din pricina numelui Meu; 18 dar păr din capul vostru nu va pieri. 19 Întru răbdarea voastră vă veți dobândi sufletele.

  46 „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe'n haine lungi, care iubesc salutările'n piețe și scaunele cele dintâi în sinagogi și locurile cele dintâi la ospețe, 47 ei, care mănâncă de istov casele văduvelor și cu fățărnicie se roagă'ndelung; aceștia mai mare osândă-și vor lua“. 1 Și privind cu luare-aminte, a văzut pe cei bogați aruncându-și darurile în cutia milelor a . 2 Și a văzut-o și pe o văduvă săracă aruncând acolo doi bănuți; 3 și a zis: „Adevăr vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toți. 4 Fiindcă toți aceștia, din prisosul lor au aruncat la daruri; aceasta însă, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, totul de la gura ei“.

  3 Și fiind El în Betania, în casa lui Simon Leprosul, în timp ce ședea la masă a venit o femeie având un alabastru cu mir de nard curat a , de mare preț; și spărgând vasul, a vărsat mirul pe capul Lui. 4 Dar erau unii care murmurau în sinea lor, zicând: „De ce s'a făcut această risipă de mir?; 5 că mirul acesta putea să fie vândut cu peste trei sute de dinari și să li se dea săracilor“. Și murmurau împotriva ei. 6 Dar Iisus a zis: „Lăsați-o, de ce-i faceți supărare? Bun lucru a făcut ea pentru Mine. 7 Că pe săraci îi aveți pururea cu voi și puteți să le faceți bine oricând vreți, dar pe Mine nu Mă aveți pururea. 8 Ea a făcut ceea ce avea de făcut: mai dinainte Mi-a uns trupul cu mir, spre îngropare b . 9 Adevăr vă spun Eu vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia, în toată lumea, se va spune și ce a făcut ea, spre pomenirea ei“.

  31 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. 32 Iar despre ziua aceea și despre ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33 Luați aminte, privegheați și vă rugați, că nu știți când va fi vremea aceea. 34 E ca un om care a plecat departe, și-a lăsat casa, a dat puterea pe mâna slugilor, fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze. 35 Așadar, privegheați, că nu știți când va veni stăpânul casei: seara, ori la miezul nopții, ori la cântatul cocoșilor, ori dimineața; 36 ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. 37 Iar ceea ce vă spun vouă le spun tuturor: Privegheați!“ 1 Și peste două zile erau Paștile și Azimele. Și arhiereii și cărturarii căutau cum să-L prindă cu vicleșug, ca să-L omoare. 2 Dar ziceau: „Nu în ziua praznicului, ca să nu fie tulburare în popor“.

  24 Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca și luna nu-și va mai da lumina. 25 Și stelele vor cădea din cer și puterile cele din ceruri se vor clătina. 26 Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă și cu slavă. 27 Și atunci pe îngerii Săi îi va trimite și pe aleșii Săi îi va aduna din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. 28 Învățați de la smochin parabola: Când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, știți că vara e aproape. 29 Tot așa și voi, când le veți vedea pe acestea plinindu-se, să știți că El este aproape, lângă uși. 30 Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea nu vor fi. 31 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.