REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

23 Și pe când mergea El într'o sâmbătă prin holde, ucenicii Săi, pe cale, au început să smulgă spice e . 24 Și fariseii Îi ziceau: „Vezi, de ce fac ei sâmbăta ce nu se cuvine?“ 25 Și Iisus le-a răspuns: „Oare niciodată n'ați citit ce a făcut David când a fost în lipsă și a flămânzit, el și cei ce erau cu el? 26 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele lui Abiatar arhiereul, și a mâncat pâinile punerii-înainte, pe care nu se cuvenea să le mănânce decât preoții, și a dat și celor ce erau cu el?“ 27 Și le zicea: „Sâmbăta a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă; 28 așa că Fiul Omului este Domn și al sâmbetei“. 1 Și iarăși a intrat în sinagogă. Și era acolo un om având mâna uscată. 2 Și Îl pândeau pe Iisus să vadă dacă îl va vindeca sâmbăta, ca să-L învinuiască. 3 Și El i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te și stai acolo, în mijloc!“ 4 Și le-a zis lor: „Oare se cuvine ca sâmbăta să faci bine, sau să faci rău? să mântuiești un suflet, sau să-l pierzi?“ Iar...

  27 Și au venit iarăși în Ierusalim. Și în timp ce Iisus umbla prin templu, au venit la El arhiereii, cărturarii și bătrânii 28 și I-au zis: „Cu ce putere c faci tu acestea? Sau cine ți-a dat ție această putere de a le face?“ 29 Iar Iisus le-a zis: „Vă voi întreba și Eu un cuvânt; răspundeți-Mi, și vă voi spune și Eu cu ce putere fac acestea: 30 Botezul lui Ioan, din cer a fost, sau de la oameni? Răspundeți-Mi!“ 31 Și ei se chibzuiau între ei, zicând: „Dacă noi vom zice: Din cer!, El va spune: Atunci, de ce nu i-ați dat crezare?; 32 dar de vom zice: De la oameni...“. Se temeau de mulțime, fiindcă toți socoteau că Ioan a fost cu adevărat profet. 33 Și răspunzând, I-au zis: „Nu știm...“. Și Iisus le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea!...“.

  22 Și răspunzând, Iisus le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu. 23 Adevăr vă spun că cel ce i-ar zice muntelui acestuia: Ridică-te și te aruncă în mare!, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice. 24 De aceea vă spun: Pe toate câte le cereți rugându-vă, să credeți că le-ați și primit b , și le veți avea. 25 Iar când stați de vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greșalele voastre. 26 Iar dacă voi nu iertați, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greșalele“.

  27 Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu-L cunoaște pe Fiul decât numai Tatăl, și nici pe Tatăl nu-L va cunoaște nimeni decât numai Fiul și cel căruia va vrea Fiul să-i descopere. 28 Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni! 29 Luați jugul Meu asupra voastră; și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți afla odihnă sufletelor voastre! 30 Că jugul Meu este bun și povara Mea este ușoară“.

  17 Și coborând împreună cu ei, a stat într'un loc șes, El și mulțime numeroasă de ucenici ai Săi și mulțime multă de popor din toată Iudeea și din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să se vindece de bolile lor. 18 Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau. 19 Și toată mulțimea căuta să se atingă de El, că putere ieșea dintr'Însul și pe toți îi vindeca. 20 Și ridicându-Și ochii spre ucenicii Săi, zicea: „Fericiți sunteți voi, cei săraci, că a voastră este împărăția lui Dumnezeu. 21 Fericiți sunteți voi, cei ce flămânziți acum, că vă veți sătura. Fericiți sunteți voi, cei ce plângeți acum, că veți râde. 22 Fericiți veți fi când din pricina Fiului Omului vă vor urî oamenii și vă vor izgoni dintre ei și vă vor ocărî și când ca pe un rău vă vor lepăda numele. 23 Bucurați-vă în ziua aceea și tresăltați, că iată, răsplata voastră multă este în cer; că părinții lor așa le făceau profeților a .

  11 Și El le-a zis: „Oricine-și va lăsa femeia și va lua alta, săvârșește adulter cu ea. 12 Iar femeia, de-și va lăsa bărbatul și se va mărita cu altul, adulter săvârșește“. 13 Și aduceau la El copii, ca să Se atingă de ei; dar ucenicii îi certau pe cei ce-i aduceau. 14 Iar Iisus, văzând, S'a supărat și le-a zis: „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, că a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu. 15 Adevăr vă spun: Cel ce nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra în ea“. 16 Și luându-i în brațe, Și-a pus mâinile pe ei și i-a binecuvântat a .

  1 Și a fost că într'una din zile, în timp ce El învăța poporul în templu și binevestea, au venit arhiereii și cărturarii împreună cu bătrânii; 2 și, prinzând grai, I-au zis: „Spune-ne, cu ce putere faci tu acestea, sau cine este cel ce ți-a dat această putere?“ 3 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Vă voi întreba și Eu pe voi un cuvânt. Spuneți-Mi: 4 Botezul lui Ioan, din cer era, sau de la oameni?“ 5 Iar ei se socoteau în sine, zicând: „Dacă noi vom zice: Din cer!, el va spune: Atunci, de ce nu i-ați dat crezare?; 6 iar de vom zice: De la oameni!, tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este încredințat că Ioan e profet“. 7 Și au răspuns că nu știu de unde era. 8 Și Iisus le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea!...“.

  12 Și auzind Iisus că Ioan a fost întemnițat, a plecat în Galileea. 13 Și părăsind Nazaretul, a venit și a locuit în Capernaum, lângă mare d , în hotarele lui Zabulon și ale lui Neftalim, 14 ca să se plinească ceea ce s'a spus prin Isaia profetul care zice: 15 Pământul lui Zabulon și pământul lui Neftalim, spre calea mării, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; 16 poporul ce stătea în întuneric a văzut lumină mare, și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit. 17 De atunci a început Iisus să propovăduiască și să zică: „Pocăiți-vă, că s'a apropiat împărăția cerurilor!“

  24 Iar ucenicii erau uimiți de cuvintele Lui. Dar Iisus, răspunzând iarăși, le-a zis: „Fiilor, cât de greu le este celor ce se încred în bogății să intre în împărăția lui Dumnezeu! 25 Mai lesne îi este cămilei b să treacă prin urechile acului decât bogatului să intre în împărăția lui Dumnezeu!“ 26 Iar ei, mai mult uimindu-se, ziceau unii către alții: „Și cine poate să se mântuiască?...“. 27 Iisus, privind la ei cu luare-aminte, le-a zis: „La oameni lucrul acesta e cu neputință, dar nu la Dumnezeu. Că la Dumnezeu toate sunt cu putință“. 28 Și a început Petru a-I zice: „Iată, noi pe toate le-am lăsat și Ți-am urmat Ție“. 29 Iisus a răspuns: „Adevăr vă grăiesc: Nu este nimeni care să-și fi lăsat casă sau frați sau surori sau mamă sau tată sau copii sau țarine pentru Mine și pentru Evanghelie 30 și să nu primească însutit - acum, în vremea aceasta de prigoniri - case și frați și surori și mame și copii și țarine; iar în veacul ce va să vină, viață veșnică. 31 Și mulți din cei dint...

  29 A doua zi L-a văzut Ioan pe Iisus venind către el și I-a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii! 30 Acesta este Cel despre Care eu spuneam: După mine vine un bărbat Care înaintea mea S'a plinit, fiindcă mai înainte de mine era. 31 Și eu nu-L cunoșteam; dar pentru ca El să-i fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu botezând cu apă“. 32 Și Ioan a mărturisit, zicând: „Văzut-am Duhul ca pe un porumbel din cer pogorându-Se și cum a rămas peste El. 33 Și eu nu-L cunoșteam, dar Cel ce m'a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Cel peste care vei vedea Duhul pogorându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. 34 Și eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu“.

  13 Atunci a venit Iisus din Galileea la Iordan, către Ioan, ca să fie botezat de către acesta. 14 Ioan însă Îl oprea, zicând: „Eu sunt cel ce are trebuință să fie botezat de Tine, și Tu vii la mine?...“. 15 Și răspunzând Iisus, i-a zis: „Lasă acum, că astfel se cuvine ca noi să'mplinim toată dreptatea e “. Atunci L-a lăsat. 16 Și după ce a fost botezat, Iisus a ieșit îndată din apă, și iată cerurile I s'au deschis; și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se ca un porumbel și venind peste Dânsul. 17 Și iată, glas din ceruri grăind: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit!“

  1 Iar în al cincisprezecelea an de domnie a cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procurator al Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, și Filip, fratele său, tetrarh al Itureii și al ținutului Trahonitidei, și Lisanias, tetrarh al Abilenei, 2 în vremea arhiereilor Anna și Caiafa, fost-a cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. 3 Și a venit el în tot ținutul dimprejurul Iordanului, propovăduind botezul pocăinței, spre iertarea păcatelor. 4 Așa cum s'a scris în cartea cuvintelor lui Isaia profetul: Glasul celui ce strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, drepte faceți-I cărările. 5 Orice vale se va umple și fiece munte și deal se va micșora; cele strâmbe se vor face drepte a și căile colțuroase vor fi netede. 6 Și orice trup va vedea mântuirea lui Dumnezeu. 7 Deci le spunea mulțimilor care veneau să se boteze de către el: „Pui de vipere, cine v'a învățat să fugiți de mânia ce va să fie? 8 Așadar, faceți-i pocăinței roade vrednice de ea și nu începeți ...

  1 Începutul Evangheliei a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. 2 După cum este scris în profetul Isaia: Iată, Eu îl trimit înaintea feței Tale pe îngerul Meu, care-Ți va pregăti calea; 3 glasul celui ce strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, drepte faceți-I cărările, 4 Ioan boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5 Și ieșeau spre el tot ținutul Iudeii și toți cei din Ierusalim și se botezau de către el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele. 6 Și Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. 7 Și propovăduia, zicând: „Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălțămintelor. 8 Eu v'am botezat cu apă, dar el vă va boteza cu Duh Sfânt“.

  23 Vai vouă, cărturari și farisei fățarnici!, că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile cele mai grele ale legii: dreptatea, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți, fără ca pe acelea să le lăsați; 24 călăuze oarbe, care strecurați țânțarul și înghițiți cămila! 25 Vai vouă, cărturari și farisei fățarnici!, că voi curățiți partea din afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru ele sunt pline de răpire și de ne'nfrânare d . 26 Fariseu orb!, curăță'ntâi partea dinlăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și cea din afară să fie curată! 27 Vai vouă, cărturari și farisei fățarnici!, că semănați cu mormintele văruite, care se arată frumoase pe dinafară, dar înlăuntru sunt pline de oase de morți și de toată necurăția. 28 Așa și voi, pe dinafară vă arătați drepți oamenilor, dar pe dinlăuntru sunteți plini de fățărnicie și fărădelege.

  33 Și au venit în Capernaum. Și fiind ei în casă, i-a întrebat: „Ce vorbeați între voi pe drum?“ 34 Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se sfădiseră unii cu alții, cine dintre ei este mai mare. 35 Și șezând jos, i-a chemat pe cei doisprezece și le-a spus: „Dacă vrea cineva să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toți și slujitor al tuturor“. 36 Și luând un copil, l-a pus în mijlocul lor; și luându-l în brațe, le-a zis: 37 „Tot cel ce va primi în numele Meu pe unul din acești copii, pe Mine Mă primește; și cel ce Mă primește pe Mine, nu pe Mine Mă primește, ci pe Cel ce M'a trimis pe Mine“. 38 Și I-a zis Ioan: „Învățătorule, am văzut pe cineva, care nu merge cu noi, scoțând demoni în numele Tău; și l-am oprit, pentru că el nu merge cu noi“. 39 Iar Iisus a zis: „Nu-l opriți, că nu e nimeni care să facă o minune în numele Meu și după aceea să poată degrab să Mă vorbească de rău. 40 Fiindcă cel ce nu-i împotriva noastră e pentru noi. 41 Că oricine vă va da să beți un pahar de apă în ...

  20 Și s'au întors păstorii slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate câte le-au auzit și le-au văzut așa cum li se spuseseră. 21 Și când s'au împlinit opt zile și a fost să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, așa după cum fusese numit de înger mai înainte de a Se fi zămislit El în pântece. 40 Iar Copilul creștea și Se întărea cu duhul, plin de înțelepciune; și harul lui Dumnezeu era peste El. 41 Și părinții Lui mergeau în fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paștilor. 42 Iar când era El de doisprezece ani, s'au suit la Ierusalim după obiceiul sărbătorii. 43 Și dacă s'au sfârșit zilele, în timp ce ei se întorceau, Copilul Iisus a rămas în Ierusalim; și părinții Lui nu știau. 44 Dar ei, socotind că El este printre călători, au mers cale de o zi; și L-au căutat printre rude și cunoscuți. 45 Și, negăsindu-L, s'au întors la Ierusalim căutându-L. 46 Și a fost că după trei zile L-au aflat în templu, stând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și întrebându-i...

  10 Și învăța Iisus în una din sinagogi sâmbăta. 11 Și iată, o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință și era gârbovă și nu putea nicidecum să se ridice. 12 Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: „Femeie, dezlegată ești tu de neputința ta!“ 13 Și Și-a pus mâinile pe ea, și ea îndată s'a îndreptat și-L slăvea pe Dumnezeu. 14 Dar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, drept răspuns a zis către mulțime: „Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; așadar, în ele veniți și vă vindecați, dar nu în ziua sâmbetei!...“. 15 Iar Domnul i-a răspuns, zicând: „Fățarnicilor! Fiecare din voi oare nu-și dezleagă sâmbăta boul sau asinul de la iesle și-l duce de-l adapă? 16 Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care, iată, de optsprezece ani a legat-o Satana, oare nu se cuvenea să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sâmbetei?“ 17 Și zicând El acestea, toți cei care-I stăteau împotrivă se rușinau; și toată mulțimea se bucura de toate slăvi...

  13 Iar după ce au plecat ei, iată îngerul Domnului i se arătă în vis lui Iosif, zicând: „Ridică-te, ia Pruncul și pe maica Sa și fugi în Egipt și stai acolo până când îți voi spune eu, fiindcă Irod vrea să caute Pruncul ca să-L omoare“. 14 Și ridicându-se Iosif, i-a luat în timpul nopții pe Prunc și pe maica Sa și a plecat în Egipt. 15 Și au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se plinească cuvântul spus de Domnul prin profetul ce zice: Din Egipt L-am chemat pe Fiul Meu. 16 Iar Irod, văzând că fusese amăgit de magi, s'a mâniat foarte și, trimițând, i-a ucis pe toți pruncii care erau în Betleem și'n toate hotarele lui, de doi ani și mai în jos, după timpul pe care îl aflase de la magi. 17 Atunci s'a plinit cuvântul spus prin Ieremia profetul: 18 Glas în Rama s'a auzit, plângere și tânguire multă, Rahela-și plânge copiii și nu vrea să se mângâie, pentru că nu mai sunt. 19 După moartea lui Irod, iată îngerul Domnului i s'a arătat în vis lui Iosif, în Egipt, 2...

  15 Iisus însă, dându-Și seama, a plecat de acolo. Și mulți au venit după El și pe toți i-a vindecat. 16 Dar le-a poruncit să nu-L dea în vileag, 17 ca să se plinească ceea ce s'a spus prin Isaia profetul, care zice: 18 Iată Fiul Meu b pe Care L-am ales, Iubitul Meu, întru Care a binevoit sufletul Meu; pune-voi Duhul Meu peste El și judecată neamurilor va vesti. 19 Nu Se va certa, nici nu va striga, nimeni pe ulițe nu-I va auzi glasul. 20 Trestie strivită nu va frânge și feștilă pâlpâindă nu va stinge până ce nu va duce judecata la biruință; 21 și în numele Lui vor nădăjdui neamurile.

  5 Și pe când unii vorbeau despre templu că este împodobit cu pietre frumoase și cu odoare, El a zis: 6 „Veni-vor zile când din ceea ce vedeți nu va rămâne piatră pe piatră care să nu se risipească“. 7 Și ei L-au întrebat, zicând: „Învățătorule, dar când vor fi acestea? Și care este semnul când ele au să fie?“ 8 Iar El a zis: „Luați aminte să nu fiți amăgiți; că mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt!, și: Vremea s'a apropiat!... Nu mergeți după ei! 10 Atunci le-a zis: „Neam peste neam se va ridica și'mpărăție peste'mpărăție; 11 și cutremure mari vor fi, și pe-alocuri foamete și ciumă; și spaime vor fi și semne mari din cer. 20 Iar când veți vedea Ierusalimul înconjurat de oști, atunci să știți că s'a apropiat pustiirea lui. 21 Atunci cei din Iudeea să fugă'n munți și cei din mijlocul lui să plece și cei de prin țarini să nu intre în el. 22 Căci acestea sunt zilele răzbunării, ca să se plinească toate cele scrise. 23 Dar vai de cele ce vor fi însărcinate...