REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​Cei Șapte Tineri din Efes: Maximilian, Iamvlih, Martinian, Ioan, Dionisie, Exacustodian (Constantin) și Antonin, au trăit în secolul al treilea. Sfântul Maximilian era fiul administratorului orașului Efes, iar ceilalți șase tineri erau fii ai unor cetățeni ilustri ai Efesului. Tinerii erau prieteni din copilărie și toți erau împreună în serviciul militar. ​Când împăratul Decius (249-251) a sosit în Efes, a poruncit tuturor cetățenilor să aducă jertfă zeilor păgâni. Tortura și moartea îl așteptau pe oricine nu asculta. Cei șapte tineri au fost denunțați de informatori și au fost chemați să răspundă acuzațiilor. Înfățișându-se înaintea împăratului, tinerii și-au mărturisit credința în Hristos. ​Centurile și însemnele lor militare le-au fost luate rapid. Decius le-a permis totuși să plece liberi, sperând că își vor schimba părerea în timp ce el era plecat într-o campanie militară. Tinerii au fugit din oraș și s-au ascuns într-o peșteră de pe Muntele Ohlon, unde își petreceau tim...

​Sfântul Visarion (Sarai) era un sârb născut în Bosnia în 1714. Dorind viața monahală, a fost tuns la Mănăstirea Sfântul Sava din Țara Sfântă în 1738. S-a întors în Serbia și a trăit într-o peșteră mai mulți ani ca isihast, primind de la Dumnezeu harul de a face minuni. ​Cam în acest timp era multă neliniște în regiunile Banatului și Transilvaniei pentru că mulți creștini ortodocși români fuseseră forțați să se unească cu Roma. La Karlovitz, Patriarhul Arsenie auzise despre viața sfântă și ascetică a Sfântului Visarion și a cerut să-l vadă. După ce l-a hirotonit în sfânta preoție, l-a trimis să apere Credința Ortodoxă la nord-vest de Munții Carpați. ​Sfântul Visarion a plecat spre Banat în ianuarie 1744 și a fost primit cu căldură de localnici. Sute de oameni veneau să-l audă predicând și mulți dintre ei s-au întors la Biserica Ortodoxă. Îi încuraja pe ascultătorii săi să nu părăsească credința pe care părinții lor le-o transmiseseră, ci să rămână fermi și statornici în ea. ​Predic...

  ​Sfântul Apostol Luca s-a născut în Antiohia Siriei. El din tinerețe s-a desăvârșit în studiul filosofiei eline, al medicinei și al artei picturale. ​În timpul predicării Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe pământ, Luca a venit la Ierusalim unde L-a văzut pe Domnul față către față, a auzit mântuitoarea învățătură a Lui și a fost martor al minunilor Lui. Crezând în El, Sfântul Luca s-a numărat între cei șaptezeci de Apostoli mai mici, care au fost trimiși de Domnul la propovăduirea împărăției, împreună cu Sfântul Apostol Cleopa, el L-a văzut pe Domnul înviat pe drumul către Emaus (Luca 24). ​După Pogorârea Sfântului Duh, Luca s-a întors la Antiohia și s-a făcut acolo ajutorul Marelui Pavel și împreună lucrător cu el. El l-a însoțit pe marele Pavel la Roma, aducând iudei și păgâni la credința creștină. ​Vă îmbrățișează Luca, doctorul cel iubit (Coloseni 4:14), le scrie Sfântul Apostol Pavel Colosenilor. La cererea creștinilor, Sfântul Luca a scris Evanghelia sa cam pe la anul...

  ​Sfântul Chiriac s-a născut în cetatea grecească Corint, fiind fiul preotului Ioan și al soției sale Evdochia. Episcopul Petru al Corintului, care era o rudă a familiei, văzând că Chiriac era un copil liniștit și cuminte, l-a făcut Citeț în biserică. Citirea sa constantă a Sfintelor Scripturi a trezit în el o dragoste pentru Domnul și l-a făcut să tânjească după o viață curată și sfântă. ​Când nu avea încă optsprezece ani, Chiriac a fost profund mișcat în timpul unei Slujbe Bisericești de cuvintele Evangheliei: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine și să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie" (Matei 16, 24). El a crezut că aceste cuvinte i se aplicau lui, așa că a mers direct la port fără să se oprească acasă, a urcat pe o corabie și a plecat la Ierusalim. ​După ce a vizitat locurile sfinte, Chiriac a trăit câteva luni la o mănăstire nu departe de Sion, în ascultare de Egumenul Avva Evstorghie. Mai târziu, cu binecuvântarea acestuia, și-a făcut drum spre Lav...

  ​Duminica a XVIII-a după Rusalii ne pune înainte una dintre cele mai adânci pilde practice și minuni din activitatea pământească a Mântuitorului Iisus Hristos: Pescuirea minunată de pe lacul Ghenezaret, relatată de Sfântul Evanghelist Luca (Capitolul 5, versetele 1-11). Această pericopă evanghelică nu este doar o simplă istorisire despre o hrană îmbelșugată oferită unor pescari osteniți, ci reprezintă o revelație a harului dumnezeiesc și icoana tainică a Bisericii chemate să adune sufletele din marea învolburată a acestei lumi. ​După ce învățase mulțimile din corabia lui Simon Petru, Mântuitorul îi dă acestuia o poruncă neobișnuită pentru rânduiala omenească a pescuitului: „Mână la adânc și lăsați în jos mrejele voastre ca să prindeți pește” . Răspunsul lui Petru poartă în sine toată lupta dintre rațiunea omenească slăbită de eforturi zadarnice și credința care se supune Logosului: „Învățătorule, toată noaptea ne-am ostenit și nimic nu am prins; dar, după cuvântul Tău, voi arun...

  " ​Icoana Maicii Domnului „Slovenskaia” este prăznuită pe 23 septembrie. ​Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a arătat făcătoare de minuni în ziua de 23 septembrie 1635, în satul Slovenska, din raionul Kostroma. ​În timp ce era la vânătoare, un vânător a descoperit din întâmplare o bisericuță de lemn, care era șubrezită și acoperită cu mușchi de pădure. El a intrat în bisericuță și a descoperit că toate odoarele se degradaseră odată cu trecerea timpului, cu excepția icoanei Maicii Domnului, care se afla în altar. Nebăgând în seamă descoperirea, a lăsat totul așa cum găsise. ​A doua zi, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a arătat unui bolnav pe nume Titus, din satul Șerstneva, spunându-i că se va vindeca dacă va merge să se roage înaintea icoanei sale dintr-o biserică abandonată, pe care o descoperise un oarecare vânător. ​Titus i-a povestit preotului Evdochim cele întâmplate, iar împreună cu el a mers pe calea indicată de Maica Domnului. În drumul lor, s-...

  ​Sfântul Preot Mărturisitor Ilarion Felea rămâne una dintre cele mai luminoase figuri ale Ortodoxiei românești din veacul al XX-lea, un slujitor râvnitor al altarului, teolog profund și duhovnic neobosit care și-a pecetluit mărturisirea de credință prin patimile îndurate în închisorile comuniste. ​Născut la 21 martie 1903 în valea Gurahonțului, într-o familie cu adânci rădăcini preoțești, tânărul Ilarion a purtat de timpuriu în suflet dragostea de Dumnezeu și de neam. A urmat studii teologice strălucite la Sibiu și Cernăuți, remarcându-se prin acuratețea gândirii teologice, prin dragostea de Sfinții Părinți și prin vocația de orator duhovnicesc. ​Ca preot la Catedrala din Arad, Părintele Ilarion Felea s-a dăruit cu totul slujirii credincioșilor. A fost un călăuzitor iubit al tinerilor, un propovăduitor neobosit al Cuvântului lui Dumnezeu și un autor prolific de lucrări teologice și de spiritualitate creștina, dintre care se detașează monumentala lucrare Spre Tabor , o adevărat...

    ​Odovania praznicului Nașterii Maicii Domnului marchează încheierea liturgică a uneia dintre cele mai mari și luminoase sărbători ale Bisericii noastre Ortodoxe. În această zi, credincioșii retrăiesc taina și bucuria cu care a început anul bisericesc, aducând mulțumire lui Dumnezeu pentru dăruirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cea care a devenit Chivotul cel viu și Maica Vieții. ​Praznicul Nașterii Maicii Domnului ne amintește de stăruința în rugăciune a Sfinților și Drepților Părinți Ioachim și Ana, a căror credință neclintită a fost răsplătită prin nașterea celei ce avea să-L poarte în pântece pe Mântuitorul lumii. Prin prăznuirea Odovaniei, Biserica ne cheamă să păstrăm nealterată în inimile noastre această bucurie duhovnicească, purtând mereu în suflet pilda de smerenie, curăție și ascultare a Preacuratei Fecioare Maria. ​ Listă Bibliografică ​Biblia sau Sfânta Scriptură (Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă). ​Sinaxarul Bisericii Ortodoxe, Odovani...

  ​Sfântul Cuviosul Părintele nostru Amfilohie de la Pângărați s-a născut în anul 1487, undeva în partea de nord a Moldovei. Viața monahală și-a început-o de foarte tânăr, la Mănăstirea Moldovița, de unde a venit la Pângărați, în anul 1508. Aici a fost ales, de către toți, ocârmuitor, conducând obștea mănăstirii timp de 56 de ani. ​Despre el vorbește Ieromonahul Anastasie de la Mănăstirea Moldovița, care l-a cunoscut personal: „Din copilăria sa s-a nevoit în viața călugărească, fiind mărturisit de toți pentru faptele lui cele bune. Și era scriitor foarte iscusit și știa meșteșug a lucra la lemn și era cinstit de toți Domnii și miluit, dară de carte om prost se arăta. Și până la bătrânețe bine și-a ocârmuit viața sa; în foame și în sete, în răbdare și întru osteneale, întru toată nevoința duhovnicească. Și de la draci năpăști și ispite multe a răbdat până la moarte. Și sfârșitul vieții sale bine au săvârșit: că a dat țărna țărnei și s-a dus în calea cea lungă a părinților, luându-...