Luna octombrie în 22 zile: pomenirea celui dintre Sfinți Părintelui nostru și întocmai cu Apostoli, Averchie, episcopul Ierapolei, făcătorul de minuni
Acesta a fost episcop în Ierapole din Frigia și a trăit pe vremea împăratului Marcu Aureliu (161-180), când creștinii erau puțini la număr, iar închinătorii de idoli erau puzderie. Deci, s-a făcut odată în cetate, un praznic mare păgânesc și și-au strâns necredincioșii, dănțuind împrejurul idolilor. Iar Sfântul Averchie, rugându-se, s-a aprins de râvnă și a sfărâmat în țăndări chipurile idolilor. Și au făcut preoții păgâni legământ ca să-l omoare. Și Sfântul, aflând de hotărârea lor, a ieșit în mijlocul cetății, învățând poporul Evanghelia lui Hristos, nevrând să se ascundă. Și i-au adus trei munciți de multe duhuri necurate, spumegând și scrâșnind din dinți, și Sfântul i-a vindecat și, aducându-i la Hristos, îi îndemna să trăiască în pace cu oamenii, iar ei, căzând înaintea Sfântului, îi sărutau picioarele. Iar poporul toate acestea văzându-le și lăsând mânia, strigă: "Unul este Dumnezeul cel adevărat. Acela propovăduit de Averchie." Și așa păstorea Sfântul, mângâind pe cei ce sufereau, ajutând pe sărmani și vindecând pe cei bolnavi.
A vindecat și pe o fiică a împăratului, Lucilia, pentru care a călătorit cu mare cinste și la Roma. Și, voind împăratul să-l răsplătească, Sfântul Averchie a răspuns: "Nu are nevoie de bogăție acela pentru care pâinea și apa sunt ospăț îmbelșugat și ca o masă împărătească le socotește." Și a cerut împăratul să dea săracilor din Ierapole câte trei mii de măsuri de grâu pe an, pe cheltuiala împărăției, asemenea să zidească, băi calde, pe care singur le aflase în Ierapole, pentru folosul bolnavilor. Și se zice că așezământul acesta a ținut până la Iulian Apostolul (361-363). A tămăduit și pe orbi, învățându-i să creadă în Hristos, rugându-se pentru dânșii și zicând: "Doamne Iisuse, lumina cea adevărată, vino și deschide ochii robilor tăi." Și, făcându-i să vadă, îi boteza.
A călătorit, apoi, și în Siria și Mesopotamia, aducând împăcare între bisericile învrăjbite din pricina ereziilor de acolo, pentru care a fost numit "cel întocmai cu Apostolii." Deci, așa viețuind, fericitul, în evlavie și în dreptate, strălucind pretutindeni cu cuvintele, cu faptele, și cu minunile, la șaptezeci și doi de ani ajungând, s-a mutat către Domnul și ne-a lăsat piatra sa de mormânt scrisă de el însuși, care și astăzi se păstrează.
Bibliografie
- Proloagele de la Ohrida — Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumenița (sau cartea Proloagele / Viețile Sfinților).
- Sinaxarul Bisericii Ortodoxe — Pomenirea Celuider dintre Sfinți Părintelui nostru și întocmai cu Apostolii, Averchie, episcopul Ierapolei, făcătorul de minuni (22 Octombrie).
- Mineiul pe Octombrie — Slujba și Pomenirea Sfântului Averchie, episcopul Ierapolei, Editura IBMO.
- Patericul Românesc — Arhimandrit Ioanichie Bălan, Editura Mănăstirea Sihăstria.
- Patericul Atonit — Cuvioși părinți ai Sfântului Munte Athos și pilde de râvnă duhovnicească.
Autor: teolog și jurnalist Daniel Caranda
Data: 22.10.2026

Comentarii
Trimiteți un comentariu