REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

Au venit câţiva fraţi, neîncetat bolnavi cu trupul, la avva Ioan Carpatiul şi i-au spus: "Cum putem să ne izbăvim de diavol şi de patimi fără post?". Avva Ioan Carpatinul le-a răspuns: "Nu numai prin înfrânare de la mâncăruri, ci şi prin zdrobirea inimii veţi putea birui şi izgoni gândurile rele şi pe cei ce le strecoară".

Doamne Atotputernice şi Atotindurate! Îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară în peşteră şi ai fost vândut cu treizeci de arginţi de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi, păcătoşii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndură-Te de mine, păcătosul! Primeşte, Doamne, această mică a mea rugăciune, şi umilită a mea voinţa, că mă întristez pentru că Te-am întristat, şi mă amărăsc pentru că Te-am supărat fără de număr. La Tine, Prea Bunule Mântuitor, am toată speranţa, şi cred că Tu, care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei îndura şi de mine acum, ca să mă mântuieşti de chinurile cele de veci, şi să mă învredniceşti Împărăţiei Tale. Nu Te depărta de la mine Doamne, şi ajută-mi, că în toate să fac voia Ta, şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioşi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci că femeia cea păcăto

  S fîntul Ierarh Ghelasie s-a nevoit în veacul al XIV-lea, mai întîi ca sihastru pe valea pîrîului Rîmeț din Munții Apuseni și, apoi, ca egumen al Mănăstirii Rîmeț din județul Alba, avînd o viață duhovnicească îmbunătățită și învrednicindu-se încă din tinerețe cu darul facerii de minuni. Era originar din partea locului. Luînd din tinerețe jugul lui Hristos, a deprins de la cei mai iscusiți eremiți meșteșugul luptei duhovnicești. Apoi, curățindu-și mintea de cugetele cele rele și învrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborît în obște și a ajuns vestit povățuitor de suflete, întemeind o obște de monahi aleși. Î n tradiția locului se spune despre Cuviosul Ghelasie că avea doisprezece ucenici cu care împreună se ruga și postea, săvîrșind sfintele slujbe cu mare osîrdie și frică de Dumnezeu. În toată săptămîna, Cuviosul Ghelasie nu primea mîncare, îndestulîndu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea făcea priveghere și săvîrșea Sfînta Litu

17 Și coborând împreună cu ei, a stat în loc șes, El și mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte și să se vindece de bolile lor. 18 Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau. 19 Și toată mulțimea căuta să se atingă de El că putere ieșea din El și-i vindeca pe toți. 20 Și El, ridicându-Și ochii spre ucenicii Săi, zicea: Fericiți voi cei săraci, că a voastră este împărăția lui Dumnezeu. 21 Fericiți voi care flămânziți acum, că vă veți sătura. Fericiți cei ce plângeți acum, că veți râde. 22 Fericiți veți fi când oamenii vă vor urî pe voi și vă vor izgoni dintre ei, și vă vor batjocori și vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. 23 Bucurați-vă în ziua aceea și vă veseliți, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot așa făceau proorocilor părinții lor.  

15 Silește-te să te arăți încercat, înaintea lui Dumnezeu lucrător cu fața curată, drept învățând cuvântul adevărului. 22 Fugi de poftele tinereților și urmează dreptatea, credința, dragostea, pacea cu cei ce cheamă pe Domnul din inimă curată. 23 Ferește-te de întrebările nebunești, știind că dau prilej de ceartă. 24 Un slujitor al Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând față cu toți, destoinic să dea învățătură, îngăduitor, 25 Certând cu blândețe pe cei ce stau împotrivă, ca doar le va da Dumnezeu pocăință spre cunoașterea adevărului, 14 Tu însă rămâi în cele ce ai învățat și de care ești încredințat, deoarece știi de la cine le-ai învățat, 15 Și fiindcă de mic copil cunoști Sfintele Scripturi, care pot să te înțelepțească spre mântuire, prin credința cea întru Hristos Iisus. 5 Tu fii treaz în toate, suferă răul, fă lucru de evanghelist, slujba ta fă-o deplin! 6 Că eu de-acum mă jertfesc și vremea despărțirii mele s-a apropiat. 7 Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvâr

  9 Eu sunt ușa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. 10 Furul nu vine decât ca să fure și să junghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă și din belșug să aibă. 11 Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale. 12 Iar cel plătit și cel care nu este păstor, și ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le răpește și le risipește. 13 Dar cel plătit fuge, pentru că este plătit și nu are grijă de oi. 14 Eu sunt păstorul cel bun și cunosc pe ale Mele și ale Mele Mă cunosc pe Mine. 15 Precum Mă cunoaște Tatăl și Eu cunosc pe Tatăl. Și sufletul Îmi pun pentru oi. 16 Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc, și vor auzi glasul Meu și va fi o turmă și un păstor.

  Glasul 4 M ărturisitor al credinței ortodoxe și bun apărător al Bisericii lui Hristos, Prea Fericite Părinte Ghelasie, purtătorule de biruință ocrotește cu rugăciunile tale pe binecredincioșii care îți cântă pururea: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Părintele nostru.

C ătre tine, Sfinte părinte Ghelasie, înălțându-ne gândurile, cu umilință și cu căldură ne rugăm: caută din înălțimea plină de slavă a cerului și te milostivește de suferințele, durerile, patimile, necazurile, amărăciunile și strâmtorările noastre. Și roagă pe Stăpânul și Dumnezeul nostru cel ceresc, să ne ierte păcatele pe care, cu știință și cu neștiință, le săvârșim neîncetat, că și pentru puțina noastră dragoste față de El și de aproapele nostru, rugându-L să fie pururea milostiv și iertător și să îndepărteze de la noi toată suferința și durerea. Fii povățuitorul și călăuzitorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieții, pentru că, urmând pilda credinței și a dragostei tale față de Hristos, să ne învrednicim de darurile Sale și trecând din această viață să ne bucurăm împreună cu tine și cu toți cei bineplăcuți din veac ai Domnului, de Împărăția cea nesfârșită a cerurilor; că acolo, înconjurați de cetele îngerești, să aducem mărire, și cinste lui Dumnezeu cel în Treime închinat

  Troparul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeț, glasul 1: D e Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Ghelasie, povățuitorul călugărilor, preoților și credincioșilor, podoaba cuvioșilor și lauda arhiereilor, sprijinitorul celor în necazuri și făcătorule de minuni, cu nevoințele tale chip de sfințenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veselești. Cu aceștia roagă-L pe milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace și mare milă. C ântarea 1. Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. A dunându-ne credincioșii, să cinstim cu laude și cu cântări după datorie pe Sfântul Ghelasie, făcătorul de minuni ca pe o podoabă a mănăstirii și a laturii Râmețului și povățuitor al călugărilor. Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u totul curățindu-te pe tine însuți prin înfrânare Preafericite, te-ai arătat locaș lui Dumnezeu și împreună locuitor cu îngerii. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Î n Mănăstirea Râmeț ai viețuit și b

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Ta

Glasul 1 D e Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Ghelasie, povățuitorul călugărilor, preoților și credincioșilor, podoaba cuvioșilor și lauda arhiereilor, sprijinitorul celor în necazuri și făcătorule de minuni, cu nevoințele tale chip de sfințenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veselești. Cu aceștia roagă-L pe milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace și mare milă.5  

  M ânăstirea Râmeț din Munții Apuseni, una din cele mai vechi mânăstiri românești, a fost întemeiată pe la începutul secolului XIII de vestiții eremiți ce se nevoiau în peșteri pe valea pârâului cu același nume. În secolele următoare, Mânăstirea Râmeț avea o obște destul de numeroasă și egumeni devotați, care apărau cu multă putere credința ortodoxă în satele românești transilvănene. C uviosul Ghelasie ieroschimonahul a fost cel mai vestit egumen cunoscut al Mânăstirii Râmeț, cinstit ca sfânt în satele din Munții Apuseni. Era originar din partea locului. Luând din tinerețe jugul lui Hristos, mai întâi s-a nevoit ca sihastru pe valea pârâului Râmeț, deprinzând de la cei mai iscusiți eremiți meșteșugul luptei duhovnicești. Apoi, curățindu-și mintea de cugetele cele rele și învrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborât în obște și a ajuns vestit egumen al Mânăstirii Râmeț. Î n tradiția locului se spune că Sfântul Ghelasie avea doisprezece ucenici, cu care împreună se ruga și î

  Odată, văzând pe un frate pregătindu-se de priveghere, dracul i-a pus în minte să gândească aşa: - Odihneşte-te astăzi, şi vei sta la priveghere mâine. Dar fratele i-a zis gândului: - Dar cine ştie dacă mai ajung până mâine? Aşadar, mai bine stau la priveghere acum. Iar înainte de a se aşeza la lucru fratele, i-a zis lui ispititorul, în gând: - Odihneşte-te acum, şi-ţi vei sfârşi lucrarea mâine. Iar fratele a răspuns: - Nu, nu, acum este al meu să-mi sfârşesc lucrul, iar ce va fi mâine, doar Domnul ştie. Sfântul Antonie cel Mare ne învaţă la fel, zicând: "Aşa să-ţi rânduieşti zilele vieţii tale, încât la căderea serii să socoteşti că aceasta este ultima ta zi pe pământ, şi niciodată nu vei păcătui."

Doamne, Dumnezeul meu, osândit stau înaintea feţei Tale celei sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie: O, izvor dulce şi noianul indurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile indurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţa tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al pocăinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu care ai auzit glasul Părintelui ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt că un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu care stai în cer înaintea Judecătorului veşnic, şi fă-L să se îndure de mine,

  13 Și venind Iisus în părțile Cezareii lui Filip, îi întreba pe ucenicii Săi, zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? 14 Iar ei au răspuns: Unii, Ioan Botezătorul, alții Ilie, alții Ieremia sau unul dintre prooroci. 15 Și le-a zis: Dar voi cine ziceți că sunt? 16 Răspunzând Simon Petru a zis: Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. 17 Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit ești Simone, fiul lui Iona, că nu trup și sânge ți-au descoperit ție aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri. 18 Și Eu îți zic ție, că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui. 19 Și îți voi da cheile împărăției cerurilor și orice vei lega pe pământ va fi legat și în ceruri, și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și în ceruri.

  21 Spre necinste o spun, că noi ne-am arătat slabi. Dar în orice ar cuteza cineva - întru neînțelepție zic, - cutez și eu! 22 Sunt ei evrei? Sunt și eu. Sunt ei israeliți? Israelit sunt și eu. Sunt ei sămânța lui Avraam? Sunt și eu. 23 Sunt ei slujitori ai lui Hristos? Nebunește spun: eu nu mai mult ca ei! În osteneli mai mult, în închisori mai mult, în bătăi peste măsură, la moarte adeseori. 24 De la iudei, de cinci ori am luat patruzeci de lovituri de bici fără una. 25 De trei ori am fost bătut cu vergi; o dată am fost bătut cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte și o zi am petrecut în largul mării. 26 În călătorii adeseori, în primejdii de râuri, în primejdii de la tâlhari, în primejdii de la neamul meu, în primejdii de la păgâni; în primejdii în cetăți, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între frații cei mincinoși; 27 În osteneală și în trudă, în privegheri adeseori, în foame și în sete, în posturi de multe ori, în frig și în lipsă d

  12 Dar, mai înainte de toate acestea, își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi și în temnițe, ducându-vă la împărați și la dregători, pentru numele Meu. 13 Și va fi vouă spre mărturie. 14 Puneți deci în inimile voastre să nu gândiți de mai înainte ce veți răspunde; 15 Căci Eu vă voi da gură și înțelepciune, căreia nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i răspundă toți potrivnicii voștri. 16 Și veți fi dați și de părinți și de frați și de neamuri și de prieteni, și vor ucide dintre voi. 17 Și veți fi urâți de toți pentru numele Meu. 18 Și păr din capul vostru nu va pieri. 19 Prin răbdarea voastră veți dobândi sufletele voastre.

„Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; și harul Lui care este în mine n-a fost în zadar” (I Corinteni 15, 10) Cuvânt de laudă Apostolului Pavel C e este omul, cât de mare este noblețea firii noastre și de câte virtuți mari este capabilă această făptură -omul – nimeni nu a arătat mai bine decât Apostolul Pavel. E l stă acum de față cu glas mare spre a răpune pe toți pârâșii firii, spre a apăra pe alcătuitorul firii, spre a ne încuraja la fapta cea bună și spre a astupa gura clevetitorilor care mint, spunând că firea omenească nu este capabilă de nici un bine. Pavel nu a primit o altă fire decât noi, nu a dobândit alt suflet, nu a locuit în altă lume, și, cu toate acestea, a întrecut cu mult pe ceilalți oameni. M ai întâi, acest Apostol nu s-a înspăimântat de nici o pătimire, de nici un necaz care i s-a întâmplat pentru fapta bună și pentru dreptate, ci cu bucurie s-a supus tuturor necazurilor și le-a numit pe acestea „vremelnice și ușoare” (II Corinteni 4, 17). Dar încă și mai