REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Glasul 5 S ălășluindu-se darul Treimii în inimile voastre cele curate, Preafericiților Chir și Ioan, v-ați arătat înfricoșători izgonitori ai duhurilor celor necurate; și ați fost tămăduitori ai neputințelor, nu numai ai celor descoperite, ci și ai celor ascunse. Drept aceea, îndrăzneală având către Dumnezeu Cel Iubitor de oameni, prin rugăciunile voastre, cele neîncetate, tămăduiți patimile noastre.

  Glasul I. (21 noiembrie - 31 decembrie) Cântarea I: H ristos se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă! Cântați Domnului tot pământul, și cu veselie, lăudați-L, popoare, că S-a preaslăvit. Altă Catavasie, același glas (acest al doilea rând de Catavasii se cântă după celelalte, numai pe 25 și 26 decembrie): M inune făcând, a mântuit pe popor Stăpânul, uscând oarecând valul mării. Și, din Fecioară născându-Se, ne-a deschis calea spre ceruri. Pe Cel de o ființă cu Tatăl și cu noi oamenii Îl slăvim. Cântarea a III-lea: F iului, Celui născut fără stricăciune din Tatăl mai înainte de veci, și mai pe urmă din Fecioară întrupat, fără sămânță, lui Hristos Dumnezeu să-I strigăm: Cel ce ai înălțat fruntea noastră, Sfânt ești Doamne. Alta: V ino spre cântarea robilor Tăi, Bunule, smerind Sprânceana înălțată a vrăjmașului; păzind, Fericite Atotvăzătorule, pe cântăreți, mai presus de păcat, intăriți neclintit pe temeiul credinței. Cânt

  Glasul 2 P omenirea dreptului cu laude, iar ție destul îți este mărturia Domnului, Înaintemergătorule. Că te-ai arătat cu adevărat și decât proorocii mai cinstit, că și a boteza în repejuni pe Cel propovăduit te-ai învrednicit. Drept aceea, pentru adevăr nevoindu-te, bucurându-te bine ai vestit și celor din iad pe Dumnezeu Cel ce s-a arătat în trup, pe Cel ce a ridicat păcatul lumii și ne-a dăruit nouă mare milă.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor, şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 'Luati, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăteşti împreună cu El în veci, că Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tău cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curateasca inima şi sufletul meu, că aşa, cu vrednicie,

  Î nfășurată în negura tristeții, M agdalena plânge M oartea sângeroasă a Fiului lui Dumnezeu. T ristețea iubirii e cea mai amară, C ăci ea pe nimeni mai are în lume prieten, Ș i nici o bucurie, de nicăieri. L acrimile-i sunt ei mângâiere, Ș i doar durerea, singurul prieten. S fintei Magdalena lumea i s-a făcut întuneric. F ragilă ființă, ea caută lumina, E a bâjbâie în noapte, f ără nici o nădejde. M ormântul Lui măcar, acela-i lumina ei, D ar iată! - și el e gol! «L-au furat», gândi ea, «gol și neuns cu miruri!» E a vede și plânge cu amar, de-amar cuprinsă. A tunci aude glasul unui om, e lângă ea: F emeie, de ce plângi? P e cine cauți? «Mă-ntrebi pe Cine caut? V oiești ca să mă mângâi? A tunci, de-ai luat tu trupul, s pune-mi unde L-ai pus. » I isus în jos privește femeia care plânge Ș i-i spune blând: «Maria!» D in inima Mariei lumina iese ca un fulger: E a recunoaște glasul, b lândețea lui nespusă, G lasul ce-i dă putere ș i-n trup viața-I întoarce!

  Troparul Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi , glasul al 4-lea: M ielușeaua Ta, Iisuse, Chiriachi, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre. C ântarea 1, glasul al 2-lea. Irmosul: V eniți, popoare, să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Cel Ce a despărțit marea și a trecut pe poporul pe care l-a slobozit din robia egiptenilor, căci cu slavă S-a preaslăvit. Stih: Sfântă Mare Muceniță Chiriachi, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u bucurie să dănțuim întru pomenirea muceniței cea purtătoare de chinuri și să strigăm: Hristoase, Mântuitorule Îndurate, mântuiește lumea Ta prin rugăciunile ei. Stih: Sfântă Mare Muceniță Ch

  Troparul Sfinților 12 Apostoli, glasul al 4-lea: C ei ce sunteți între apostoli mai întâi pe scaun șezători și lumii învățători, Stăpânului tuturor rugați-vă să dăruiască pace lumii și sufletelor noastre mare milă. C ântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Ad âncul Mării Roșii... Stih: Sfinților Apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. C eata Apostolilor dorind eu să o laud, Hristoase, cu rugăciunile lor ca un Dumnezeu, raza Preasfântului Duh, dăruiește-mi și lumina înțelepciunii Tale. Stih: Sfinților Apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. Î ntărindu-se cu puterea și cu harul Tău, Hristoase, puterea potrivnicilor vrăjmași au zdrobit cinstiții Tăi Apostoli, de Dumnezeu văzători făcându-se, cu privirile neslăbite spre Tine. Stih: Sfinților Apostoli, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi. S lăviții Apostoli ai lui Hristos, cereasca înțelepciune învățându-se, toată multa grăire a înțelepților cea nefolositoare, nebună a fi o au arătat prin tăria propovăduirii. Slavă Tată

  Troparul Sfintei Mucenițe Agripina, glasul al 4 lea: M ielușeaua Ta, Iisuse, Agripina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre. C ântarea 1, glasul al 4-lea. Irmosul: D eschide-voi gura mea și se va umplea de Duh și cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maice; și mă voi arăta luminat prăznuind și voi arăta minunile ei, bucurându-mă. Stih: Sfântă Muceniță Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u lumina harului, care ți-a strălucit ție de sus, alungă negura necunoștinței mele și-mi dă cu rugăciunile tale har, ca să laud minunile tale, Sfântă Muceniță Agripina. Stih: Sfântă Muceniță Agripina, roagă-te lui Dumnezeu p

  Glasul 4 M ielușeaua Ta, Iisuse, Agripina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

  ,    Glasul al 4-lea D e dulceața gurii tale celei sfințite se îndulcește Biserica și de focul râvnei tale se minunează cetele cerești, că ostenindu-te în tălmăcirea sfintelor învățături ale părinților celor de demult, ai dăruit turmei tale bucuria cunoașterii lui Dumnezeu, Sfinte Ierarhe Grigorie.

  Troparul Sfântului Sfințit Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor, glasul al 4-lea: Ș i părtaș obiceiurilor și următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge Sfințite Mucenice Metodie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Cântarea 1, glasul al 7-lea. Irmosul: C u voia Ta, Doamne, întru înfricoșare pământească s-a schimbat firea apelor, cea mai înainte lesne vărsătoare; pentru aceasta, neudat pedestru trecând Israel, cântă Ție cântare de biruință. Stih: Sfinte Sfințite Mucenice Metodie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. A rătându-mi mijlocirea cărării cea neîncetată, care mă duce către Dumnezeu, învață-mă, tăinuitorule de cele sfinte, ca să câștig viața cea fără de sfârșit, prin rugăciunile tale preaînțelepte. Stih: Sfinte Sfințite Mucenice Metodie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. S trălucit-ai î

  Glasul 1 Ceata îngerească... D in rădăcină slăvită, Odraslă de Dumnezeu dăruită ai răsărit nouă, însuți văzătorule al Domnului, apostole, al lui Dumnezeu frate, propovăduitorule al lui Hristos, preaînțelepte, hrănind toată lumea cu rodurile cuvintelor tale, cu credința Domnului, preafericite și tăinuitorule al harului. Glasul 2 Pe propovăduitorul... C u minte tare ucenic ales tu te-ai arătat și stâlp neclintit Bisericii lui Hristos, neamurilor ai propovăduit cuvântul lui Hristos, învățându-le să creadă într-o Dumnezeire, din care pricină ai și fost preamărit și ai primit harul vindecării, ca să vindeci neputințele celor ce aleargă către tine, Apostole Iuda întru tot lăudate.

  Glasul 4 Arătatu-Te-ai astăzi... L uminând Biserica cu dogmele dreptei credințe, ai risipit ceața eresurilor, descoperitorule de cele sfinte, Părinte Metodie, propovăduind tuturor să urmeze pe Hristos.

  Glasul 2 Căutând cele de sus... S tea luminoasă te-ai arătat călugărilor, precum raza noaptea luminează marginilor, așa părinte, ai strălucit întru pustnicie ca soarele. Pentru aceasta, Sfinte Onufrie, nu înceta să te rogi pentru noi toți. Glasul 8 Credința lui Hristos... L umină înțelegătoare și cerească înlăuntrul în inima ta primind, vas prealuminat te-ai arătat nestricatei Treimi și har de tămăduiri ai primit, strigând: Aliluia.

  M onahul în singurătatea bisericii C u căldură se roagă ș i întunericul sufletului lui A stfel îl alungă. D eodată în biserică apare un monah străin - N imic nu este ciudat în aceasta. S trăinul începe să cânte ca un cântăreț măiestru, Ș i monahul începe și el: Ceea ce ești mai cinstită. . . Î n cinstea Maicii lui Dumnezeu, Maica noastră slăvită. D ar minunatul străin îl întrerupe și-i zice: „Între noi altfel această cântare se cântă. N oi altfel începem și iată: C uvine-se cu adevărat, Părinte!" C uvine-se cu adevărat atunci cântă străinul, P ână la sfârșit. M onahul sorbi totul, nevrând să piardă nici un cuvânt. „ O prea cinstite frate, ce ușor suflu eu acum! D ăruiește-mi, rogu-te și mie cântarea! Î ngăduie-mi să mi-o copii în slove!" D ar el condei și hârtie la îndemână nu avea: B iserica loc de rugăciune este, I ar nu de scris! A tunci al sfințeniei nopții oaspete S emnul Crucii peste biserică făcu, Ș i scrise cu degetul pe o piatră. E l scri

  F rați creștini, C u multă evlavie cinstește marele prooroc David pe prietenii lui Dumnezeu, zicând: „Prin sfinții care sunt pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru ei“ (Psalm 15, 3). De aceea, din învățătura dumnezeieștilor Scripturi fiind povățuiți, noi creștinii cinstim pe toți prietenii lui Dumnezeu, adică pe sfinți, ca pe niște păzitori ai poruncilor lui Dumnezeu, ca pe niște luminate pilde ale faptelor bune, ca pe niște făcători de bine ai firii omenești. Pe fiecare dintre sfinții știuți, îl cinstim în chip deosebit; dar sunt mulți și neștiuți de noi, fiindcă numărul lor, în cursul veacurilor, s-a înmulțit și până la sfârșitul veacurilor se va înmulți. Pentru aceasta odată în an noi prăznuim pomenirea tuturor sfinților și cu evlavie cinstim pe toți cei știuți și neștiuți: pe drepții cei mai înainte de Legea lui Moise, pe prooroci, pe Apostolii lui Hristos, pe mucenici, pe mărturisitori. pe păstori, pe învățători, pe cuvioși, pe toți cei de la Adam și până a