REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  C ând citești istoria neamului după trup al lui Iisus Hristos, din Sfânta Evanghelie, ți se pare că vezi scara patriarhului Iacov, pe care îngerii lui Dumnezeu se suiau până la cer și se pogorau până la pământ. În povestirea Evangheliei despre neamul lui Hristos, strămoșii Săi se suie până la Dumnezeu și se coboară până la Iisus Hristos, Care pe pământ s-a întrupat. Două sunt nașterile lui Iisus Hristos: una dumnezeiască din Tată fără mamă, iar alta omenească din mamă fără tată. Pe cea dumnezeiască a propovăduit-o Evanghelistul Luca, zicând: „Fiu al lui Enoh, al lui Set, al lui Adam, al lui Dumnezeu“ (Luca 3, 38). Pe cea omenească a arătat-o Evanghelistul Matei, când a scris despre nașterea Lui din Fecioara Maria, începând povestirea neamului de la Avraam și pogorându-l până la Iisus Hristos, așa cum am auzit în Sfânta Evanghelie de astăzi, care zice: „Cartea neamului lui Iisus Hristos, Fiul lui David, Fiul lui Avraam“. (Matei 1, 1) E vanghelia de astăzi se mai numește și „Ca...

  42 Și a zis Domnul: „Cine este iconomul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune peste slugile sale, ca să le dea la vreme măsura lor de grâu? 43 Fericit este servul acela a pe care, când vine stăpânul său, îl va găsi făcând așa. 44 Adevăr vă spun că peste toate avuțiile sale îl va pune. 45 Dar dacă servul acela va zice în inima sa: Stăpânul meu întârzie să vină!, și va începe să-i bată pe slujitori și pe slujnice și să mănânce și să bea și să se îmbete, 46 veni-va stăpânul acelui serv în ziua în care el nu gândește și în ceasul în care el nu știe și-l va tăia în două, iar partea lui o va pune cu cei necredincioși. 47 Și servul acela care a știut voia stăpânului și n'a pregătit nimic, nici n'a făcut după voia lui, mult va fi bătut. 48 Iar cel care n'a știut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, puțin va fi bătut. De la cel căruia i s'a dat mult, mult se va cere; și de la cel căruia i s'a încredințat mult, mai mult se va cere.

  F rați creștini, Î n multe locuri din Sfintele Scripturi vedem că Satana lovește pe om cu felurite boli. Aceasta ne-o arată suferințele dreptului Iov, pe care diavolul l-a lovit cu răni de la cap până la picioare. Ne-o arată sufocarea lui Saul de duhul cel viclean, pe care o potolea David, cântând din alăută. Ne-o arată surzenia omului vindecat de Iisus Hristos. Ne-o arată, în fine, și istorisirea Evangheliei de astăzi, din care vedem că femeia cea gârbovă fusese legată de Satana optsprezece ani. Cum a fost vindecată această femeie și convorbirea pe care a avut-o, cu prilejul acesta Domnul Iisus cu mai marele sinagogii, ne-o povestește Sfânta Evanghelie ce s-a citit astăzi, spunându-ne că, „Odată, într-o zi de sâmbătă, Iisus învăța într-o sinagogă“. (Luca 13, 10) Î n fiecare săptămână, iudeii se adunau sâmbăta în sinagogile lor, unde citeau dumnezeiasca Scriptură, pe care o tâlcuiau înțelepții și învățătorii lor. Deci, într-una din aceste sinagogi, venind Iisus Hristos într-...

  F rați creștini, O rbul din Evanghelia pe care ați ascultat-o astăzi avea vătămați ochii trupului de o boală trupească; noi însă avem întunecați ochii sufletului de păcate. El nu vedea cele pământești; noi nu vedem cele cerești. Dar orbul, auzind că Iisus Hristos avea să treacă pe drumul pe care se afla el și sta cerșind, îndată ce s-a apropiat Iisus de el, I-a cerut cu stăruință mare să-i dea lumina ochilor săi, strigând cu mare glas: „Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă!“ (Luca 18, 38). Noi însă, deși credem că Același Iisus Hristos este pururea înaintea noastră și zicem: „Văzut-am mai înainte pe Domnul, înaintea mea pururea, că de-a dreapta mea este, ca să nu mă clatin“ (Psalm 15, 8), totuși, nu ne îngrijim nicidecum de iertarea păcatelor noastre și nici nu strigăm din suflet: „Iisuse Fiul lui David, miluiește-ne!“. Să urmăm, fraților, și noi, orbului; să ne rugăm și noi cu stăruință și, ca și el, să strigăm: „Iisuse Fiul lui David, miluiește-ne!“; deschide ochii sufletulu...

  F rați creștini, Î nvățăturile cuprinse în Evanghelia de astăzi i-au înfricoșat atât de mult pe cei ce-L ascultau pe Iisus Hristos, încât ei L-au întrebat, zicând: „Atunci cine poate să se mântuiască?“ (Luca 18, 26) Din răspunsul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, lucrul acesta este foarte greu și aproape cu neputință puterilor firești ale omului bogat. Dar este cu putință, totuși, prin lucrarea harului atotputernic al lui Dumnezeu. Ca să înțelegem răspunsul lui Iisus, să ascultăm tâlcuirea celor povestite de Sfânta Evanghelie, care ne spune că: „În vremea aceea un dregător L-a întrebat pe Iisus, zicând: Învățătorule bun, ce să fac, ca să moștenesc viața cea de veci?“ (Luca 18, 18) D regătorul acesta bogat a venit la Iisus Hristos nu ispitindu-L, ca legiuitorul, ci s-a apropiat cu respect și smerenie de Iisus Hristos, zicându-l: „Învățătorule bun!“ N-a venit nici cu fățărnicie și nici cu vicleșug. Dregătorul acesta a auzit, după cum se vede, despre binefacerile Domnului și ...

  F rați creștini, P rintre Sfinții Părinți care au tâlcuit în trecut pilda Evangheliei care s-a citit astăzi este și Sfântul și a Marele Vasile. Din tâlcuirea lui, noi am luat cât am socotit de cuviință, ca să vă învățăm acum despre bogatul lacom și nemilostiv. De aceea toți câți sunt lacomi, câți sunt iubitori de trup și robi ai pântecelui, cîți sunt nemilostivi și neîndurători, cîți nu au altă grijă decât numai pe aceea după desfătări și plăceri trupești, câți se îngrijesc și adună pentru ziua de mâine, ca și când ar trăi o veșnicie, și nu se tem nicidecum de secerea morții, cum și toți aceia care doresc mulțumirea sufletului lor, să-și deschidă urechile sufletului lor ca să asculte cu luare aminte tâlcuirea pildei din Evanghelia de astăzi care, deși se îndreaptă mai ales către cei lacomi, cuprinde totodată multe învățături folositoare și mântuitoare pentru orice om. M ântuitorul Iisus Hristos, Domnul și Învățătorul nostru, grăind către iudei, după ce i-a învățat spunând: Lu...

  F rați creștini, C ând citim cărțile dumnezeieștii Scripturi, vedem cum strălucește într-însele curăția dumnezeiască, prin curatul adevăr al lucrurilor descrise; vedem înțelepciunea dintr-însele, și harul și puterea lui Dumnezeu, care ne umplu de fericire toată ființa noastră sufletească și toată mintea noastră. Acest lucru se întâmplă și cu răspunsul pe care am auzit că l-a dat Domnul în Sfânta Evanghelie de astăzi, atunci când înaintea Lui s-a înfățișat un învățător al legii, cu gândul de a-L ispiti în cuvânt. Sfânta Evanghelie ne istorisește că: „În vremea aceea, a venit la Iisus un învățător al Legii, ispitind pe Iisus, și zicând: Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața de veci“? (Luca 10, 25) Î nvățătorii Legii erau aceia care tâlcuiau și învățau Legea lui Moise. Deci unul dintre aceștia, auzind că Iisus învăța poporul, a venit la Iisus, nu ca să-L asculte și să se folosească cu ceva de pe urma învățăturii Lui, ci să-L ispitească. De aceea, L-a întrebat, zicând: „...

  F rați creștini, S copul pildei din Evanghelia care s-a citit astăzi, este arătarea osândirii bogaților iubitori de plăceri și nemilostivi și răsplătirii cu slavă a celor care, fiind în sărăcie și suferințe, n-au uitat pe Dumnezeu. Cel care va asculta această cerească învățătură, cu credință și cu evlavie, dacă va fi bogat, se va face cumpătat și milostiv; iar dacă va fi sărac și suferind, se va întări în sufletul său și în nădejdea ajutorului și răsplătirii lui Dumnezeu. Pentru aceasta, să ascultăm cu evlavie pilda Sfintei Evanghelii. „Domnul a zis: era odată un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și în in de mare preț și petrecea în fiecare zi, înconjurat de slavă“. (Luca 16, 19) B ogatul acesta, care înfățișează pe orice bogat iubitor de plăceri și nemilostiv, se îmbrăca cu haine roșii de porfiră și cu vison din pânză de in de mare preț și se veselea în chip strălucit, nu numai uneori, ci în toate zilele. El trăia, adică, în mare lux, cu multe cheltuieli, în multă îndest...

  F rați creștini, M ulți oameni, fie din neștiință, fie din vicleșug, socotesc minuni unele întâmplări care n-au în ele nimic minunat, ci sunt doar lucruri ale firii, chiar dacă ele se întâmplă destul de rar. Minunea cea adevărată nu este un lucru al firii, ci al puterii lui Dumnezeu. Când vom vedea că mișcarea cea obișnuită a firii stă pe loc, sau întârzie, sau se grăbește; când vom vedea că legile firii sunt schimbate și însușirile ei sunt înlocuite, numai atunci va trebui să înțelegem că avem în fața noastră o minune adevărată, pentru că faptul acela nu este un lucru al firii care are hotare neschimbate și neprefăcute, ci al firii, care are hotare neschimbate și neprefăcute, ci al atotputerniciei lui Dumnezeu, Care face tot ce voiește. Pentru aceasta se și deosebește o minune de alta. Una este mică, alta mare, alta și mai mare, și alta, în fine, prea mare și preaslăvită. Cu cât se schimbă mai mult ț lucrarea firii și cu cât de această schimbare sunt atinse mai multe legi ale...