REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​Frați creștini, ​La temelia învățăturii creștine, cuprinsă în Sfintele Evanghelii și în celelalte cărți ale Noului Testament, sunt și cărțile proorocilor. Ele sunt tot atâtea trâmbițe, care trâmbițează și adeveresc taina cea mare a adevăratei credințe. Ele sunt temeliile cele neclătite ale credinței în Hristos; ele întăresc Sfintele Evanghelii și pe toate celelalte cărți în care cred creștinii, pentru că, așa cum spune Sfântul Apostol Petru, „niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinți ai lui Dumnezeu au grăit, purtați fiind de Duhul Sfânt“ (II Petru 1, 21). Domnul a adus de multe ori cuvintele proorocilor spre dovedirea Dumnezeirii Sale, și nu numai cuvintele, ci și preînchipuirile proorocești despre Dânsul. Evanghelia de astăzi cuprinde preînchipuirea Crucii, pe care în mod proorocesc a făcut-o sfântul prooroc Moise. Astfel, pe când Domnul Iisus arăta lui Nicodim, cât este de necesar Sfântul Botez pentru mântuirea omului, iar Nicodim nu putea să î...

  ​Frați creștini, ​Duminica trecută, Sfânta Evanghelie ne-a înfățișat una din pildele spuse de Domnul Hristos. Astăzi, ea ne înfățișează o altă pildă. Domnul Iisus ne-a arătat El însuși pricina pentru care vorbea adeseori în pilde, atunci când a zis: „Pentru aceasta le vorbesc în pilde, fiindcă văzând, ei nu văd și auzind nu aud, nici înțeleg“ (Matei 13, 13). De câte ori Iisus Hristos le vorbea iudeilor pe față, fără asemănări și pilde, unii dintr-înșii erau nemulțumiți și se tulburau, căci văzând cu ochii trupului, nu vedeau și cu aceia ai sufletului; și auzind cu auzul trupesc, rămâneau surzi cu auzul sufletesc. Astfel, ei au auzit pe Iisus zicând: „Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne în Mine și Eu în el (Ioan 6, 56), și îndată au strigat: Ciudat este cuvântul acesta, cine poate să-l asculte?“ (Ioan 6, 60). Când au văzut pe orbul din naștere că a dobândit vedere, au zis despre Iisus: „Noi știm că omul acesta este păcătos“ (Ioan 9, 24). Văzând pe femeia gârbovă ...

  ​Frați creștini, ​Pentru iubirea lui Avraam față de Dumnezeu și pentru viața lui curată, Dumnezeu a ales neamul lui dintre toate celelalte neamuri ale pământului, ca să ridice printr-însul, din căderea în păcat a primilor oameni, pe tot neamul omenesc, și să cheme pe om la fericirea pe care a avut-o în rai, după cum ne spune Apostolul Pavel, zicând: „Urmașilor lui Avraam li s-a dat înfierea și slava și poruncile, darea Legii și slujba și făgăduințele“ (Romani 9, 4). ​Când Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu a binevoit să se pogoare pe pământ, ca să mântuiască neamul omenesc, a luat trup omenesc din urmașii neamului lui Avraam. Dar, după patimile și învierea Sa, afară de sfinții apostoli și de ceilalți care au crezut într-Însul, din neamul evreiesc, Iisus și-a întors fața Sa de la acest neam. În locul neamului evreiesc, El aduce în harul Său dumnezeiesc și în dragostea Sa, învrednicindu-l de Împărăția cea fără de sfârșit, neamul închinătorilor la idoli, după cum a proorocit sfântul p...

  F rați creștini, Î nvățăturile cuprinse în Evanghelia de astăzi i-au înfricoșat atât de mult pe sfinții apostoli, încât au întrebat pe Iisus, zicând: „Dar cine poate să se mântuiască?“ (Matei 19, 25) Din răspunsul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, lucrul acesta se pare că este foarte greu și aproape cu neputință puterilor firești ale omului bogat. El este totuși cu putință prin lucrarea harului celui atotputernic al lui Dumnezeu. Ca să înțelegem răspunsul dat de Domnul la întrebarea sfinților apostoli, să ascultăm tâlcuirea celor povestite de Sfânta Evanghelie, care ne spune: „În vremea aceea un tânăr s-a apropiat de Iisus și căzând în genunchi înaintea Lui, L-a întrebat: Învățătorule bun, ce bine să fac, ca să moștenesc viața veșnică?” (Matei 19, 16) T ânărul acesta bogat a venit la Iisus Hristos, nu ispitindu-L, ca legiuitorul, ci „s-a apropiat, plecând genunchii săi înaintea lui Iisus Hristos". De aceea Sfântul Evanghelist Marcu spune că „Iisus privind la el, îi fu dra...

  ​Predica Sfintei Evanghelii din Duminica a XI-a după Rusalii ne pune înainte Pilda datornicului nemilostiv (Matei 18, 23-35), o remarcabilă frescă a raportului dintre milostivirea dumnezeiască și împietrirea umană. Așa cum un pictor își pregătește culorile pentru a reda chipul unui sfânt, tot astfel Sfântul Evanghelist Matei conturează cu precizie contrapunctul dintre datoria colosală de zece mii de talanți (aproximativ 4,86 milioane de galbeni) iertată de Stăpân și suma insignifiantă de o sută de dinari pe care sluga iertată refuză să o ierte semenului său. ​Textul subliniază că Pilda nu este un simplu îndemn moral, ci o condiție dogmatică și existențială: iertarea primită de la Dumnezeu rămâne valabilă doar în măsura în care devine lucrătoare față de aproapele. Ieșirea slugii de la stăpânul său simbolizează îndepărtarea de har; odată ieșit din starea de rugăciune și smerenie, omul se împietrește, transformând micii datornici în victime ale propriei sale nemilostiviri. Judeca...

  ​Frați creștini, ​Credincioșii care citesc sau ascultă dumnezeieștile Scripturi știu că diavolul, încă de la început, a invidiat pe om, văzând așezarea fericită și slăvită în care îl pusese Dumnezeu în rai. Nici după cădere el n-a încetat vicleniile lui, ci, cu toată puterea, a continuat să înșele și să vatăme sufletul omenesc. Totuși, Sfânta Evanghelie ne arată cele trei arme puternice — credința, postul și rugăciunea — prin care se poate goni și nimici toată puterea potrivnicului. ​Despre această luptă și despre tămăduirea celor chinuiți ne vorbește Evanghelia Duminicii a X-a după Pogorârea Sfântului Duh: ​„În vremea aceea, s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui și zicând: Doamne, miluiește pe fiul meu, că este lunatic și rău pătimește; că de multe ori cade în foc și de multe ori în apă.“ (Matei 17, 14-15) ​Sfinții Evangheliști nu au menționat neamul sau starea omului care a venit la Iisus. Ei ne arată doar că tălcul suferinței fiului său era o cumplită ...

  ​Frați creștini, ​Cele istorisite în Evanghelia de astăzi, par simple povestiri, care arată ce s-a întâmplat când Domnul nostru Iisus Hristos, cu puterea Dumnezeirii Sale, a umblat pe mare, cum umblăm noi pe pământ uscat. Însă ele cuprind învățături minunate și mântuitoare pentru suflet. Dar, precum numai cei ce se pogoară în adâncul mării găsesc mărgăritarul cel de mare preț, tot așa numai cei care cercetează adâncul cuvintelor lui Dumnezeu află învățături mântuitoare, cum ne spune proorocul David, zicând: „Cei ce umblă cu corăbiile pe mare și lucrează pe apele cele mari, aceia au văzut lucrurile Domnului și minunile Lui întru adânc“ (Psalm 106, 23-24); iar în alt loc: „Fericiți toți cei ce nădăjduiesc întru El“ (Psalm 2, 12). Deci să ne pogorâm și noi gândurile în adâncul cuvintelor care s-au citit și să ne ostenim, cercetând adâncul râurilor duhovnicești, să scoatem mărgăritarul învățăturilor de mare preț și să vedem lucrurile Domnului Iisus și minunile Lui; să cercetăm și n...

  ​Frați creștini, ​Domnul Iisus a arătat milostivirea Sa cea dumnezeiască și puterea Sa cea nemărginită față de orbi, ologi, ciungi, leproși, slăbănogi, surzi, muți, față de cei ce pătimeau de friguri, față de cei îndrăciți. A vindecat toată boala și toată neputința, a gonit demoni, a înviat morți, a sculat pe Lazăr cel mort de patru zile, a făcut multe și mari minuni. Dar Sfânta Evanghelie, pe care ați auzit-o astăzi, ne mai pune înainte și o altfel de minune: cu cinci pâini și cu doi pești Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în bunătatea Sa cea nesfârșită și cu iubirea Sa față de oameni cea negrăită, a săturat cinci mii de bărbați afară de femei și copii, care se aflau cu Dânsul în pustia de lângă orașul Betsaida. Și au rămas din fărămiturile pâinilor de la masa mulțimilor, douăsprezece coșuri pline. Acest lucru dovedește îndurarea și atotputernicia lui Iisus Hristos. Cine are deci credință, de-și va deschide auzul și cu evlavie își va aținti mintea la tâlcuirea cuvint...

  ​Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, fă și cu noi minunile despre care am auzit astăzi în Sfânta Evanghelie! Precum ai dăruit lumină ochi lor celor doi orbi, așa luminează și ochii sufletului nostru, ca, ascultând, să înțelegem puterea Ta cea nemărginită! Tu, Doamne Iisuse, Care ai deschis urechile celui surd, deschide și auzul sufletului nostru, ca să ascultăm învățătura Ta cea dumnezeiască și mântuitoare de suflet! Tu, Doamne, Care ai vindecat atunci orice boală și orice neputință, tămăduiește și acum patimile cele de multe feluri ale fiecăruia din cei ce stau de față și ascultă cu smerenie și cu evlavie propovăduirea Sfintei Tale Evanghelii. Pentru că patimile, uneori, întocmai ca omizile, mănâncă tot ce a odrăslit din sămânța dumnezeiescului Tău cuvânt în inimile noastre: iar alteori, ca niște păsări flămânde și hrăpitoare, smulg îndată din sufletele noastre sămânța aceasta a cuvântului Tău, celui mântuitor, Fiule al lui David, miluiește-ne și pe noi, ca pe cei doi ...