REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

​Simeon, bătrînul, după mărturia Sfintei Evanghelii, era un om drept și credincios, așteptînd mîngîierea lui Israil, iar Duhul Sfînt era peste dînsul. Aceluia i s-a făcut știre de la Dumnezeu despre venirea ce degrabă era să fie în lume, a adevăratului Mesia. Și i s-a făcut știre, precum povestesc istoricii cei vechi, astfel ( Viețile Sfinților, 3 Februarie ): ​Cînd, după porunca lui Ptolomeu, regele Egiptului, se tălmăcea Legea lui Moise și toate proorociile din limba evreiască în cea elinească, pentru care lucru erau aleși oameni înțelepți din Israil, șaptezeci la număr. Între aceștia era și Sfîntul Simeon, ca un înțelept și iscusit întru dumnezeiasca Scriptură. Atunci el, tălmăcind, scria cuvintele lui Isaiia proorocul și, ajungînd la cuvintele: Iată fecioara în pîntece va zămisli și va naște fiu , s-a îndoit, zicînd că nu este cu putință ca o fecioară, neștiind de bărbat, să poată naște și, luînd cuțitul, a voit să radă cuvintele acelea ( Proloagele de la Ohrida, 3 Februarie ). D...

  V iețile și laudele sfinților se aseamănă cu lumina stelelor; căci precum stelele sînt întărite cu așezarea pe cer și toată partea cea de sub ceruri o luminează, încît acelea care se văd de indieni, nu se ascund nici de sciți, apoi pămîntul și marea le luminează și îndreptează corăbiile ce plutesc, ale cărora nume deși nu le știm, pentru mulțimea lor, totuși de luminoasa lor podoabă ne minunăm; astfel este și cu luminarea sfinților. D eși sînt închise moaștele lor în morminte, însă puterile lor, în partea cea de sub cer, nefiind împrejur mărginite cu hotarele pămîntești, ne minunăm de viața acelora și de slava cu care preamărește Dumnezeu pe plăcuții Lui, precum a preamărit și pe această plăcută a Sa, Cuvioasa Xenia, a cărei viață minunată, spre luminarea și chipul celor ce voiesc să slujească cu dragoste lui Dumnezeu, prin scrisoare, s-a dat neamului celui mai de pe urmă de către cei vechi, într-acest chip. A fost în Roma cea veche un bărbat slăvit și vestit, unul din cei m...

  a. Viața S fântul mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria. Părinții săi, Ioan și Maria, i-au pus din botez numele de Andrei. Ajungând din tinerețe rob la turci, a stat mulți ani în Constantinopol, învățând limbile greacă, arabă și turcă, precum și meșteșugul sculpturii, al picturii și al broderiei. P rin anul 1690 este adus în Țara Românească de voievodul martir Constantin Brâncoveanu. Aici învață meșteșugul tiparului de la episcopul Mitrofan, iar după câțiva ani se călugărește și este hirotonit preot. Î ntre anii 1691–1694 conduce tipografia domnească de la București și tipărește trei cărți. Între anii 1694–1696 întemeiază o nouă tipografie la Mânăstirea Snagov. Între anii 1696–1701 este egumen al acestei mânăstiri tipărind 14 cărți, dintre care patru în limba română, iar celelalte în limbile greacă, slavonă și arabă. Între anii 1701–1705 a condus din nou tipografia domnească din București, tipărind 15 cărți, îndeosebi cărți de slujbă. Î ntre anii 1705–1708 a fost...