REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

Azi am găsit o sticlă c-un mesaj,  Adusă de talazul orb al mării Din plin necunoscut al depărtării Ce bântuie cu-al fricilor dresaj. Și m-am oprit din drumul meu, să șed... Citeam, citeam... și nu-mi venea să cred! "Cel ce privești acum aceste rânduri, Te rog să nu rămâi prea mult pe gânduri! Chiar de misiva mea nu te încape, Să treci prin ea ca lebăda pe ape... Nu spun povești din lumea ideală, Ci îți descriu doar viața mea reală. Am naufragiat, de multă vreme,  Toți au murit, în chinuri și blesteme, Eu am scăpat (aș zice că-i minune!)  De pești flămânzi, de aprigă genune Și m-am trezit pe plaja albă, fină, Cu palmieri, pe-o insulă divină...  Aici și Timpul parcă altfel curge, Albi inorogi au iepele lor murge, Nu-mi trebuie nimic, nu am vreo lipsă, N-am viziuni c-ar fi Apocalipsă, Sunt ca Adam în Rai, a noastră sevă,  Când nu i se dăduse, încă, Evă. Natura-mi dăruiește Taina Vieții, Sunt plin din prag de jos, al dimineții Și până-n prag de sus, al înserării; Iar noaptea e-un mira

Pustie e plaja în vuietul serii, Un soare se-neacă în spumele mării, Nisipul e trist, e călcat în picioare, Iar vântul se zbate cu urlet și moare... Se rupe în nor o bucată din mare, Se zbuciumă timpul, plângând după zare... Şi lemne-nvechite sunt foste șezlonguri Din vremea bunicii, din clopot de gonguri. Captivă-i faleza sub cerul ca plumbul, Ce palidă-i umbra de-așteaptă aplombul Şi apa e rece, iar spuma-i de gheață, Albastra lumină mă frige pe față... E rupt orizontul, e gri și tomnatic, Iar marea se varsă cu urlet sălbatic... Şi singură-s eu, în picioarele goale, Mă biciuie vântul ce îmi dă târcoale, Şi hainele mele sunt ude, sărate, Şi-n suflet și-n minte un gând îmi răzbate: Pustie e plaja și apa-i pustie, Pustiu e și cerul, eu sunt oare vie? Beatrice Serafinceanu 16.08.21

 Trecând odată avva Macarie cu fraţii prin Egipt, a auzit pe un copil zicând mamei sale: "Mamă, un bogat mă iubeşte pe mine şi eu îl urăsc pe el, dar un sărac mă urăşte şi eu îl iubesc". Şi auzind avva Macarie, s-a minunat! Şi l-au întrebat fraţii: "Ce înseamnă aceasta grăire a copilului, părinte, pentru care te-ai minunat?". Şi le-a zis lor bătrânul: "Cu adevărat, Domnul nostru este bogat şi ne iubeşte pe noi şi nu voim să-L ascultăm. Iar vrăjmaşul nostru, diavolul, este sărac şi ne urăşte pe noi, însă iubim necurăţia lui".

 Doamne, Dumnezeul meu, osândit stau înaintea feţei Tale celei sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie: O, izvor dulce şi noianul indurării, deschide stavilele cerului şi ploua asupra mea bunătăţile indurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţa tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al pocăinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu care ai auzit glasul Părintelui ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt că un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu care stai în cer înaintea Judecătorului veşnic, şi fă-L să se îndure de mine

  1 Deci și cei dintâi (Așezământ) avea orânduieli pentru slujba dumnezeiască și un altar pământesc, 2 Căci s-a pregătit cortul mărturiei. În el se aflau, mai întâi, sfeșnicul și masa și pâinile punerii înainte; partea aceasta se numește Sfânta. 3 Apoi, după catapeteasma a doua, era cortul numit Sfânta Sfintelor, 4 Având altarul tămâierii de aur și chivotul Așezământului ferecat peste tot cu aur, în care era năstrapa de aur, care avea mana, era toiagul lui Aaron ce odrăslise și tablele Legii. 5 Deasupra chivotului erau heruvimii slavei, care umbreau altarul împăcării; despre acestea nu putem acum să vorbim cu de-amănuntul. 6 Astfel fiind întocmite aceste încăperi, preoții intrau totdeauna în cortul cel dintâi, săvârșind slujbele dumnezeiești; 7 În cel de-al doilea însă numai arhiereul, o dată pe an, și nu fără de sânge, pe care îl aducea pentru sine însuși și pentru greșealele poporului.

 

Glasul 2 Pe cea întru rugăciuni... C instit Brâul tău, care a cuprins pântecele tău cel de Dumnezeu primitor, de Dumnezeu Născătoare, este putere nebiruită cetății tale și vistierie de bunătăți neîmpuținată. Căci numai tu Singură ai născut, fiind pururea Fecioară.  

  Tropar la Praznicul așezării în raclă a Cinstitului Brâu al Maicii Domnului, glasul al 8-lea: N ăscătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, Acoperământul oamenilor, Veșmântul și Brâul Preacuratului tău trup, puternic Acoperământ cetății tale ai dăruit prin nașterea ta cea fără sămânță, Nestricată rămânând. Că întru tine și firea se înnoiește și vremea. Pentru aceasta, te rugăm, pace cetății tale dăruiește și sufletelor noastre mare milă. C ântarea 1, glasul al 4-lea. Irmosul: A dâncul Mării Roșii cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de de mult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. F ăclie de lumină arătătoare și neapusă, biserica Fecioarei aflând Brâul cel prealuminat, ca un cer luminos luminează lumea astăzi cu razele minunilor. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. C a și cu o putere și legătură de întărire, Preacurată, cu Dumnezeiescul tău B

  Glasul 8 N ăscătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, Acoperământul oamenilor, Veșmântul și Brâul Preacuratului tău trup, puternic Acoperământ cetății tale ai dăruit prin nașterea ta cea fără sămânță, Nestricată rămânând. Că întru tine și firea se înnoiește și vremea. Pentru aceasta, te rugăm, pace cetății tale dăruiește și sufletelor noastre mare milă.

D upă cinstita ei Adormire, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a dat brâul ei Sfântului Apostol Toma. B râul mai târziu a ajuns la Constantinopol și s-a păstrat într-o răcliță pecetluită la Biserica Preasfintei Născătoare din Vlaherne, ce o întemeiase împărăteasa Pulheria. A ceastă sfântă răcliță nu s-a deschis până în zilele împăratului Leon cel înțelept (886-912). Soția împăratului Leon, Zoe, s-a îmbolnăvit psihic și în urma unei vedenii cerești, ea a dorit să se așeze peste ea brâul Maicii Domnului care se afla la Vlaherne. Î mpăratul l-a rugat pe Patriarh și așa sfânta răcliță s-a deschis. Apoi, cu rugăciune, ea a fost scoasă și pusă peste împărăteasa care cumplit se chinuia. Ea s-a vindecat imediat, în prezent, o parte a cinstitului Brâu se află la Zugdidi, în Georgia, căci vindecându-se prin atingerea lui fiica împăratului Roman și apoi căsătorindu-se ea cu împăratul georgian Abuchaz, ea a luat cu ea, în noua ei patrie, o parte din cinstitul Brâu. L a porunca Țarului rus Alexa

  Ce știe ziua despre noapte?  Ce știe noaptea despre vis?  Ce știe visul despre șoapte?  Ce știe șoapta despre-abis?  Ce știe versul despre tine?  Ce știe omul despre azi?  Ce știe cel ce nu mai vine,  Când în genunchi umil tu cazi?  De ce e rânjet în cuvinte?  De ce cuvintele-s clișeu?  De ce zdrobit ți-e sufletul de minte?  De ce în sinea ta ești Zeu?  De ce nu vezi tu ziua după noapte?  De ce mă contrazici mereu?  De ce-mi rupi aripile toate?  De ce nu crezi în Dumnezeu?  Autor, Beatrice Serafinceanu  11 septembrie 2020 Hunedoara

  Din muntele sacru, curg lacrimi De prea multă suferință... Uităm de cele vechi datini, Uităm de a noastră credință. Îngerii din cer coboară Cu aripile fâlfâind. Ei cântă în astă seară, Osanale pentru cel sfânt. Preoți în altar se roagă Pentru iertarea păcatelor, Cineva bate o toacă În gradina secolelor. Vântul a uitat să bată. E liniștea din adâncuri. În biserica salvată, De cele câteva scuturi. Doi copii și a lor mamă Se așează în genunchi... Cu capul într-o năframă Și cu mâinile pe prunci Spune păsul ei dureros, Boala ei crudă și rea. Se roagă lui Iisus Hristos Să aibă milă și de ea Să-și poată crește copiii, Să poată munci pentru ei... Să-i apere când n-o mai fi Până vor ajunge măricei... Se închină pân' la pământ Și rămâne nemișcată... Se coboară duhul sfânt Și de el e mângâiată. Cu lacrimi în ochi femeia Se ridică și privește Ceața ce se îndepărta Și în gând îi mulțumește... Biserica e luminată, Candele se aprind pe rând... Să nu uităm niciodată Minunile Celui Sfânt, Care s-

  Un dregător era dornic să-l vadă pe avva Simon. Luându-i-o înainte, clericii îi ziseră (avvei): – Avvo, pregăteşte-te, că dregătorul vine să-l binecuvântezi. – Mă pregătesc. S-a îmbrăcat cu o haină petecită, şi luând pâine şi brânză, s-a aşezat în prag să mănânce. Când veni dregătorul cu alai şi îl văzură, l-au dispreţuit, zicând: Asta este pustnicul de care am auzit? Şi s-au şi întors înapoi.

Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilinţă recunosc şi mărturisesc, că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dumnezeieşti. Deci, astăzi, că este luni şi începutul săptămânii, mă rog cu umilinţă indurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, şi-mi ajuta să pun început bun şi să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la Sfânta Ta Răstignire! O Doamne, astăzi îţi dau sufletul şi trupul meu şi voinţa mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea Ta. Pedepseşte-mă Doamne, după indurarea Ta, în această lume, iar nu în cealaltă viaţă. Şi iartă pe cei vii şi pe cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, şi pe toţi ne învredniceşte de mărirea Ta în rai. La această pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi îngeri, către care zic: O, cereştilor ajutători şi păzitori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulţumesc, pentru ajutorul şi conducerea ce ne-o daţi în toate zilele nouă, nevrednicilor şi păcătoşilor. Scutiţi

C uviosul Părintele nostru Alexandru s-a născut la Oloneț, în ținutul Novgorodului, în urma unei descoperiri primite de părinții săi, Ștefan și Vasa. Din botez, el a fost numit Amos, iar când a crescut a fost încredințat unui om evlavios pentru a-l învăța dumnezeieștile Scripturi, dar copilul întâmpina mai multe greutăți la pricepere decât cei de o vârstă cu el. Într-o zi, pe când cerea cu dinadinsul ajutorul Maicii lui Dumnezeu în mănăstirea Ostrog, care se afla lângă satul său, a auzit vocea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care îl îmbărbăta și de atunci a putut să învețe cu ușurință. În fiecare zi el mergea la biserică și petrecea în multă înfrânare, deși era încă tânăr cu vârsta. Când a crescut, părinții s-au pregătit să-l căsătorească, dar el le-a arătat că nu dorea să fie decât al lui Dumnezeu și, punând pricină că merge la lucru într-un alt sat, a plecat cu bucurie pe calea care urma să-l ducă la mântuire. Deci trecând râul Svir, a ajuns noaptea în preajma unui lac înconjurat

  9 Eu sunt ușa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. 10 Furul nu vine decât ca să fure și să junghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă și din belșug să aibă. 11 Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale. 12 Iar cel plătit și cel care nu este păstor, și ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le răpește și le risipește. 13 Dar cel plătit fuge, pentru că este plătit și nu are grijă de oi. 14 Eu sunt păstorul cel bun și cunosc pe ale Mele și ale Mele Mă cunosc pe Mine. 15 Precum Mă cunoaște Tatăl și Eu cunosc pe Tatăl. Și sufletul Îmi pun pentru oi. 16 Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc, și vor auzi glasul Meu și va fi o turmă și un păstor.

Glasul 8 C u dumnezeieștile învățături strălucind, Părinte Sfinte, ai păstorit Biserica neamului tău și ai tâlcuit Evanghelia lui Hristos. Pentru aceasta, te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Varlaam, ca un mare apărător al dreptei credințe.  

  S finte Ierarhe Varlaam, înțelept arhipăstor și învățător al nostru, primește rugăciunea noastră cea smerită, grăbește și ne ajută, celor ce ne închinăm sfintei icoanei tale cu credință și cu dragoste. Întărește-ne în dreapta credință, stinge răzvrătirile eresurilor și depărtează de la noi certurile și dezbinările, ura și defăimarea. Ocrotește țara în care se pomenește numele tău; păzește mănăstirile, orașele și satele și pe fiii neamului nostru românesc, de foamete, de cutremur, de potop, de secetă, de bolile cele aducătoare de moarte, de necazuri și de toată reaua întâmplare. Roagă pe Hristos-Domnul să dăruiască tuturor pace și bucurie sfântă, bunăstare poporului, ploaie aducătoare de roade, binecuvântare în familii, iubire unul față de altul, încredere și dragoste între frați, răbdare, spor duhovnicesc credincioșilor, ascultare și smerită cugetare călugărilor, dreaptă chibzuință preoților, înțelepciune și râvnă ierarhilor, ca să păstorească cu sfințenie poporul credincios, urmând

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Ta