CERU-I O MARE DE DORINȚI


Focul din mine-l bat în cuie
Și-l răstignesc pe rugăciuni,
Rezem cenușa de tăciuni
Și-o leg de fum, pe cer să suie.
,,În noapte parcă-i mai aproape",
Simt mama-n orice-mbrățișare,
Când eu, copil, merg la culcare,
Cu visul cel mai greu pe pleoape.
Și-am străbătut meleagul nopții,
Să-mi regăsesc flacăra neagră
Când pâlpâiam fără de vlagă,
Dar am găsit doar frica morții.
Simt că îți este dor de mine
Și mă trezesc ca foaia goală,
Parcă mă-mpiedic de-o greșeală
Și nu-mi scriu versul pân' la tine.
Pe undeva plânge-o mireasă,
Cu iarna rochiei prea rece,
Căci mama-i înger, n-o petrece,
S-a dus cu vara ei de-acasă.
Pe cer e-o mare de dorinți
Au chipul scris de Dumnezeu,
Durerile au mâini de sfinți,
Întindeți-le-n locul meu.
Autor, Mircea Trifu
Medgidia, 14.08.2021

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta