Buturugii Uscate

 

***

 

 

Un tânăr frate a venit la Sfântul Sava, cerând să fie primit în Marea Lavră. Iar Sava, pentru a-i testa smerenia și ascultarea, i-a dat o poruncă neobișnuită:

— Ia acest **băț uscat**, fiule, și mergi și **plantează-l pe stânca din deșert** (un loc unde era evident că nu va crește nimic). Iar în fiecare zi, vreme de un an, să **urci de la izvor** cu o găleată de apă și să uzi buturuga. Să nu te oprești până nu va înflori!

Fratele, deși a socotit în mintea lui că porunca era nebunească – *„cum să înflorească un băț uscat, pe o stâncă, în deșert?”* – și-a zis: *„Voi face ascultare, nu mă voi gândi la rezultat.”*

Fratele a mers și a udat bățul uscat zi de zi, timp de un an întreg. Frații râdeau de el, iar gândurile de mândrie și deznădejde îl asaltau.

După un an, Starețul Sava a venit și a văzut că **bățul nu înflorise**. Atunci, Sava i-a zis:

— Fiule, nu a înflorit bățul, dar a înflorit **sufletul tău**! Tu ai udat nu buturuga, ci **smerenia** și **ascultarea** din inima ta. Aceasta este floarea cea mai rară în deșert!

— **Ascultarea desăvârșită** te-a adus mai aproape de Dumnezeu decât orice rugăciune făcută din capul tău. Acum ești gata să intri în Lavră!

> **Învățătura Pildei:** Sfântul Sava ne învață că **ascultarea este Calea Sigură**. Ascultarea împlinită fără cârtire, chiar dacă pare irațională, ucide voia proprie (sufletul care crede că știe mai bine) și dă naștere smereniei, care este singura floare pe care o caută Hristos.

***

## 2. Minunea: Izvorul de Apă în Deșert și Mărturia Sfântului

**Context:** Sfântul Sava a întemeiat Marea Lavră într-o zonă extrem de aridă și stâncoasă a deșertului Iudeii, unde apa era vitală pentru supraviețuirea obștii numeroase.

### Minunea Apei din Stâncă

După ce Sfântul Sava a întemeiat Lavra și a adunat o mulțime mare de ucenici (peste 150), a apărut o problemă gravă: **nu aveau apă suficientă** pentru a întreține comunitatea. Ucenicii erau pe punctul de a părăsi locul din cauza secetei.

Sfântul Sava a simțit o mare tulburare și a căzut cu fața la pământ, rugându-se fierbinte lui Dumnezeu:

— Doamne, Tu știi că acest loc nu l-am ales eu, ci Tu mi l-ai arătat! Dacă este voia Ta ca acești robi să plece, fie! Dar dacă vrei ca ei să rămână, dă-le apă!

În timp ce se ruga, s-a petrecut minunea:

* **Pâraiele în Deșert:** Deodată, un **pârâu puternic a început să curgă dintr-o stâncă din apropiere**.

* **Apa Minunată:** Această apă nu a secat niciodată și a fost suficientă nu doar pentru nevoile Lavrei, ci și pentru ucenicii rătăciți și pelerinii care veneau prin deșert.

* **Mărturia:** În timp ce apa curgea, deasupra locului unde a izvorât, s-a auzit un glas din cer: **„Iată, i-am dat celui credincios un loc de scăpare și izvoare de apă vie.”**

Această minune a întărit nu doar credința ucenicilor, dar a confirmat că **Marea Lavră a fost înființată din voia lui Dumnezeu** și că Sfântul Sava era alesul Său.

> **Minunea Mărturisește:** Minunea Apei din Stâncă arată că **Dumnezeu Se îngrijește** de nevoile materiale ale celor care L-au ales pe El ca singură comoară. Așa cum Moise a scos apă din stâncă (Exod 17:6), la rugăciunea Sfântului Sava, Dumnezeu a împlinit o nevoie fizică vitală, asigurând supraviețuirea a sute de monahi în inima deșertului.

***

Doriți să aflați o scurtă rugăciune în cinstea Sfântului Cuvios Sava cel Sfințit?