MARIA EGIPTEANCA


 În Alexandria, cândva, o tânără trăia,

Maria, cu viața-n păcat se-mpotrivea.

Dar harul Domnului, mereu ne cheamă,

Și-n inima-i pătrunsă, o nouă flacără se-nramă.


Spre Ierusalim, cu pelerini pornește,

Să vadă Sfânta Cruce, ce-n suflet îi robește.

Dar zidurile-mpinse, o opresc la intrare,

Și-n lacrimi de căință, cere îndurare.


Maica Domnului, cu milă o privește,

Și-i spune: „Treci Iordanul, acolo te găsește

Odihna cea cerească, ce-n suflet îți dorești”,

Și-n pustia adâncă, Maria se topește.


Patruzeci și șapte de ani, în aspră nevoință,

Cu rugăciuni fierbinți, își spală neputința.

Sfântul Zosima, un monah cu inimă curată,

O întâlnește-n pustie, cu fața luminată.


Maria, pe ape, ca pe pământ pășește,

Și Trupul lui Hristos, cu lacrimi îl primește.

Apoi, un leu duios, îi sapă-n nisip mormântul,

Și-n ceruri se înalță, cu sufletul cuvântul.


O, Sfântă Maria, cu viața-ți minunată,

Ne-arată calea pocăinței, niciodată uitată.

Să ne rugăm cu lacrimi, ca tine să ne-ndreptăm,

Și-n brațele lui Hristos, să ne odihnim, să sperăm. Autor Teolog și Jurnalist Caranda Daniel Orșova 1.04.2005

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta