Întâiul de pe Calea Crucii

 

---

 Întâiul de pe Calea Crucii

La porți de cer, în zi de sărbătoare,

Când Pruncul Sfânt e încă-n leagăn moale,

Se ridică-un stâlp de foc și de răbdare,

Iar moartea-ngenunchează la picioare.

Arhidiacon tânăr, cu chipul de lumină,

Purtând în suflet taina cea divină,

Tu n-ai privit la ura din mulțime,

Ci ai privit spre marea Înălțime.

În ploaia grea de pietre și de ură,

N-ai scos un blestem, n-ai avut reproș pe gură,

Ci, ca și Domnul, pe cruce răstignit,

Te-ai rugat pentru cel ce te-a lovit.

„Iartă-i, Părinte!” – strigăt de iubire,

Ce-a dărâmat a morții stăpânire,

Iar cerul, larg, deasupra s-a deschis,

Să-Ți vadă Domnul drumul cel promis.

L-ai văzut pe Hristos stând în picioare,

Gata să-Și ia ostașul la onoare,

Întâiul sângelui vărsat pentru Hristos,

Ștefan, cel blând, cel bun și luminos.

O, Sfinte Ștefan, paznic al credinței,

Ne învață drumul sfânt al biruinței:

Să nu ne temem de nicio lovire,

Cât timp în cer avem a noastre firi.

Azi, în a treia zi de sfânt Crăciun,

Te lăudăm, martir ales și bun,

Răsai în noi, prin jertfă și iertare,

Să fim și noi a cerului lucrare!

---

### 💡 Semnificația poeziei:

* **„Stând în picioare”:** Poezia subliniază detaliul scripturistic din *12.3025 Apostolilor*, unde Sfântul Ștefan Îl vede pe Hristos stând în picioare (nu șezând), semn că Domnul S-a ridicat de pe Tron pentru a-l onora și întâmpina pe cel care își dădea viața pentru El.

* **Legătura cu Crăciunul:** Se observă contrastul dintre Pruncul din iesle și sângele mucenicului, arătând că Hristos S-a născut pentru ca noi să putem dobândi veșnicia, chiar și prin jertfă.

* **Iertarea:** Accentul cade pe rugăciunea sfântului pentru vrăjmașii săi, care este semnul suprem al prezenței Duhului Sfânt în om.

Autor: teolog și jurnalist Caranda Daniel Caranda 27.12.2025

---

 .