Pe cărarea dorului




Frunză verde de gutui,

Pe cărarea dorului,

În bătaia vântului,

În umbra pământului,


Gându-mi zboară iute, iute

Până la Buna în curte

Și aud clipele mute

Din poveștile trecute!


Și aud timpul cum zboară

Și o văd întâia oară

Cu privirea de mioară

Și cu foc în inimioară!


Buna mea cu suflet drag,

Ce-aș vrea să te văd în prag!

Zboară gândule pribeag

La mireasma cea de frag!


Zboară gândule la vale

Să mi-o scoți pe Buna-n cale

Să ascult vorbele sale,

În brațe să mă-npresoare!


Să-i ascult poveștile,

Să îi dau iar veștile,

Să-mpletim cosițele, 

Să-i urmez povețele!


Zboară gându-mi călător

Până-n vale, la izvor,

Să adape al meu dor

De un suflet călător!


Călători suntem în lume

Și să facem fapte bune,

Să lăsăm trainice urme,

Să fim cunoscuți pe nume! 


Oamenii să-și amintească,

La copii să povestească,

Pe noi să ne pomenească

Ca pe vița-mpărătească,

Cu toții să ne iubească!


Drepturi de autor rezervate Adina Florea

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina