Matei 22, 15-46; 23, 1-39


 15 Atunci s-au dus fariseii și au ținut sfat ca să-L prindă pe El în cuvânt. 16 Și au trimis la El pe ucenicii lor, împreună cu irodianii, zicând: Învățătorule, știm că ești omul adevărului și întru adevăr înveți calea lui Dumnezeu și nu-Ți pasă de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor. 17 Spune-ne deci nouă: Ce Ți se pare? Se cuvine să dăm dajdie Cezarului sau nu? 18 Iar Iisus, cunoscând viclenia lor, le-a răspuns: Ce Mă ispitiți, fățarnicilor? 19 Arătați-Mi banul de dajdie. Iar ei I-au adus un dinar. 20 Iisus le-a zis: Al cui e chipul acesta și inscripția de pe el? 21 Răspuns-au ei: Ale Cezarului. Atunci a zis lor: Dați deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. 22 Auzind aceasta, s-au minunat și, lăsându-L, s-au dus. 23 În ziua aceea, s-au apropiat de El saducheii, cei ce zic că nu este înviere, și L-au întrebat, 24 Zicând: Învățătorule, Moise a zis: Dacă cineva moare neavând copii, fratele lui să ia de soție pe cea văduvă și să ridice urmași fratelui său. 25 Deci erau, la noi, șapte frați; și cel dintâi s-a însurat și a murit și, neavând urmaș, a lăsat pe femeia sa fratelui său. 26 Asemenea și al doilea și al treilea, până la al șaptelea. 27 În urma tuturor a murit și femeia. 28 La înviere, deci, a cărui dintre cei șapte va fi femeia? Căci toți au avut-o de soție. 29 Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă rătăciți neștiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. 30 Căci la înviere, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer. 31 Iar despre învierea morților, au n-ați citit ce vi s-a spus vouă de Dumnezeu, zicând: 32 "Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov"? Nu este Dumnezeul morților, ci al viilor. 33 Iar mulțimile, ascultându-L, erau uimite de învățătura Lui. 34 Și auzind fariseii că a închis gura saducheilor, s-au adunat laolaltă. 35 Unul dintre ei, învățător de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a întrebat: 36 Învățătorule, care poruncă este mai mare în Lege? 37 El i-a răspuns: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. 38 Aceasta este marea și întâia poruncă. 39 Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 40 În aceste două porunci se cuprind toată Legea și proorocii. 41 Și fiind adunați fariseii, i-a întrebat Iisus, 42 Zicând: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui Fiu este? Zis-au Lui: Al lui David. 43 Zis-a lor: Cum deci David, în duh, Îl numește pe El Domn? - zicând: 44 "Zis-a Domnul Domnului meu: Șezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale". 45 Deci dacă David Îl numește pe El domn, cum este fiu al lui? 46 Și nimeni nu putea să-I răspundă cuvânt și nici n-a mai îndrăznit cineva, din ziua aceea, să-L mai întrebe.

1 Atunci a vorbit Iisus mulțimilor și ucenicilor Săi, 2 Zicând: Cărturarii și fariseii au șezut în scaunul lui Moise; 3 Deci toate câte vă vor zice vouă, faceți-le și păziți-le; dar după faptele lor nu faceți, că ei zic, dar nu fac. 4 Că leagă sarcini grele și cu anevoie de purtat și le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le miște. 5 Toate faptele lor le fac ca să fie priviți de oameni; căci își lățesc filacteriile și își măresc ciucurii de pe poale. 6 Și le place să stea în capul mesei la ospețe și în băncile dintâi, în sinagogi, 7 Și să li se plece lumea în piețe și să fie numiți de oameni: Rabi. 8 Voi însă să nu vă numiți rabi, că unul este Învățătorul vostru: Hristos, iar voi toți sunteți frați. 9 Și tată al vostru să nu numiți pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri. 10 Nici învățători să nu vă numiți, că Învățătorul vostru este unul: Hristos. 11 Și care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru. 12 Cine se va înălța pe sine se va smeri, și cine se va smeri pe sine se va înălța. 13 Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că închideți împărăția cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați. 14 Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că mâncați casele văduvelor și cu fățărnicie vă rugați îndelung; pentru aceasta mai multă osândă veți lua. 15 Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că înconjurați marea și uscatul ca să faceți un ucenic, și dacă l-ați făcut, îl faceți fiu al gheenei și îndoit decât voi. 16 Vai vouă, călăuze oarbe, care ziceți: Cel ce se va jura pe templu nu este cu nimic legat, dar cel ce se va jura pe aurul templului este legat. 17 Nebuni și orbi! Ce este mai mare, aurul sau templul care sfințește aurul? 18 Ziceți iar: Cel ce se va jura pe altar cu nimic nu este legat, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este legat. 19 Nebuni și orbi! Ce este mai mare, darul sau altarul care sfințește darul? 20 Deci, cel ce se jură pe altar se jură pe el și pe toate câte sunt deasupra lui. 21 Deci cel ce se jură pe templu se jură pe el și pe Cel care locuiește în el. 22 Cel ce se jură pe cer se jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel ce șade pe el. 23 Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați 24 Călăuze oarbe care strecurați țânțarul și înghițiți cămila! 25 Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că voi curățiți partea din afară a paharului și a blidului, iar înăuntru sunt pline de răpire și de lăcomie. 26 Fariseule orb! Curăță întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului, ca să fie curată și cea din afară. 27 Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că semănați cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morți și de toată necurăția. 28 Așa și voi, pe din afară vă arătați drepți oamenilor, înăuntru însă sunteți plini de fățărnicie și de fărădelege. 29 Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că zidiți mormintele proorocilor și împodobiți pe ale drepților, 30 Și ziceți: De am fi fost noi în zilele părinților noștri, n-am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui proorocilor. 31 Astfel, dar, mărturisiți voi înșivă că sunteți fii ai celor ce au ucis pe prooroci. 32 Dar voi întreceți măsura părinților voștri! 33 Șerpi, pui de vipere, cum veți scăpa de osânda gheenei? 34 De aceea, iată Eu trimit la voi prooroci și înțelepți și cărturari; dintre ei veți ucide și veți răstigni; dintre ei veți biciui în sinagogi și-i veți urmări din cetate în cetate, 35 Ca să cadă asupra voastră tot sângele drepților răspândit pe pământ, de la sângele dreptului Abel, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-ați ucis între templu și altar. 36 Adevărat grăiesc vouă, vor veni acestea toate asupra acestui neam. 37 Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și cu pietre ucizi pe cei trimiși la tine; de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar nu ați voit. 38 Iată, casa voastră vi se lasă pustie; 39 Căci vă zic vouă: De acum nu Mă veți mai vedea, până când nu veți zice: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta