Viața Sfântului Ierarh Simion Ștefan, ctitor al limbii române

Sfântul Ierarh Simion Ștefan, Mitropolitul Transilvaniei, va fi pomenit de Biserica Ortodoxă Română în fiecare an, pe 24 aprilie.

Era originar din Alba Iulia, a studiat la o școală mănăstirească din capitala Transilvaniei, fiind ales, în 1643, după cum spun documentele, „arhiepiscop și mitropolit al scaunului Bălgradului, Vadului, Maramurășului și a toată țara Ardealului”.

„Sfântul Ierarh a contribuit imens la promovarea elementului cultural și lingvistic românesc consolidând identitatea națională și confesională a românilor transilvăneni. Într-adevăr, el a conservat și a întărit legea românească prin cultură, credință și abilitate pastorală. Cărturarul bălgrădean ne îndeamnă prin viața și prin faptele sale să fim evlavioși, iubitori de rugăciune, coerenți în credința noastră ortodoxă și generoși în slujba semenilor noștri”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei după cum informează TRINITAS TV.

„Noul Testament”, tipărit de el însuși la Alba Iulia, în 1648, sub patronajul lui Gheorghe Racoczy, are o importanță deosebită pentru istoria dezvoltării limbii române, în special, arată cercetătorii, prin „Predoslovia” compusă de el.

După ce îl omagiază pe Racoczy, din grija căruia s-a tipărit cartea și care l-a trimis la frații săi de dincolo de munți să învețe, notează câteva păreri extrem de valoroase despre necesitatea unificării limbii. Sfântul Ierarh Simion Ștefan este primul învățat român care definește noțiunea de circulație a cuvintelor. Tot el este primul care a remarcat și marea disponibilitate a limbii române de a se îmbogăți cu neologisme.

„Predoslovia” se încheie cu bine cunoscuta figură de stil a epocii din „Pravila” de la Govora, pe care o utilizau atunci toți scriitorii: „Socotește, cititorule, în ciastă carte, pentru că n-au scrisă îngerii din ceriu, ci au scrisă mână păcătoasă, din țărână făcută.”