Romani 15, 17-29

 

Prochimen, glasul al 8-lea (Psalm 18: 4, 1)

În tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor.

Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria.

¹⁷ Așadar, în Iisus Hristos am lauda în cele ce sunt către Dumnezeu. ¹⁸ Căci nu voi îndrăzni să vorbesc ceva din cele ce n'a lucrat Hristos prin mine spre aducerea neamurilor la ascultare, cu vorba și cu fapta, ¹⁹ cu puterea semnelor și a minunilor, cu puterea Duhului Sfânt, așa încât de la Ierusalim și'mprejurimile lui până în Iliria am împlinit propovăduirea Evangheliei lui Hristos, ²⁰ râvnind astfel să binevestesc nu acolo unde Hristos fusese numit^e, ca să nu zidesc pe temelia altuia, ²¹ ci după cum e scris: Cei cărora nu le-a fost vestit Îl vor vedea; și cei ce n'au auzit de El vor înțelege. ²² E pricina pentru care am și fost de multe ori împiedicat să vin la voi. ²³ Dar acum, nemaiavând loc^f în aceste ținuturi și de multe ori având dorința să vin la voi ²⁴ când va fi să mă duc în Spania...^g Căci nădăjduiesc să vă văd în trecere și să fiu însoțit de voi acolo, de va fi ca mai întâi să mă bucur de voi pentru o vreme. ²⁵ Acum însă mă duc la Ierusalim în slujba sfinților. ²⁶ Căci Macedonia și Ahaia au binevoit să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinții din Ierusalim. ²⁷ Au binevoit și le sunt datori. Că dacă neamurile s'au împărtășit de cele duhovnicești ale lor, datoare sunt și ele să le slujească în cele trupești. ²⁸ Așadar, după ce voi face aceasta și le voi încredința această roadă^h, voi trece în Spania pe la voi. ²⁹ Și știu că venind la voi, cu deplinătatea binecuvântării lui Hristos voi veni.

Aliluia, glasul 1 (Psalm 88: 6, 8)

Stih 1: Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne, și adevărul Tău, în adunarea sfinților.

Stih 2: Dumnezeul, Cel slăvit în sfatul sfinților, mare și înfricoșător este peste toți cei dimprejurul Lui.